Abordarea econometrica a influentei IMM-urilor asupra mediului de afaceri

Abordarea econometrica a influentei IMM-urilor asupra mediului de afaceri

Abordarea econometrica am realizat-o in doua etape :

Coeficientul de corelatie Pearson;

ANOVA.

Coeficientul de corelatie este o masura normalizata pentru evaluarea intensitatii dependentei liniare a doua caracteristici numerice. Valoarea lui se incadreaza in intervalul [-1,1]. Situatiile posibile sunt :

daca valoarea indicatorului este in apropierea lui zero, atunci cele doua variabile sunt liniar independente ;

daca valoarea coeficientului liniar de corelatie se apropie de 1, atunci cele doua variabile tind catre o dependenta functionala directa ;

daca valoarea indicatorului se apropie de -1, atunci cele doua variabile tind catre o dependenta functionala inversa.

Pe baza datelor obtinute la nivelul IMM-urilor romanesti pentru anii 2002-2006 (ANEXA 1, ANEXA 2) se poate trage concluzia ca variabilele pe care le analizam se regasesc intr-o dependenta functionala perfecta. Acest lucru explica un trend neasteptat si in plus nefavorabil.

Cu alte cuvinte, valorile obtinute pe baza corelatiilor :

numar IMM-uri - cifra de afaceri ;

numar IMM-uri - personal ;

cifra de afaceri - personal,

demonstreaza faptul ca extinderea puterii IMM-urilor in piata nu s-a realizat pe baza intensiva, ci pe baza extensiva. Altfel spus, IMM-urile s-au extins precum ciupercile dupa ploaie in diferite piete-nisa si produc doar pentru clienti bine-definiti, orizontul si viziunea lor despre extinderea transfrontaliera a afacerii fiind reduse.

Pe de alta parte, corelatia existenta intre cifra de afaceri si personal tradeaza de asemenea puterea diminuata a IMM-urilor, in sensul in care cresterea cifrei de afaceri s-a realizat tot pe baza extensiva (pornind de la angajarea suplimentara a unor alte persoane). Logica trebuie continuata, pentru ca aceste statistici nu iau in calcul personalul « inchiriat », adica acela obtinut prin leasingul pe forta de munca despre care am discutat mai devreme. Astfel situatia se poate prezenta si mai rau decat o explica instrumentele statistice.

Prin ANOVA se poate cuantifica impactul unuia sau mai multor factori de influenta asupra unei variabile de interes.

Modelele ANOVA pot fi clasificate:

Ø     In functie de numarul de factori :

one-factor ANOVA models;

multi-factors ANOVA models;

Ø     In functie de nivelele factorilor:

fixed effect models;

random effect models;

mixed effect models.

ANOVA unifactoriala se caracterizeaza prin urmatoarele:

o singura variabila independenta X, ale carei valori pot fi impartite in mai multe grupuri: X1,,Xk;

finalitatea este daca exista o diferenta semnificativa intre valorile variabilei dependente Y in interiorul grupurilor create dupa variabila de grupare X;

observatiile sint valorile lui Y in interiorul celor k grupuri create dupa valorile lui X.

Media totala a populatiei    va fi estimata prin media totala a esantionului:

Setul de ipoteze:

Daca ipoteza nula este acceptata, atunci putem concluziona ca factorul de grupare nu are o influenta semnficativa asupra variabilei de interes.

Ideea de baza in testarea ipotezelor ANOVA este regula de adunare a dispersiilor, descompunerea dispersiei totale in dispersia dintre grupe(factorul sistematic) si dispersia din interiorul grupelor(factorul aleator), dupa cum este prezentat si in ANEXA 3.

Figura 2.4. Rezultatele ANOVA pentru anii 2002-2006

-structura, cifra de afaceri, investitii brute, exporturi directe, valoare adaugata, rezultatul brut al exercitiului-

Figura 2.5. Rezultatele ANOVA pentru anii 2002-2006

-tipuri de activitati ale IMM-urilor -

Rezultatele sunt neconcludente pentru majoritatea anilor, cu exceptia anului 2006, valoarea P-value din acest caz dovedind existenta unei relatii semnificative functie de criteriul domeniu de activitate. Acest fapt nu ar trebui sa mire daca este sa consideram evolutia exacerbata a numarului de IMM-uri, evolutie care este preponderent axata pe factorul cantitativ. Desi principalii indicatori au evoluat intr-un sens pozitiv, nu pot fi trecute cu vederea majorarile importante ale numarului de angajati.

Neconcludenta rezultatelor este un factor specific pietelor emergente, caracterizat prin incercarea agentilor economici de a obtine cote de piata si profituri insemnate, prin aplicarea mai multor variante pe care le au la dispozitie.