AVANTAJELE SI LIMITELE TABLOULUI FLUXULUI DE TREZORERIE

AVANTAJELE SI LIMITELE TABLOULUI FLUXULUI DE TREZORERIE

1. IMPORTANTA SI AVANTAJELE TABLOULUI FLUXULUI DE TREZORERIE

Necesitatea unui tablou care sa evidentieze mutatiile trezoreriei intreprinderii in analiza si previziunea financiara, indiferent de modelul pentru care se opteaza, este determinata de mai multi factori, dintre care se pot mentiona : criza economica a ultimilor ani, cresterea numarului de intreprinderi in dificultate si nevoia accentuata de a dezvolta instrumente de detectare rapida a problemelor trezoreriei intreprinderii ; cresterea grupurilor multinationale si recomandarile organismelor internationale vizand armonizarea prezentarii conturilor;  evolutia mijloacelor de prelucrare a informatiilor[1].

Avantajele intocmirii unei situatii a fluxurilor de trezorerie

Informatiile referitoare la fluxurile de numerar aferente unei activitati sunt utile deoarece constituie pentru utilizatorii situatiilor financiare ale entitatii o baza de evaluare a capacitatii entitatii de a genera numerar si echivalente de numerar, precum si a utilitatii acestor fluxuri. Utilizatorii doresc sa cunoasca amanunte despre capacitatea entitatii de a genera fluxuri de numerar, despre durata acestor fluxuri si, de asemenea, despre modalitatea in care le utilizeaza entitatea, pentru a putea astfel lua decizii economice privind entitatea in cauza.

De exemplu :

- Daca o entitate desfasoara o activitate profitabila, dar nu este capabila sa genereze numerar, probabail datorita unui nivel ridicat al creantelor comerciale care sunt achitate dupa o perioada lunga de timp, in acest caz este posibil ca societatea sa dea faliment.

- Acei utilizatori care sunt si actionari sau potentiali investitori vor fi interesati sa cunoasca daca societatea va fi capabila sa le asigure o rentabilitate a investitiei lor.

Situatia fluxurilor de numerar ii ajuta, de asemenea, pe utilizatori la efectuarea unor comparatii intre societati diferite deoarece aceasta elimina efectele utilizarii de tratamente contabile diferite pentru aceleasi tranzactii sau evenimente.

Situatia fluxurilor de numerar este parte componenta a situatiilor financiare si trebuie intocmita in fiecare perioada pentru care sunt prezentate situatiile financiare.

Importanta si necesitatea tabloului fluxului de numerar rezulta din urmatoarele considerente :

~ Analiza unei intreprinderi prin prisma fluxului de numerar este mult mai pertinenta. Astfel, un cash-flow pozitiv reflecta performanta intreprinderii, iar un cash-flow negativ reflecta vulnerabilitatea acesteia - absenta lichiditatilor. J. Guillon[2], vicepresedinte al Bancii Uniunii Europene, a propus un model care sa exprime soliditatea financiara a intreprinderii si sa permita determinarea indatorarii maxime pe care o poate suporta. Pentru ca o intreprindere sa fie considerata sanatoasa si sa se poata indatora trebuie satisfacuta relatia :

cash-flow din activitatea curenta - cheltuielile cu dobanzi - dividende > 0

Unii autori apreciaza performanta intreprinderii pe baza urmatoarei rate de acoperire prin fluxul de numerar (cash-flow coverage ratio) care este mult mai dura decat relatia anterioara[3].

Autorii canadieni considera ca raportul ar trebui sa fie cel putin 2 pentru ca intreprinderea sa nu aiba probleme de solvabilitate in cazul unor scaderi substantiale a intrarilor de numerar.

~ Ajuta managementul sa analizeze activitatea trecuta si sa estimeze necesitatile viitoare de numerar. Desi tabloul fluxului de numerar prezinta valori istorice (aferente exercitiului incheiat), aceste informatii pot sta la elaborarea de previziuni a cash-flow-ului pentru activitatea viitoare. Analiza previzionala trebuie elaborata cu un alt instrument -bugetul de trezorerie.

~ Pe baza cunoasterii fluxurilor viitoare de cash se poate determina valoarea intreprinderii printr-o metoda moderna deosebit de utilizata - metoda cash-flow actualizat.

~ O intreprindere care are dificultati financiare va acorda mai multa atentie Tabloului cash- flow care reflecta fluxuri efective decat Contul de profit si piedere care cuprinde fluxuri potentiale precum si elemente negeneratoare de fluxuri.

~ Practica bursiera a dovedit ca interesul investitorilor se regaseste mai ales in fluxurile financiare si nu in beneficiul contabil. Prin urmare, pentru actionari si potentiali investitori acest tablou are ca obiectiv asigurarea ca firma are suficient numerar pentru plata dividendelor. Informatiile furnizate de tablou contribuie astfel la asigurarea eficientei pietelor financiare intrucat sunt utile investitorilor.

~ Creditorii urmaresc daca cash-flow-ul (fluxul de numerar) degajat de activitatea curenta este suficient pentru plata dobanzilor si pentru partea de credit (principal) care devine scadenta.

~ Tabloul fluxurilor de trezorerie se bazeaza pe o conceptie de echilibru financiar, centrata pe solvabilitatea intreprinderii si a starii de lichiditate. Indicatorul central al analizei situatiei unei intreprinderi este fluxul de numerar generat de activitatea curenta. Acesta este utilizat pentru aprecierea performantelor intreprinderii pe o perioada medie si a capacitatii acesteia de a genera lichiditati suficiente pentru realizarea de noi investitii, fara a recurge la sursele externe de finantare.

Toate aceste considerente fac tabloul fluxurilor de numerar un document indispensabil mai ales in Romania unde multe societati comerciale au mari probleme privind asigurarea capacitatii de plata si mentinerea solvabilitatii. Prin urmare se impune introducerea sa ca document de sinteza contabila obligatoriu pentru toti agentii economici. In acest fel s-ar realiza o aliniere la standardele occidentale iar prin analiza si reflectia pe care o implica ar putea contribui la reducerea blocajului financiar printr-o mai buna gestiune a lichiditatilor[4].

2. LIMITELE TABLOULUI FLUXURILOR DE TREZORERIE

Desi considerat net superior tabloului de utilizari si resurse, tabloul fluxurilor de trezorerie nu a scapat criticilor. Limitele sale vizeaza cu predilectie : definirea si rolul trezoreriei, continutul functiei de exploatare si modul de calcul al fluxurilor care ii sunt asociate, evaluarea performantelor, prin intermediul fluxurilor de trezorerie, insuficienta sa, in aprecierea evolutiei situatiei financiare a unei intreprinderi.

Definitia si rolul trezoreriei sunt criticabile, deoarece aceasta este considerata un sold rezidual, o variabila dependenta de operatiile de exploatare, de investitii si de finantare.

Diversele modele de tablouri ale fluxurilor de trezorerie nu definesc, in mod precis, functia de exploatare. Structura fluxurilor care o compun este influentata de o logica de natura contabila, in conformitate cu care fluxul net de trezorerie din exploatare trebuie sa reflecte efectele asupra trezoreriei, a operatiilor care participa la formarea rezultatului. De aici apare si limita ca, in functia de exploatare, sunt incluse si cheltuielile financiare a caror marime si evolutie depind de politica financiara a intreprinderii.

Includerea dobanzilor platite de intreprinderi, in functia de exploatare, a dat nastere in Statele Unite la numeroase polemici, cu ocazia adoptarii standardului FAS 9 Insa, este cunoscut ca pe plan financiar dobanzile constituie remunerarea creditorilor, asa dupa cum dividendele constituie remuneraea actionarilor. De aici rezulta ca atat dobanda cat si dividendele varsate ar trebui sa fie incluse in functia de finantare. Un astfel de tratament unic ar permite sa se evite disocierea dobanzilor de variatia capitalurilor imprumutate, fapt ce ar permite sa se aprecieze, in mod direct, adevaratul rol al creditorilor, in finantarea cresterii. Cat priveste norma internationala (IAS 7), controversa este departe de a fi transata. Fiind vorba despre un produs tranzactional, norma lasa intreprinderilor posibilitatea sa includa dobanzile si dividendele platite, fie in cadrul fluxurilor de exploatare, fie in cele de finantare[5].

Pe de alta parte, se cunoaste ca nu pot fi identificate toate fluxurile de trezorerie care fundamenteaza exploatarea. Recursul la metoda indirecta interzice orice clasificare a fluxurilor, pe baza naturii activitatii. Insa practica mondiala probeaza ca aceasta metoda este cel mai des utilizata de intreprinderi, din motive legate de organizarea sistemului de informare contabila.

Cat priveste aprecierea performantelor intreprinderii, cu ajutorul tabloului fluxurilor de trezorerie, in special prin intermediul fluxurilor de trezoreie din exploatare, aceasta nu poate sa aiba o valoare operationala decat pe perioade medii si lungi. Volatilitatea fluxurilor de trezorerie interzice utilizarea lor ca indicator al performantei, pe perioade scurte. Din punct de vedere gestionar, interpretarea performantelor aferente unei perioade medii prezinta totusi avantajul ca se evita favorizarea termenului scurt, deci a politicii de investitii cu termen scurt de recuperare.

Aprecierea evolutiei situatiei financiare a unei intreprinderi prezinta si ea unele limite. Este de stiut ca prin acest tablou nu sunt luate in considerare o serie de operatii care au o incidenta asupra structurii capitalurilor si angajamentelor intreprinderii, dar care au o influenta directa asupra trezoreriei. Astfel de operatii, in special cele care sunt incluse in categoria angajamentelor financiare in afara bilantului, tind sa se profileze sub influenta dezvoltarii tehnicilor de inginerie financiara sau a contabilitatii creative.

3. VALOAREA COGNITIVA A TABLOULUI FLUXURILOR DE TREZORERIE

Tabloul fluxurilor de trezorerie este determinat de o conceptie de echilibru financiar, centrata in mod esential pe solvabilitatea intreprinderii si in al doilea rand pe flexibilitatea financiara. Aceste caracteristici sunt apreciate prin intermediul capacitatii de a genera fluxuri pozitive de trezorerie, plecand de la activitatile sale de exploatare.

Fluxul de trezorerie generat de activitatile de exploatare este, de altfel, indicatorul central al analizei situatiei unei intreprinderi. El este utilizat si pentru aprecierea performantelor acesteia pe o perioada medie.

Arhitectura tabloului fluxurilor de trezorerie a fost influentata, in mod implicit, de cercetarea generata o data cu proliferarea pietelor financiare si mai ales de modelul de evaluare a intreprinderii, adoptat in teoria financiara, ipoteza de eficienta a pietelor de capitaluri.

Cercetarile si practica bursiera au dovedit ca interesul investitorului se regaseste, mai degraba, in fluxurile monetare, decat in beneficiile contabile sau indicatorii derivati. Tabloul fluxurilor de trezorerie permite sa se stabileasca un raport intre informatiile contabile si procesul de luare a deciziilor de catre investitor. Sa nu uitam ca unul dintre obiectivele acestui model este de a ajuta investitorul in aprecierea capacitatii intreprinderii de a plati dividende.

Fiind utile investitorilor, informatiile furnizate de tablou contribuie la asigurarea eficientei pietelor financiare. Sa ne reamintim ca ipoteza eficientei pietelor financiarepresupune ca preturile activelor financiare reflecta pe de-a-intregul informatiile disponibile. Pe o piata eficienta, pretul unui activ financiar este rezultatul unei estimari corecte a valorii actualizate a fluxurilor viitoare de venituri generate de detinerea acestuia.

Structura tabloului fluxurilor de trezorerie si, mai ales, ordinea de prezentare a functiilor favorizeaza o lectura normativa, prin care se atribuie fluxurilor din exploatare un rol determinant in finantarea cresterii si in determinarea necesarului de finantare externa. Astfel spus, cash-flow din exploatare este un indicator cheie, in aprecierea capacitatii intreprinderii de a genera lichiditati suficiente, in vederea realizarii de noi investitii, fara sa se recurga la sursele externe de finantare.

Tabloul fluxurilor de trezorerie prezinta informatii istorice referitoare la fluxurile monetare, dar aceste informatii stau la baza previziunilor de fluxuri. Se creeaza astfel premisele pentru estimarea valorii intreprinderii.

Notiunea de fluxuri de trezorerie prezinta un caracter mai obiectiv decat cea de fond de rulment, concept influentat de aplicarea unor conventii contabile. Fluxurile de trezorerie din exploatare corespund capacitatii de autofinantare incasate.

In sfarsit tabloul faciliteaza definirea cauzelor care explica divergentele intre rezultatul contabil si trezorerie (surplusul monetar). Modelul tabloului permite relevarea rolului actionarilor in finantarea cresterii.