Activitatea de creditare a agentilor economici din ramurile industriale la Banca X

Activitatea de creditare a agentilor economici din ramurile industriale la Banca X

1. Evolutia principalelor categorii de credite acordate de Banca X S.A. agentilor economici

Pentru a intelege evolutia principalelor categorii de crediet acordate de Sucursala Craiova a Bancii "X" agentilor economici din ramurile industriale, se impune o analiza succinta a activitatii de creditare a Bancii "X" S.A..

Preocupata de asigurarea unui echilibru intre plasamente si resurse, Banca "X" a dus o politica de consolidare a stabilitatii resurselor si plasare eficienta a acestora, pentru a nu fi dependenta de finantarea de la Banca Nationala si chiar de cea de la alte banci.

Capitalurile proprii au constituit baza financiara care a permis bancii sa functioneze potrivit statutului sau si sa-si duca la indeplinire obiectivele pe care si le-a propus in ceea ce priveste activitatea de creditare si performantele financiare proiectate, Banca "X" reusind sa se afirme pe piata financiar-bancara din Romania ca o banca competitiva si profitabila.

Capitalul social varsat,de 4,292 miliarde lei, a fost extins in fiecare an. In cursul anului 2007, Banca X a achizitionat un procent de 18.5 % din capitalul social al Medicredit Leasing IFN ajungand sa detina la sfarsitul anului un procent de 57.39% din capitalul societatii. In cursul anului 2007, capitalul social a fost majorat de la 39354.862 lei la 611.079.770 lei conform aprobarii AGA din 25.04.2007, prin utilizarea urmatoarelor surse:

- rezerve din profit net : 84.037.115,55 lei;

- aport in numerar : 39.335.487 lei;

- prime de emisiune : 88.87733,08 lei;

- prime de conversie obligatiuni in actiuni : 5.325.206,05 lei;

- alte fonduri (ani precedenti): 127.517,32 lei;

- conversia unui numar de 212 obligatiuni in actiuni in suma de 25.849 lei;

In registrul actionarilor majorarea capitalului social cu suma de 25.849 lei a fost inregistrata la inceptului anului 2008,conform procedurilor CNVM. (Anexa 1.)

Depozitele si disponibilitatile clientilor au fost si ele in crestere, ca urmare a actiunii bancii de atragere de pe piata a resurselor intr-o gama larga (depozitele la vedere si la termen, certificate de depozit, depozite flexibile, depozite "Turist", 'Depozitul aniversar', ciclul de depozite "Anotimpuri"etc.), in ultimii ani clientela manifestand o mai mare disponibilitate pentru constituirea depozitelor la termen, acestea detinand o pondere de peste 53% din totalul disponibilitatilor banesti ale clientilor.

Prin actiunile sale, Banca "X" a reusit sa-si asigure resursele necesare pentru activitatea de creditare, reprezentand un important furnizor de finantare pentru mai mult de 1000 de agenti economici mici si mijlocii din toata tara, banca avand ca scop declarat creditarea IMM-urilor.

Banca "X" a respectat toti indicatorii de supraveghere prudentiala ai Bancii Nationale a Romaniei, nefiind pusa niciodata in pozitia de a apela la credite de refinantare. De semenea, in scopul reducerii riscului, activele bancii au fost permanent diversificate, creditele fiind reduse (Anexa 2.).

Si in anul 2008, creditarea a continuat sa reprezinte cea mai importanta activitate a bancii, cel mai mare volum de credite acordandu-se agentilor economici mici si mijlocii, care reprezinta peste 95% din clientii bancii.

Plasamentele bancii sub forma de credite se regasesc in toate ramurile economiei nationale (comert, industrie, prestari servicii, agricultura), insa de cele mai mari credite au beneficiat comertul si industria, Banca "X" neimplicandu-se decat in mica masura in creditarea agentilor economici prestatori de servicii si a celor din agricultura.

Sucursala Craiova a Bancii "X" s-a inscris in politica generala a bancii privind creditarea agentilor economici, concentrand cea mai mare parte a resurselor proprii si atrase pentru creditarea agentilor din industrie si comert, asa cum reiese si din tabelul 1 :

Tabelul nr. 1 - Repartizarea soldului creditelor pe domenii de activitate

In legatura cu structura creditelor pe ramuri ale economiei nationale, anul 2008 nu aduce modificari importante, industria ramanand, alaturi de comert, una din principalele ramuri creditate de Banca X.

In conditiile actuale pe care le parcurge Romania, functia principala a creditului este aceea de finantare in principal a activelor circulante, majoritatea intreprinderilor resimtind lipsa fondurilor proprii, fenimen accentuat ca urmare a ratei ridicate a inflatiei din ultimii ani.

Activitatea din sfera economiei reale a stat in atentia conucerii bancii, care a acceptat unele forme adecvate de sprijin, prin :

credite pentru capital de lucru si linii de credite ;

credite destinate finantarii stocurilor, cheltuielilor si altor active constituite temporar ;

credite pe documente in curs de incasare ;

credite overdraft;

scrisori de bonitate si garantii bancare.

