Afaceri | Agricultura | Economie | Management | Marketing | Protectia muncii | |
Transporturi |
Utilajele si materialele de prezentare si desfacere a marfurilor.
Echipamentul comercial al magazinelor cuprinde, alaturi de mobilierul de expunere a marfurilor, o gama larga de utilaje si materiale, indispensabile in procesul prezentarii si desfacerii marfurilor.
Din categoria utilajelor fac parte urmatoarele:
utilajele de baza ale salii de vanzare, si anume:
o utilaje pentru calcul,
o aparate pentru incercat si verificat articolele electrocasnice,
o baterii, becuri, aparate de masura,
o generatoare de mira pentru televizoare,
o standuri de incercari,
o pupitre pentru auditii muzicale etc.;
utilaje suplimentare ale salii de vanzare:
o dispozitive, aparate si masini pentru calcat, refrisat, fasonat, festonat, cusut si brodat articole de confectii, tesaturi, perdele, covoare, mochete, lenjerie de pat etc.;
utilaje specifice sectorului alimentar:
o vitrine frigorifice, masini pentru taiat, cantarit, ambalat, marcat.
Casele de marcat fac parte din utilajele de baza ale salii de vanzare, avand un rol important in toate punctele de vanzare, cu deosebire insa in cele de mari suprafete.
Procesul de incasare a contravalorii marfurilor trebuie sa se deruleze cat mai operativ, cumparatorii apreciind buna functionare a magazinului si dupa felul in care se desfasoara incasarea contravalorii marfurilor.
Numarul caselor de marcat in diferitele tipuri de magazine trebuie in asa fel fundamentat incat sa asigure un proces nestanjenit de incasare si sa preintampine aglomerarile. Dupa acest principiu, se stabileste numarul clientilor care trebuie serviti intr-un anumit interval de timp.
Numarul necesar al caselor de marcat se stabileste, in general, in functie de:
numarul maxim al clientilor care se afla intr-un anumit interval de timp in magazin ;
timpul mediu de servire la casa a unui client;
durata totala de functionare a casei in intervalul de timp considerat.
Amplasarea caselor de marcat m mod corespunzator are in vedere respectarea anumitor cerinte:
circulatia clientilor trebuie sa se desfasoare nestanjenit, astfel incat sa nu se ajunga la aglomerari, iar fluxul clientilor sa nu se intersecteze in fata caselor de marcat;
clientii vor fi indrumati in asa fel incat toate casele de marcat sa fie solicitate in mod uniform;
casierul trebuie sa poata supraveghea de la locul sau o parte a salii de vanzare;
in cazul vanzarii prin autoservire toate casele vor fi grupate intr-un loc; exceptii sunt posibile atunci cand sala de vanzare (sau raionul dintr-un magazin) are mai multe iesiri care trebuie sa fie deschise.
In figura 5.6 sunt prezentate orientativ cateva variante de amplasare a zonei caselor de marcat, in functie de particularitatile constructive ale magazinului si formele de vanzare practicate.
Figura 5.6 - Variante de amplasare a caselor de marcat in spatiul de vanzar
4.Fluxul clientilor intr-un magazin este nemijlocit conditionat de marimea si localizarea spatiala a cailor de circulatie in cadrul salii de vanzare. De altfel, caile de circulatie creeaza premizele pentru o viziune de ansamblu asupra interiorului magazinului si accesibilitate la diferitele raioane de vanzare, prin asigurarea nestanjenita a clientilor si a marfurilor,
Dimensiunile si orientarea cailor de circulatie sunt in relatie directa cu urmatoarele elemente de baza, care individualizeaza fiecare magazin:
marimea si particularitatile constructive ale magazinului, indeosebi cele legate de dispunerea punctelor fixe: intrari, iesiri, scari rulante, lifturi;
marimea si forma suprafetei de vanzare;
dispunerea spatiala a mobilierului comercial in sala de vanzare; in functie de forma de vanzare promovata de catre magazin;
comportamentul spatial al clientilor;
pozitionarea locurilor de intrare si iesire in si din magazin
Numarul si pozitionarea punctelor de acces al clientilor in magazin conditioneaza orientarea majora a fluxului de circulatie. O rezolvare tehnologica rationala a segmentarii suprafetei de vanzare pretinde o intrare si o iesire in si din magazin orientate corect din punct de vedere functional, ceea ce presupune:
orientarea usilor de intrare direct spre strada;
cai de acces comode, primitoare, dimensionate astfel incat sa asigure circulatia nestanjenita a clientilor; de preferat ca pentru intrare si iesire sa existe usi distincte, desi la magazinele mici nu este posibil acest lucru;
deschiderea usilor in sensul fluxului clientilor; la magazinele cu autoservire usa de intrare trebuie sa se deschida spre stanga, pentru a orienta fluxul de clienti in sens opus acelor de ceasornic (pozitia 1 din figura 5.7).
Legenda: ? ? ??////am sters desenul
1. orientarea clientilor in sensul opus acelor de ceasornic;
2. orientarea clientilor in sensul acelor de ceasornic;
3. ordonarea purtatorilor de marfuri pe axul de lungime al spatiului de vanzare;
4. ordonarea purtatorilor de marfuri perpendicular pe axul de lungime al spatiului de vanzare;
5. orientarea clientilor in conditiile existentei unui numar par de randuri de rafturi (gondole);
6. orientarea clientilor in conditiile existentei unui numar impar de randuri de rafturi (gondole)
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate