TEHNOLOGIA COMERCIALA - CONTINUT, COMPONENTE SECVENTIALE

TEHNOLOGIA COMERCIALA - CONTINUT,    COMPONENTE SECVENTIALE

CONCEPTUL DE TEHNOLOGIE COMERCIALA

FLUXUL TEHNOLOGIC COMERCIAL

PROCESUL TEHNOLOGIC COMERCIAL

CERINTE ALE PROIECTARII TEHNOLOGIEI COMERCIALE

1. CONCEPTUL DE TEHNOLOGIE COMERCIALA

Cuprinde ansamblul proceselor, metodelor (procedeelor) si al conditiilor tehnice si organizatorice care concura la obtinerea produsului comercial, respectiv la realizarea marfurilor la consumatori.

Tehnologia unui punct de vanzare se refera la mijloacele si procedeele cu ajutorul carora se desfasoara miscarea marfurilor, vanzarea si incasarea contrvalorii lor.

Evolutia tehnologiei comerciale prevede:

simplificarea tehnologiei comerciale, realizata prin eliminarea sau transferarea in afara comertului a unor operatii (faze) ale tehnologiei clasice: reducerea numarului verigilor intermediare; preluarea de catre industrie, total sau partial a unor operatiuni efectuate traditional in comert (preambalarea, cantarirea, dozarea); centralizarea si industrializarea productiei de preparate culinare;

rationalizarea tehnologiei comerciale, care presupune evitarea blocarii activitatii in "locurile ascunse", folosirea intr-o proportie cat mai mare a capacitatii de lucru a spatiilor comerciale, a utilajelor si personalului muncitor.

O tehnologie rationala trebuie sa asigure productivitatea muncii si conditii optime de lucru pentru personalul comercial si sa ofere posibilitati de efectuare a cumparaturilor intr-un timp minim.

2. FLUXUL TEHNOLOGIC COMERCIAL

Reprezinta o succesiune logica a operatiilor fizice - chimice - mecanice exercitate asupra obiectelor muncii.

Este o inlantuire logica a desfasurarii diferitelor operatii care compun un proces tehnologic specific unei anumite activitati bine individualizate in spatiu si timp.

3. PROCESUL TEHNOLOGIC COMERCIAL

Este format din totalitatea opratiilor concomitente sau succesive necesare asigurarii obtinerii produsului comercial.

In procesul tehnologic comercial se creeaza relatii de interconditionare intre forta de munca, respectiv intre lucratorii comerciali, marfurile si utilajele comerciale.

Obiectele muncii in comert pot fi: obiecte singulare, un asortiment de produse; unitati de stocare. Pentru a se ajunge la solutii rationale, este nevoie de numeroase informatii (pe toate planurile) despre obiectele muncii.

Mijloacele de munca sunt acele obiecte pe care omul le interpune intre el si obiectele muncii.

Sistemul de informatii despre obiectele muncii

Clasificarea mijloacelor de munca din comert,

dupa locul ocupat in sustinerea activitatii de comert

Procesul tehnologic dintr-un mgazin.

Reprezinta un sistem de activitati principale si secundare, desfasurate intr-o anumita ordine, mai mult sau mai putin continua si in mod simultan.

Deci, procesul principal - subsistem al tehnologiei comerciale a unui magazin - se desfasoara in sala de vanzare, el cuprinzand activitati care slujesc desfacerea marfurilor, in timp ce procesul secundar are ca spatiu de realizare suprafetele auxiliare ale magazinului, destinate receptionarii, depozitarii si pregatirii marfurilor pentru vanzare, depozitarii ambalajelor, etc.

2.2. INCASAREA SI ELIBERAREA MARFURILOR - transportul marfurilor (in cazul livrarilor la domiciliu) - inregistrarea preturilor -stabilirea sumei finale - primirea contravalorii marfurilor - ambalarea si eliberarea marfurilor

2. PROCESE PRINCIPALE

1. PROCESE SECUNDARE

3. PROCESE SECUNDARE

Fig. 1 - Procesul tehnologic dintr-un magazin in succesiunea desfasurarii sale obisnuite

Procesul tehnologic dintr-un depozit comercial de gros

Cuprinde urmatoarele activitati principale si secundare:

PROCESE PRINCIPALE

Primirea marfurilor:

Aducerea mijlocului de transport la rampa;

Verificarea documentelor ce insotesc mijloacele de transport;

Descarcarea mijlocului de transport;

Formarea unitatilor de incarcatura paletizate;

Transportul lotului de marfuri de la rampa de descarcare in sectia de receptie.

Receptia marfurilor:

Sortarea marfurilor;

Numararea, masurarea, cantarirea marfurilor;

Confruntarea cu specificatia (factura) ce insoteste lotul de marfa si cu contractele de livrare;

Controlul calitatii marfurilor;

Intocmirea documentelor de intrare a marfurilor si a produselor privind neconcordanta cu documentele de livrare;

Transportul marfurilor in spatiile de depozitare-pastrare;

Trimiterea mostrelor si a listelor specificative referitoare la cantitate, pret, pontaj de marime, talii, culori, desene la CAMERA DE VANZARE.

Depozitare, pastrare-vanzare:

A sezarea marfurilor paletizate in celule de stelaj;   

Asezarea marfurilor vrac in rafturi;

Conservarea (pastrarea) marfurilor;

Primirea comenzilor beneficiarilor la CAMERA DE VANZARE;

Transmiterea dispozitiei de livrare de la CAMERA DE VANZARE la sectiile gestionare;

Formarea comenzilor;

Preluare marfurilor din stelaje-rafturi;

Formarea lotului de marfa pe magazine in cadrul sectiei de gestionare;

Intocmirea avizului de expeditie;

Verificarea concordantei dintre documentele de livrare si lotul de marfa;

Predarea de catre sectia de expeditie a loturilor de marfuri in containere sigilate sau vrac.