In activitatea generala de creditare a intreprinderilor cu profil economic, creditele pe termen scurt detin ponderea hotaratoare avand in vedere faptul a activitatea actuala a intreprinderilor nu poat esa sustina rambursarea ratelor si a dobanzilor pana la obtinerea profitului din investitie.

Creditele si avansurile acordate clientilor, dupa scadenta lor, se prezinta conform tabelului de mai jos :

Tabelul nr. 2 - Situatia creditelor angajate dupa scadenta

Marea majoritate a creditelor existente in sold o reprezinta creditele pe termen scurt, acordate in lei (ca si cele pe termen mediu si lung), de remarcat fiind faptul ca banca a acordat un singur credit in valuta (in iunie 2008), credit acordat unei intreprinderi industriale pentru productie destinata exportului.

O remarca in plus este aceea ca de credite pe termen mediu si lung a beneficiat in exclusivitate sectorul privat, sector care oricum detine o pondere hotaratoare in totalul creditelor pe termen scurt; acest fapt este oarecum explicabil daca avem in vedere faptul ca societatile cu capital privat reprezinta peste 95% din clientii bancii.

Tabelul nr. 3 - Structura creditelor pe forme de proprietate

Analizand tabellul de mai jos, se constata orientarea Bancii "X" spre creditarea pe termen scurt a societatilor comerciale cu capital privat (in medie peste 97% din total credite pe terment scurt), in timp ce creditele pe termen mediu si lung sunt orientate mai ales catre populatie.

Tabelul nr. 4 - Structuta creditelor pe termen scurt din sectorul privat

In sprijinnirea initiativei private, prin creditele oferite, Banca "X" si-a desfasurat activitatea cu respectarea anumitor principii, referitoare la :

- calitatea personalului ;

- flexibilitatea fata de nevoile clientilor si conditiile pietei ;

- politica prudentiala.

Ponderea redusa a creditelor pentru investitii poate fi explicata atat prin politica prudentiala promovata de Banca "X", cat si prin retienrea manifestata de agentii economiei de a contracta imprumuturi pe termen mai mare de un an, data fiind rata inflatiei foarte ridicata in anumite perioade, fapt resimtit in ratele dobanzii ridicate, in aceste conditii, agentii economici au preferat sa recurga la liniile de credite reinnoibile.

Politica prudentiala in materie de credite promovata de Sucursala Craiova a Bancii "X" isi gaseste materializarea in absenta creditelor neperformante. Banca nu inregistreaza credite in litigiu (in afara bilantului), iar intarzierile in rambursarea ratelor scadente si a dobanzii aferente nu depasesc 60 de zile.

Tabelul nr. 5 - Situatia creditelor angajate din punct de vedere al calitatii

Creditele restante, atat pe termen scurt cat si pe termen mediu si lung, au inregistrat pana in anul 2008 la societatile comerciale cu capital privat, in creditarea carora banca s-a implicat de fapt intr-o mai mare masura. Ca urmare a masurilor luate de Banca "X" pe linie prudentiala si a recuperarii crentelor anregistrate, creditele restante s-au diminuat, astfel incat la nivelul lunii ianuarie 2008 in portofoliul de credite al bancii nu mai existau astfel de credite. Aceasta situatie s-a mentinut si in luna februarie 2008, in ce priveste creditele pe termen mediu si lung, incepand cu aceasta luna creditele restante inregistrandu-se la populatie, fapt ce demonstreaza o temeinica fumfamentare a deciziei de creditare a agentilor economici.

2. Fundamentarea deciziei de creditare in cadrul Bancii X

In conformitate cu obiectul sau de activitate, Banca "X" acorda credite clientilor sai cu luarea in considerare a aspectelor ce tin de economia de piata si de conditiile concrete din tara noastra, in acordarea creditelor (pe termen scurt, mediu sau lung) trebuind sa tina seama de urmatoarele principii:

- operativitate maxima;

- creditele acordate unui singur debitor (persoana sau grup de persoane legate economic intre ele) nu pot depasi 20% din capitalul bancii (capital propriu si rezerve legal constituite);

- manifestarea prudentei in acordarea creditelor, privind bonitatea clientului si motivatia creditului (acordarea de credite conform statutului societatii).

Procesul decizional in materie de credite presupune parcurgerea urmatoarelor etape:

Etapa I : negocierea creditelor

Moderatorul de credite (inspectorul bancii) poarta cu solicitantul de credit o discutie cu caracter de informare-documentare, axata in principal pe urmatoarele aspecte:

identitatea solicitantului, scopul si obiectivul de activitate ;

obiectivele urmarite;

perspectivele privind volumul activitatii desfasurate si a situatiei de pe piata;

actionarii, conducatorii, membrii Consiliului de Administratie;

mijloacele si posibilitatile firmeei, abilitatea in afaceri;

scopul si justificarea cererii creditului;

garantiile ce pot fi prezentate.

In urma discutiei purtate cu solicitantul de credit, moderatorul asi formeaza o imagine globala asupra acestuia, asupra necesitatii reale de disponibilitati ; in functie de care negocierea va continua sau se va opri la aceasta discutie.

