Afaceri	Agricultura	Economie	Management	Marketing	Protectia muncii
	Transporturi

Finante banci

Index » business » » economie » Finante banci
» Acreditivul documentar

Acreditivul documentar

 

Banca deschide acreditivul documentar la corespondentul sau din strainatate

 

Banca exportatorului

Exportator (beneficiar)

Sursa: Sylvie Graumann - "Guide pratique du commerce international - Exportation/Importation" - troisieme edition, Ed. Litec, Paris, 1992, pag. 174.o

I. Documente necesare in derularea AD

Orice ordin de deschidere de AD, acreditivul insusi, iar cand este cazul si instructiunile de modificare, trebuie sa precizeze clar documentele in baza carora sa se faca plata/acceptarea/negocierea de catre banca desemnata in favoarea beneficiarului.

Este foarte important ca partile implicate in derularea AD (ordonatorul, bancile si beneficiarul) sa acorde acelasi inteles termenilor folositi pentru a desemna documentele, continutul lor si cine le va semna.

Enumerarea documentelor obligatoriu de prezentat pentru efectuarea platii este la latitudinea importatorului.

Documentele pot fi grupate in doua:

- o prima grupa formata din: factura, documentul de transport si certificatul de asigurare;

- alte documente in care pot fi cuprinse: certificatul de origine, de calitate, fitosanitar, lista de colete/greutate, buletinul de analize, etc., al caror numar si continut sunt in masura sa asigure ordonatorul ca beneficiarul si-a indeplinit obligatiile asumate.

Pentru aceste "alte documente", ordonatorul, in cererea de deschidere, trebuie sa precizeze ce informatii si ce date sa contina si cine sa le semneze. In caz contrar, bancile vor accepta documentele asa cum sunt prezentate, cu conditia sa nu fie in neconcordanta cu alte documente prezentate.

Referitor la documente:

- documentele trebuie emise pe numele ordonatorului sau pe numele persoanei care este precizata in AD;

- toate documentele cerute trebuie prezentate in numarul de originale si copii specificat in AD;

- descrierea marfii, marcarea coletelor, numarul lor, precizarile privind greutatea trebuie sa fie identice in toate documentele;

- documentele trebuie prezentate toate in cadrul termenului de prezentare a documentelor, specificat in AD, iar daca nu este precizat, in 21 de zile de la data expeditiei marfii, fara a depasi insa valabilitatea AD;

- documentele sunt prezentate la ghiseele bancii desemnate sa accepte/plateasca/negocieze, in acest loc expirand termenul de prezentare si valabilitate a AD. In cazul in care prezentarea documentelor se face la o banca, iar valabilitatea AD expira la o alta banca, in AD trebuie sa se specifice acest lucru;

- daca nu se mentioneaza in alt mod in AD, bancile accepta documentele emise inainte de deschiderea AD.

Factura

Factura este un document comercial contabil, de regula sub forma unui document tipizat, ale carui rubrici in totalitate trebuie completate.

In practica, factura este emisa de exportator imediat dupa expedierea marfurilor, in baza documentelor de transport si a celorlalte documente privind expeditia.

Factura este un document de sinteza intrucat:

- este actul primar in baza caruia opereaza in evidenta sa atat exportatorul, cat si importatorul, iar bancile il au ca element de referinta la controlul documentelor;

- permite identificare valorii de ansamblu a marfurilor vandute, intrucat cuprinde, de regula, toate precizarile referitoare la: denumirea marfii, sortiment, calitate, cantitate, pret unitar, valoarea totala a marfurilor, cheltuielile determinate de conditia de livrare (CFR, FOB, etc.), respectiv costul transportului, asigurarii, etc.;

- este documentul comercial cel mai important in cazul unei plati documentare:

in cazul incassoului documentar se controleaza daca au fost respectate prevederile contractuale,

in cazul acreditivului documentar sa corespunda instructiunilor de ansamblu privitoare la marfa din deschiderea AD.

Referitor la intocmirea facturii (inclusiv controlul acesteia) se are in vedere:

- se emite (si semneaza) de beneficiarul AD pe numele ordonatorului AD. Daca in deschiderea AD se precizeaza altfel, se emite pe numele persoanei indicate;

- se emite in limba in care este deschis AD, potrivit uzantelor internationale;

denumirea marfii este absolut necesar sa corespunda exact descrierii marfii din AD, inclusiv din punct de vedere lingvistic si al fiecarei litere sau cifre folosite in AD. Pe celelalte documente marfurile pot fi descrise in termeni generali;

- numarul si cantitatea unitatilor ambalate, dupa caz, numai cantitatea, descriere ambalajului (saci de hartie, panza, cutii, etc.) si marcajul trebuie sa concorde strict cu:

cele ce figureaza in documentele de expeditie

cu celelalte documente, daca se cer prin AD, cum ar fi: lista de colete, lista de greutate, etc.

Pretul unitar al marfii si valoarea totala a marfii (ca rezultat aritmetic al elementelor pe baza carora s-a calculat) trebuie exprimate in moneda in care s-a convenit plata, cea precizata in AD. Aceste precizari trebuie sa concorde cu documentul de transport si polita de asigurare. Modificari de suma ca rezultat al unor dobanzi, comisioane, taxe nu pot figura in factura.

Pretul total trecut in factura trebuie sa fie in stricta concordanta cu conditia de livrare. Din acest punct de vedere, cand beneficiarul AD primeste acreditivul, este in interesul sau sa verifice in ce masura conditia de livrare din AD coincide cu cea din factura, stiut fiind ca, dupa caz, exportatorul efectueaza mai multe sau mai putine cheltuieli in functie de conditia de livrare la care s-a angajat (transport, asigurare).

Deci, valoarea facturii trebuie sa coincida cu ansamblul obligatiilor asumate de exportator privind marfa si conditia de livrare si pentru care este indreptatit sa primeasca contravaloarea lor (desigur, respectand conditiile de termene si de documente din AD).

Daca in AD nu se precizeaza altfel, bancile accepta facturi:

emise de beneficiarul acreditivului,

pe numele ordonatorului,

care nu trebuie semnate.

Sunt cazuri cand prin AD se cere si o factura consulara. Acestea sunt formulare tipizate, cu un continut similar unei facturi comerciale, puse la dispozitie de consulatul tarii importatoere aflat in tara exportatorului. Alteori, se solicita ca factura comerciala sa fie certificata, semnata sau legalizata de un consulat desemnat. Adesea consulatele au un anumit program de lucru cu publicul, de aceea, pentru a nu se intarzia depunerea documentelor la banca, aceste informatii trebuie obtinute de indata ce s-a primit AD si in cadrul acestuia este o astfel de cerinta.

Sintetizand, prin factura se dau detalii privind tranzactia:

1.numele si adresa exportatorului

2.numele si adresa importatorului

3.locul si data emiterii

4.descriere marfii

5.pretul unitar sau total al marfii

6.costul transportului si asigurarii

7.conditia de livrare

8.totalul sumei de incasat de exportator

9.numarul si tipul coletelor

10.continutul unui pachet/colet

11.numarul licentei de export sau import

12.marcajul si numerotarea coletelor

13.semnatura exportatorului

Documentele de transport

Documentul de transport este un inscris prin care vanzatorul face dovada expedierii sau preluarii spre expediere a marfii la o anumita data cu o anumita destinatie.

In general, documentele de transport sunt documente tipizate si diferentiate pe tipuri de transport, astfel: maritim, transport multimodal, aerian, feroviar, rutier, fluvial, postal, curier, fiecaruia ffindu-i specific un anumit tip de document de transport.

Referitor la cerintele de ansamblu privind documentele de transport si mecanismul AD, de retinut sunt:

- documentul de transport solicitat este in dependenta directa de modalitatea de transport aleasa (conosament maritim pentru transportul maritim, scrisoare de trasura rutiera CMR pentru tansportul rutier, recipisa postala pentru expedierea prin posta, etc.);

- pentru fiecare tip de document de transport se prezinta cerintele de indeplinit spre a fi acceptat de banci;

- orice alternativa legata de transportul marfii trebuie precizata expres ( de ex. livrari partiale permise/nepermise, transbordari permise/nepermise, et.), iar daca ordonatorul doreste ca marfurile sa fie transportate o parte printr-un mijloc de transport si o alta parte prin alt mijloc de transport, trebuie sa mentioneze "sau" (or), "si/sau" (and/or) intre cele doua documente de transport (de ex. conosament maritim sau/si document de transport aerian);

- toate documentele de transport trebuie semnate, indicand numele carausului. Acesta poate fi:

operatorul transportului multimodal

capitanul sau agentul lui

armatorul sau agentul lui

seful garii de cale ferata

autoritatile postale, etc.

Ele pot fi semnate de insusi caraus sau de un agent numit care actioneaza pentru si in contul carausului. Aceasta nu inseamna ca ordonatorul in deschiderea de AD trebuie sa traca numele unui caraus, ci faptul ca pe documentul de transport trebuie sa se specifice numele carausului si sa porte semnatura acestuia sau a agentului sau.

- daca transportul urmeaza a fi efectuat cu un vapor de o anumita nationalitate sau sub un anumit pavilion, acest fapt trebuie precizat expres in AD, iar beneficiarul va fi obligat sa aiba grija ca pe documentul de transport sa apara aceasta mentiune;

- daca ordonatorul doreste sa precizeze anumite cerinte legate de transport, dar acestea nu sunt uzuale in spatiul transportatorului international sau nu pot fi trecute pe documentul de transport, atunci se solicita un document separat care trebuie sa precizeze ce informatii sa contina si cine sa-l semneze;

- in cazul in care ordonatorul, din diferite considerente, nu doreste ca documentul de transport sa fie emis de un caraus numit, operator multimodal sau curier sau de agentii actionand in numele lor, atunci se pot specifica documentele care pot fi procurate de beneficiar si acceptate de banci (de e. Certificate emise de navlositori sau case de expeditie);

- documentul de transport trebuie sa fie curat, respectiv sa nu poarte mentiuni referitoare la starea proasta a marfii si/sau a ambalajului (de ex. sacii rupti si marfa curge, marfa incarcata uda/incinsa, etc.) Documentele cu astfel de mentiuni sunt denumite murdare (foull) si nu sunt acceptate de banci;

- anumite mentiuni pot fi anticipat acceptate de ordonator, in acest caz ele trebuie sa se regaseasca in textul AD;

- un document de transport maritim sau un document care include si transportul maritim trebuie sa poerte si mentiunea "on board" (pe vas, in sensul de in cala vasului). Nu sunt acceptate de banci documente cu mentiunea "on deck" (pe punte) decat daca in AD s-a stipulat astfel. Cel mai adesea se utilizeaza sintagma "clean on board" (curat la bord).

Conosamentul maritim (Marine/Ocean Bill of Landing - B/L)

Este un document de regula tipizat, redactat in limba engleza, care se elibereaza de capitanul vasului, certificand ca a preluat marfa de la expeditor spre a fi predata, in anumite conditii stabilite de parti, destinatarului.

Referitor la conosament, se impun a fi luate in considerare doua aspecte:

1. Modul in care bancile trateaza acest document.

Dintre documentele prezentate la plata de catre exportator, conosamentul, din punctul de vedere al bancii, are cea mai mare importanta, intrucat, in primul rand, constituie dovada ca intre caraus (armator) si expeditor a intervenit un contract de transport, document prin care carausul confirma primirea marfurilor si se obliga sa le elibereze la destinatie in anumite conditii de termene si timp.

In al doilea rand, conosamentul reprezinta o hartie de valoare, un titlu reprezentativ prin care se considera ca simpla posesiune a conosamentului da dreptul de posesiune asupra marfii.

2. Mentiunile care pot fi solicitate a fi trecute pe un conosament.

Ca principiu de baza, daca intr-un AD nu s-a precizat altfel, bancile accepta un conosament acoperind un transport din port in port, daca indeplineste urmatoarele conditii:

- indica numele carausului (compania de transport) si a fost semnat sau autentificat de:

caraus sau un agent desemnat;

capitanul vasului sau un agent desemnat.

- cuprinde mentiunea expresa ca marfurile au fost incarcate pe vas (on board), inserata in textul tiparit al formularului sau adaugata aditional;

- data emiterii conosamentului este interpretata de banci ca data expedierii marfurilor;

- daca mentiunea "on board"este trecuta aditional, ea trebuie completata si cu data cand a fost trecuta pe conosament, aceasta fiind data luata in considerare de banci ca data de expediere a marfii. Aceasta data are importanta pentru:

indeplinirea conditiei din AD privind data livrarii (nu mai tarziu de )

calcularea numarului de zile pentru prezentarea documentelor la banca pentru plata de exportator (cea indicata in AD, iar daca nu este specificata, in 21 de zile)

data emiterii politei de asigurare, care nu trebuie sa depaseasca aceasta data.

- indica portul de incarcare si portul de destinatie (from (de la) to (la) )

- consta intr-un original, iar daca a fost emis in mai multe originale, trebuie prezentate toate la banca;

- contine mentiunea: "navlu platit", sau "navlul urmeaza a fi platit";

- cuprinde numele vasului pe care s-a incarcat marfa, chiar daca conosamentul contine mentiunea "vas prevazut";

- daca in AD nu se stipuleaza altfel, bancile accepta un conosament care indica drept expeditor o alta persoana decat beneficiarul AD;

- este un document curat (clean)

- nu este un contract "charter - party" si vasul/vaporul nu este propulsat cu panze;

respecta toate conditiile si mentiunile din AD.

In masura in care prin AD se solicita doar "conosament set complet", exportatorul/beneficiarul AD poate prezenta un conosament care indeplineste conditiile de mai sus.

De regula, insa, ordonatorii, dupa sintagma "conosament set complet", mai fac si anumite precizari privitoare la mentiunile pe care sa le poarte un conosament. Cele mai frecvent intalnite mentiuni sunt:

- set complet: aceasta precizare este urmata de o fractie care semnifica numarul de originale si copii

- curat (clean): priveste lipsa mentiunilor referitoare la starea defectuoasa a marfurilor si/sau ambalajului precum si lipsa unor stersaturi, adaugiri, rectificari nesemnate si nestampilate a doua oara;

- pe bord (on board): cerinta ca marfa sa fie incarcata "in vas" in opozitie cu "pe vas" (on deck). De regula, se utilizeaza sintagma "clean on board".

- la ordin: mentiunea poate fi urmata sau nu de precizarea persoanei la ordinul careia se va elibera marfa, de regula "la ordinul bancii " sau "la ordin" (simplu, fara a preciza in favoarea cui).

- notificati pe: este urmata de precizarea numelui si a adresei persoanei pe care carausul la destinatie o va anunta ca a sosit marfa

- transbordarea:este urmata de precizarea;

permisa

nepermisa

permisa numai prin (loc numit)

Alteori apare cerinta mentiunii:

- transport direct (direct shipment) ce are intelesul de transbordari nepermise. Chiar daca prin AD se specifica ca transbordarea interzisa, bancile accepta documente care precizeaza ca marfurile vor fi transbordate in urmatoarele cazuri:

pe conosament se specifica ca transbordarea va avea loc in perioada in care marfa se afla in container, trailer, barje etc., iar transportul este acoperit de unul si acelasi conosament;

conosamentul cuprinde clauza prin care transportatorul isi rezerva dreptul de a transborda marfa;

transportul maritim este acoperit de un document de transport combinat

- navlu : (freight ) reprezinta pretul transportului pe mare al marfii. Precizarile privind plata navlului sunt in concordanta cu conditia de livrare. Bancile accepta 2 tipuri de precizari privind navlul:

"navlu platit" ( freight paid ) sau "navlu platit anticipat" (freight prepaid ) semnifica ca transportul a fost platit inainte de expeditia marfii si cade in sarcina exportatorului pentru conditiile de livrare CIF sau CFR

"navlu platit la destinatie " (freight payable at destination ) sau " navlu platibil la loc numit/port de descarcare" ( freight payable at ) semnifica plata acestuia de catre importator. (conditie de livrare FOB).

Alaturi de aceste modalitati de plata a navlului se mai intalnesc si alte categorii de plati, care, in general, le completeaza pe acestea. Astfel :

- la valoarea marfii (ad valorem) . Este practicat in cazul transportului marfurilor scumpe, potrivit principiului ca marfurilor trebuie sa li se perceapa un navlu proportional cu valoarea (pretul) lor.

- navlu global (lump sum freight) . In acest caz navlul este calculat pentru intreaga nava indiferent de cantitatea de marfa incarcata.

- navlu de intoarcere (back freight). Se plateste pentru marfurile neacceptate in portul de destinatie si returnate in portul de incarcare.

- navlu mort (dead freight). Se plateste pentru spatiul inchiriat sau rezervat pe bordul navei, dar neutilizat.

- prima de navlu (primage). Se calculeaza ca procent asupra navlului net (maximum 10%) si se plateste armatorului ca stimulent pentru efectuarea transportului in cele mai bune conditii.

Termenii "navlu platibil in avans" sau "navlu care urmeza a fi platit" sunt interpretati de banci ca nefacand dovada platii transportului, deci nu se vor utiliza.

Un conosament contine, de regula, urmatoarele precizari:

1.numele companiei de transport

2.numele exportatorului (expeditorului)

3.numele si adresa importatorului (destinatarului) sau la ordinul acestuia, ale unei banci numite sau in alb

4.numele si adresa celui ce urmeaza a fi notificat (importatorul sau un tert ) de sosirea marfii. Aceasta mentiune nu este necesara cand conosamentul este emis la ordin.

5.numele vasului/vaporului pe care s-a imbarcat marfa

6.denumirea porturilor de incarcare si de destinatie

7.locul unde se plateste navlul (la locul expeditiei sau la destinatie)

8.numarul de originale in care a fost emis conosamentul

9.marcajul coletelor si numerotarea acestora pentru identificarea marfii

10.descrierea succinta a marfii (se poate preciza si greutatea si dimensiunea)

11.numarul coletelor expediate, in litere

12.semnatura capitanului sau a agentului sau

13.data cand marfurile au fost preluate spre a fi incarcate pe vas (intotdeauna sa nu depasesca data mentionata in AD). Este data emiterii conosamentului.

Document de transport maritim nenegociabil (Non Negotiable Sea Way Bill)

Este denumit in practica si scrisoare de trasura maritima nenegociabila sau conosament maritim nenegociabil.

Acesta se poate prezenta ca document de transport numai cand prin AD se prevede expres un astfel de document.

Conosamentul nenegociabil este un document:

- in care carausul declara ca a primit marfurile spre a le transpota;

- nenegociabil si, drept urmare, nu poate fi emis sau andosat "la ordin";

- nefiind negociabil, nu trebuie prezentat la portul de destinatie, ca o conditie ce prevede primirea marfurilor;

- in cazul utilizarii unui astfel de document, el trebuie sa fie emis potrivit cerintelor Publicatiei 500, spre a fi acceptat de banci, care in principiu, sunt similare conosamentului maritim.

Conosamentul maritim "Charter - party"

Daca in AD nu este mentionat expres ca se admite un conosament "Charter - party", bancile nu accepta un astfel de document de transport.

Deci, daca in AD este mentionat conosament "Charter - party", documentul prezentat de exportator trebuie sa poarte o astfel de mentiune, iar cerintele sunt, in principiu, asemanatoare conosamentului.

Daca ordonatorul va indica un document de transport multimodal, care include si transport pe mare, iar acest transport se va face prin sistem "Charter - party", mentiunea trebuie sa existe si in AD.

Documentele de transport combinat (Multimodal Transport Document)

Atunci cand transportul marfii urmeaza a fi facut prin doua sau mai multe mijloace de transport diferite, ordonatorul va stipula in AD un document de transport combinat . In utilizarea acestuia, de luat in considerare:

- sa indice numarul carausului sau al operatorului de transport combinat si sa fie semnat de acesta sau de agentii sai;

- sa indice ca marfurile au fost expediate, preluate sau incarcate;

- sa indice locul de preluare si de destinatie din AD care insa pot fi diferite de locurile de preluare si descarcare in care s-au facut operatiunile;

- daca transportul pe mare va fi in sistem "Charter - party", acest aspect trebuie mentionat expres in AD, deoarece bancile nu accepta documente multimodale prin "Charter - party" si/sau utilizandu-se vase/vapoare cu panze;

- sa corespunda cerintelor din AD;

- daca in AD este interzisa transbordarea, in cazul documentului de transport combinat, aceasta este acceptata de banci cu conditia ca intreg transportul sa fie acoperit de unul si acelasi document de transport.

Documente de transport aerian

Transportul marfurilor in tafic aerian se efectueaza pe baza unui contract de transport specific numit dupa caz:

scrisoare de transport aerian (Air Waybill - abreviat AWB)

nota de expeditie aeriana (Air Consignment Note)

fracht aerian, etc.

Daca prin AD se precizeaza un document de transport aerian, bancile accepta un astfel de document oricum s-ar numi el daca cuprinde urmatoarele elemente:

- indica numele transportatorului si poarta semnatura sa sau a unui agent ce actioneaza in numele sau ;

- indica faptul ca marfurile au fost acceptate pentru transport;

- daca prin AD se cere data reala a expedierii marfii, aceasta trebuie mentionata expres pe document, respectiv data predarii marfii carausului. Data zborului avionului pentru uzul transportatorului, nu este considerata de banci ca data expedierii marfii;

- indica aeroportul de plecare si de destinatie;

- s-au respectat toate conditiile din AD.

In cazul transportului aerian, se emit 3 originale cu destinatii precise:

Original 1 pentru transportator (ramane la caraus)

Original 2 pentru destinatar (insoteste marfa)

Original 3 pentru expeditor

si mai multe copii, fiecare, de asemenea, cu o destinatie precisa.

Drept urmare:

- ordonatorul nu va cere set complet, intrucat beneficiarul AD nu va prezenta decat originalul 3 la banca;

- bancile, chiar daca in AD se stipuleaza set complet, vor accepta originalul 3 pentru expeditor ca document de transport.

Conditia de livrare specifica transportului aerian este FCA (franco transportator loc numit).

Documentul de transport nu este un document negociabil, drept urmare, nu se va solicita sa fie emis "la ordin" sau "andosat".

Document de transport rutier, feroviar, fluvial intern

Daca prin AD se solicita un document de transport rutier, feroviar sau fluvial intern, bancile accepta un astfel de document oricum ar fi numit.

In transportul international se utilizeaza de regula:

pentru transportul rutier Scrisoarea de trasura rutiera (CMR) (Truck Bill of Landing sau Waybill)

pentru transportul feroviar Scrisoarea de trasura feroviara (COTIF) (Railway Consignment Note sau Rail Waybill)

pentru transportul fluvial intern Conosament fluvial (Inland Waterway Bill of Landing sau Waybill sau Consignment Note)

De regula, acestea sunt documente tipizate conform conventiilor internationale in materie si redactate in limbi straine.

Daca prin AD nu se cere altfel, aceste documente trebuie sa contina urmatoarele elemente pentru a fi acceptate de banci:

- numele si semnatura carausului sau a agentului sau;

- precizarea ca marfurile au fost primite spre livrare/expediere/transport;

- indica locul de incarcare si de destinatie;

- data emiterii este socotita data livrarii precizata pe documentul respectiv. Aceasta este luata in considerare de banci in corelatie cu cerintele din AD.

Referitor la numarul de exemplare cerut de ordonator, set complet sau expresii similare nu vor fi folosite intrucat:

1. Scrisoarea de trasura feroviara cuprinde urmatoarele file :

- originalul care insoteste marfa si se elibereaza destinatarului o data cu marfa;

- foaia de expeditie care se intocmeste intr-un numar egal cu al cailor ferate din diferite tari participante la transport si serveste la decontarea transportului de catre caraus

- avizul si adeverinta de primire care insotesc marfa constituie document doveditor de primire a marfii de destinatar;

- duplicatul scrisorii de trasura care se elibereaza predatorului constituie dovada expedierii marfii si este documentul prezentat la banca de exportator;

- copia scrisorii de trasura, care ramane la statia de expediere a marfii.

Scrisoarea de trasura feroviara este contractul de transport pe cale ferata. El se socoteste incheiat in momentul in care statia de cale ferata de expeditie a marfii a primit marfa pentru transport, moment confirmat de stampila cu data a statiei respective, si aplicata pe scrisoarea de trasura. Aceasta stampila cu data este data pe care bancile o iau in considerare pentru:

identificarea corectitudinii locului de expediere precizat in AD

data livrarii marfii ca o conditie a AD.

2. Scrisoarea de trasura rutiera se intocmeste in 3 exemplare:

Original 1 ramane expeditorului la predarea marfii si constituie dovada expedierii marfii, este documentul prezentat de expeditor la banca.

Original 2 insoteste transportul si este eliberat destinatarului o data cu marfa

Original 3 este retinut de caraus.

In vederea efectuarii diferitelor formalitati, expeditorul (exportatorul) poate intocmi mai multe copii (care nu au valoare comerciala) dupa originalul aflat in posesia sa .

Scrisoarea de trasura rutiera constituie proba materiala a incheierii contractului de transport in traficul de transport international si dovada primirii marfii de caraus.

In principiu, dirijarea la incarcare, derularea si decontarea transportului rutier la export se face direct intre caraus, transportator si solicitantul prestatiei in baza notelor de comanda prin care s-a solicitat transportul marfii. Fata de tariful de transport calculat in functie de marfa, distanta, etc., in sarcina expeditorului cad si taxele accesorii care se platesc in afara granitelor si care privesc: folosirea drumurilor, taxele de supragreutate, traversarile cu ferry-boat-urile sau cu nave "Ro-Ro ".

Certificatul/polita de asigurare

Este un document ce atesta intelegerea prin care asiguratul se angajeaza sa plateasca o anumita suma de bani asiguratorului, numita prima de asigurare, in schimbul careia acesta isi asuma anumite riscuri si se obliga sa-l despagubeasca pe asigurat pentru daunele pentru care s-a convenit asigurarea.

Certificatul/polita de asigurare este un document negociabil si poate fi emis nominal si la ordin, iar prin andosare in alb devine document la purtator. In legatura cu documentul de asigurare si mecanismul derularii AD, de retinut:

- pentru conditia de livrare CIF sau CIP, obtinerea documentului de asigurare cade in obligatia beneficiarului AD. Ordonatorul in deschiderea AD va cere un document de asigurare care sa acopere marfa, emis de o companie si semnat de aceasta sau de agentii ei;

- pentru celelalte conditii de livrare, documentul de asigurare cade in sarcina ordonatorului, iar in deschiderea de AD el poate solicita beneficiarului un document cu privire la asigurare. Un astfel de document poate fi, de exemplu:

copia telexului trimis ordonatorului, din care sa rezulte ca au fost trimise toate detaliile privitoare la marfa si expeditie pentru a permite ordonatorului sa prezinte o declaratie completa companiei de asigurare;

declaratia unei companii de asigurare (denumita expres in AD), care sa ateste ca asigurarea a fost acoperita de ordonator;

- documentul de asigurare trebuie sa apara ca fiind emis si semnat de companiile de asigurare sau de agentii acestora;

- daca ordonatorul doreste ca asigurarea marfii sa se realizeze prin note de acoperire emise de brokeri, trebuie sa specifice acest lucru expres in AD. Altfel, bancile nu accepta astfel de documente (si beneficiarul nu poate utiliza AD);

- daca ordonatorul doreste o anumita data referitoare la emiterea politei de asigurare, acest aspect trebuie precizat expres in AD. Daca nu se precizeaza nimic, bancile nu accepta documente de asigurare datate dupa data livrarii/preluarii marfii de catre caraus. Intotdeauna, pentru siguranta operatiunii, data emiterii documentului de asigurare trebuie sa preceada data expedierii marfii, intrucat intre momentul incarcarii marfii pe vas sau al expedierii si momentul asigurarii ulterioare se poate produce un eveniment care sa pericliteze marfa, ea nefiind asigurata in acest interval de timp;

- moneda in care este exprimat documentul de asigurare trebuie sa fie aceeasi cu cea utilizata in AD. Daca ordonatorul doreste o alta moneda, el trebuie sa specifice expres in AD, iar beneficiarul se va conforma acestei cerinte;

- in AD trebuie sa se precizeze expres valoarea asigurarii. Daca nu se specifica in AD, suma minima indicata in documentul de asigurare trebuie sa fie:

valoarea CIF sau CIP a marfurilor, plus 10%, cand aceste valori pot fi determinate din documente (factura, document de transport, asigurare)

astfel, bancile accepta polite de asigurare cu suma minima de 110% din valoarea facturii sau valoarea acreditivului, oricare dintre ele care este mai mare.

- suma de asigurat poate fi precizata diferit, de exemplu:

un procent minim de asigurat (acoperind cel putin 110% din valoarea facturata a marfurilor)

un procent fix (acoperind 110% din valoarea facturata a marfurilor)

limita minima si maxima a asigurarii (acoperind minimum 110%, dar nu mai mult de 130%).

- in AD trebuie sa se specifice clar tipul de negociere cerut si, eventual, ce riscuri aditionale se mai doresc a fi acoperite. Aceste mentiuni trebuie sa se regaseasca expres precizate in documentul de asigurare prezentat de beneficiarul AD. De exemplu:

toate riscurile (all risks)

toate riscurile, inclusiv riscul de razboi, greve, tulburari si miscari civile (all risks incl. War risks and strike, riots and civil commotions).

- nu se recomanda utilizarea unor termeni imprecisi ca: "riscuri obisnuite" (usual risks) sau "riscuri normale"(customary risks)

- daca ordonatorul este un intermediar, se poate cere ca polita de asigurare sa fie emisa la ordinul bancii emitente, andosata in alb, etc., pentru a avea libertate in utilizarea ei in continuare.