Expeditia marfurilor:

Centralizarea loturilor de marfuri, primite de la sectiile gestionare, pe beneficiari si rute de transport;

Predarea loturilor, astfel centralizate, primitorilor-distribuitori;

Incarcarea in mijloacele de transport auto sau pe calea ferata;

Transportul la beneficiari;

Predarea in vederea facturarii la compartimentul financiar a documentelor semnate de beneficiari.

PROCESE SECUNDARE

Primirea, receptia si restituirea anbalajelor de transport:

Primirea de la furnizorii-producatori, receptia si sortarea ambalajelor de transport (containere, palete, lazi);

Reconditionarea si restituirea ambalajelor de transport.

Primirea, receptia si restituirea ambalajelor de desfacere recuperabile:

Primirea, receptia si sortarea ambalajelor de desfacere;

Sortarea, reconditionarea si valorificarea ambalajelor prin restituirea lor la furnizori.

3.2.3. Colectarea si reconditionarea containerelor si sacilor-container utilizati pentru livrarea marfurilor, la beneficiari.

CERINTE ALE PROIECTARII TEHNOLOGIEI COMERCIALE

Proiectarea tehnologica concreta a unui magazin sau depozit va trebui sa reflecte particulari-

tatile acestuia (tehnice, constructive, de amplasament, etc.). Drept elemente de fundamentare, in acest caz, vor servi:

Marimea si structura vanzarilor;

Dimensiunile sortimentului comercial, structurii acestuia pe grupe de marfuri si complexe de nevoi, precum si repartizarea acestora pe nivele (subsol, parter, etaje);

Indicii de orientare privind raporturile dintre suprafata de vanzare, suprafata ocupata la sol de mobilierul comercial si cea de expunere a marfurilor;

Numarul si structura personalului comercial, in functie de sarcina de desfacere si cerintele antropometrice privind organizarea locurilor de munca;

Amplasarea punctelor fixe ale constructiei (intrari, scari, lifturi);

Dispozitiile si deciziile legale cu privire la protectia impotriva incendiilor si asigurarea securitatii muncii.

Pentru a retehnologiza un punct de vanzare existent, adaptandu-l la cerintele pietei sale, demersul cercetarii de marketing, avand ca obiectiv acest deziderat, intervine pe trei niveluri si anume:

a. - analiza schemei sale tehnologice;

b. - examinarea atributelor sale;

c. - pregatirea conditiilor suficiente de optimizarea a logisticii marfurilor.

a.      Analiza schemei tehnologice a punctului de vanzare vizeaza trei principale domenii:

- normativ:

- caracteristici, standarde, performante de dotare;

- intersanjabilitatea mobilierului;

- simplificarea proceselor de munca.

- alte constrangeri:

- obiceiuri de cumparare;

- obiceiuri de consum;

- mediul fizic al pietei.

- calitate:

- satisfacerea nevoilor clientilor.

Fig. 2. - Demersul de adaptare a unui punct de vanzare existent la cerintele pietei sale.

b. Fiecare magazin, in functie de politica sa comerciala, poate avea o serie de atribute puse in valoare de un pachet de caracteristici: amplasarea magazinului, marimea si structura asortimentului de marfuri; politica de preturi practicate; mijloace promotionale. Aceste atribute confera imaginea de sistem a punctului de vanzare.

c. Termenul ,,logistica'' este imprumutat din vocabularul militar unde desemneaza ,,partea cutei militare avand ca tinta problemele de aprovizionare cu hrana si de transport al armelor''

Logistica este tehnica de control si de gestiune a fluxurilor de materii prime, materiale si de produse, incepand de la sursele lor de aprovizionare pana la punctele lor de consum.

Limitata intr-o prima etapa la organizarea transporturilor si stocajului, logistica intervine astazi in toate fazele vietii produsului, de la conceperea lui pana la utilizarea de catre consumatori (in-

clusiv serviciile post-vanzare).

I . LOGISTICA PRODUSULUI cuprinde:

1. Logistica pur industriala

Cumparare, aprovizionare de materii prime;

Transport de materii prime;

Productia si gestiunea productiei.

2. Logistica de stocaj:

Transport de produse finite;

Depozitarea produselor finite;

Alimentarea platformelor de redistribuire.

3. Logistica de distributie:

Transportul comenzilor la comertul cu amanuntul (CA)

Stocajul si gestiunea stocului in magazine.

II .    LOGISTICA DE SUSTINERE:

Vanzarea cu amanuntul;

Servicii post-vanzare;

Mentenanta

La nivelul punctului de vanzare, logistica conditioneaza:

Cresterea cifrei de afaceri: fluxuri logistice performante participa la fidelizarea clientilor;

Controlul costurilor;

Normalizarea procesului de gestiune a spatiilor comerciale;

Diversificarea activitatii;

Flexibilitatea si adaptabilitatea punctului de vanzare: prin mai buna gestionare a transporturilor si stocajului marfurilor.

Componentele principale ale prgresului tehnic in domeniul comertului sunt:

Perfectionarea tehnologiei;

Mecanizarea si automatizarea procesului tehnologic;

Perfectionarea folosirii tehnicii, metodelor de conducere si de organizare a muncii, prin practicarea sistemului de prelucrare automata a datelor.

Integrand functia logistica in contextul proiectarii tehnologice a unui punct de vanzare (fie magazin sau depozit) se pot evidentia trei dimensiuni ale procesului logistic.