Riscurile reprezinta anumite evenimente probabile care pot surveni pe parcursul transportului marfurilor si care pot avea ca urmare pierderea sau avarierea totala sau partiala atat a marfurilor, cat si a mijloacelor de transport.

Pagubele astfel aparute nu se acopera in totalitate, ci numai acelea care se datoresc unor riscuri probabile si care sunt asigurate. In practica internationala a asigurarilor, riscurile se impart in:

- riscuri asigurabile, care la randul lor pot fi obisnuite cum sunt: furtuna, naufragiul, esuarea, coliziunea, aruncarea marfurilor peste bord, incendiul, furtul, jaful; si speciale, ca: transformari fizice (autoaprinderea, scurgerea lichidelor, spargerea sticlariei), transformari chimice;

- riscuri excluse, cele pentru care, in cazul cand apar in timpul transportului, asiguratorul nu poarta nici o raspundere: nerespectarea regulilor de transport a marfii respective, viciul propriu al marfii, contrastaliile, intarzierile in livrare, capturarea, confiscarea, etc.

Un certificat de asigurare, de regula, cuprinde urmatoarele elemente:

1.numele si semnatura companiei de asigurare

2.numele asiguratului (beneficiarul AD pentru conditia de livrare CIF sau ordonatorul pentru conditia FOB)

3.descrierea tipurilor de asigurare acoperite prin certificatul respectiv, corespunzator celor cerute prin AD

4.suma asigurata scrisa in cifre si litere si exprimata in aceeasi moneda cu AD

5.descrierea marfurilor asigurate trebuie sa fie identica cu cea din factura si din AD

6.locul unde se solicita incasarea asigurarii in caz de producere a riscurilor acoperite

7.declaratia sub semnatura a asiguratorului

8.data emiterii care trebuie sa fie aceeasi cu/sau anterioara datei de expeditie a marfii si de aici concordanta cu documentul de transport.

Cambia

Adesea, prin AD se stipuleaza prezentarea unei cambii (sau mai multe).

Emitentul cambiei-exportatorul, beneficiarul AD, trebuie sa aiba in vedere doua aspecte:

1. intocmirea cambiei corespunzator dreptului cambiar, respectiv ea trebuie sa contina toate elementele esentiale de fond si forma, pentru a fi un document valid, potrivit legislatiei in materie. Orice inscris care contine elementele esentiale stipulate de legislatie este o cambie. Drept urmare, in practica exista o mare diversitate in redactarea textului, ceea ce este comun insa tuturor acestor inscrisuri sunt elementele esentiale pe care le contin.

2. intocmirea cambiei corespunzator cerintelor specifice si de ansamblu privind derularea AD. Astfel:

- limba in care este redactata cambia trebuie sa fie aceeasi cu cea in care a fost emis AD;

- valoarea nominala a cambiei si moneda trebuie sa corespunda celor precizate in AD, in nici un caz valoarea nominala a cambiei nu poate depasi valoarea AD;

- cambiile legate de utilizarea AD se trag intotdeauna asupra bancii emitente sau a bancii trase/acceptante. Daca cambiile se trag asupra ordonatorului, bancile le trateaza ca pe simple documente aditionale;

- daca exportatorul (tragatorul) se indica pe el insusi ca beneficiar al cambiei, de regula, trebuie sa andoseze cambia in alb sau la ordinul bancii prin iscalitura autografa pe verso-ul cambiei;

- daca prin AD se cere sa fie trecute anumite mentiuni pe cambie, acestea vor fi trecute, dar rolul lor este de a usura identificarea utilizarii (de ex. numarul AD, numarul contractului comercial) acestea nu au legatura cu elementele esentiale ale cambiei. Cambia este un loc de plata neconditionat, orice conditie inserata in textul ei atrage nulitatea inscrisului;

- scadenta sa corespunda celor precizate in AD;

- cambiile trase in cadrul AD asupra bancii indicate sunt:

platite la prezentarea documentelor daca prin AD s-a precizat plata la vedere;

acceptate de banca la prezentarea documentelor, in cazul AD cu plata prin acceptare, caz in care banca le restituie beneficiarului, iar plata lor se va face la scadenta precizata in AD si preluata in textul cambiei. Acceptul bancar este un angajament neconditionat de plata la termenul precizat (scadenta cambiei).

---