In cazul in care moderatorul considera ca sutn indeplinite conditiile pentru acordarea creditului, agentului economic i se cer urmatoarele documente:

- Cererea de credit;

- Balanta de verificare pe ultimele 2-3 luni;

- Bilantul contabil (Contul de profit si de pierdere);

- Bugetul de venituri sicheltuieli;

- Studiul de fezabilitate (pentru investitii);

- Alte documente considerate a fi necesare de catre moderatorul de credite

Etapa a II-a: contractarea creditelor

Pe baza analizei indicatorilor economico-finaciari si a previziunilor pe perioada contractarii se va determina volumul de credite necesar ce poate fi acordat, in cadrul acestei determinari un loc important ocupandu-l strategia de marketing a firmei.

Din analiza Planului de afaceri trebuie sa rezulte : eventualii concurenti in aceeasi activitate; eventualele amenintari ale noilor intrati pe piata; beneficiarii (luind in considerare necesarul si puterea de cumparare); furnizorii (cine sunt si ce credibilitate au); substituirea produselor cu altele de pe alte piete.

Pentru instrumentarea dosarului de credite se vor urmari: analiza bonitatii clientului si incadrarea in nivelul dobanzii si al comisionului de risc; analiza operatiunilor si inscrierea ipotecii si a gajului la Notariat ; asigurarea garantiilor prin SAR ""X"".

Pe baza concluziilor rezultate din analiza (conditiile de creditare fiind indeplinite) se negociaza cu clientii urmatoarele conditii : volumul creditului; durata de acordare; termenul de rambursare; cuantumul ratelor; dobanda; perioada de gratie.

Etapa a III-a : aprobarea creditelor

Dosarul de credit intocmit (cuprinzand documentele prezentate de client, analiza efectuata de moderator pe baza acesteia, referatele intocmite de moderatorul de credit si consilierul juridic precum si concluziile negocierii privind acordarea creditului) se inainteaza spre aprobare Comitetului de credit si risc al centralei (in cazul unor credite mari) sau al sucursalei.

Comitetul de credite si risc (format, la nivelul sucrsalei, din 5 membri : director, contabil sef, sef serviciu credite, consilier juridic si moderatorul de credite) comunica in scris, in mod operativ, aprobarea/respingerea creditului solicitat, in caz favorabil urmand a fi intocmit contractul de credit.

Contractul de credit, intocmit in trei exemplare (doua ramanand bancii si unul celui imprumutat) cuprinde 11 articole, referitoare la urmatoarele :

Art.1 Valoarea, obiectul su durata creditului;

Art.2 Acordarea creditului - integral sau esalonat, in transele si la termenele mentionate ;

Art.3 Dobanda creditului - calculata si perceputa lunar- specificandu-se in mod expres faptul ca dobanda se modifica periodic, in raport cu evolutia nivelului dobanzilor pe piata bancara (modificarile fiind comunicate imprumutatului in termen de 5 zile bancare sau lucratoare) precum si procentul de dobanda majorata, cu titlu de penalitati de intarziere;

Art.4 Rambursarea creditului - referitoare la : termenele si sumele de rambursat, dobanzile penalizatoare in cazul intarzierilor de rambursare a ratelor, comisionul aplicat in cazul amanarilor, prelungirilor sau reesalonarilor (fiecare operatiune de acest gen putand fi efectuata de cel mult doua ori);

Art.5 Comisioane si taxe bancare - percepute pentru analiza si instrumentarea creditului, precum si pentru marja de risc asumata de banca;

Art.6 Garantarea si asigurarea creditului - referitoare la tipul si valoarea garantiilor constituite in favoarea bancii (incheindu-se contractele corespunzatoare) precum si asigurarea acestora la o societate de asigurari autorizata si agreata de banca si cesionarea drepturilor de despagubire in favoarea bancii ;

Art. 7 Obligatiile bancii - privind punerea sumelor la dispozitia imprumutatului si pastrarea secretului operatiunilor care decurg din contractul de credit, banca furnizand astfel de informatii numai cu acordul imprumutatului sau in conditiile prevazute de lege ;

Art. 8 Obligatiile imprumutatului - privind : utilizarea creditului conform destinatiei stabilite ; restituirea creditului si plata dobanzii si comisioanele aferente ; derularea incasarilor si platilor prin contul curent deschis la Banca "X"; depunerea la banca a balantei de verificare si a bilantului contabil in termenele prevazute; avizarea bancii asupra tuturor modificarilor privind reprofilarea, reorganizarea, restructurarea societatii, inainte ca acestea sa se produca ;

Art. 9 Drepturile bancii - privind verificarea si analiza utilizarii creditului, sistarea creditarii si recuperarea sumelor datorate, in cazul in care imprumutatul nu si-a respectat obligatiile asumate in contract;

Art. 10 Litigii - referitoare la rezolvarea neintelegerilor izvorate din contractul de credit (pe cale amiabila sau de catre instantele judecatoresti, dupa caz);

Art. 11 Alte clauze - privind : masurile luate de banca in cazul nerambursarii ratei si/sau dobanzii lunare la termenul convenit; conditiile de amanare a rambursarii; facilitatile ce pot fi acordate de banca.

Dupa semnarea contractului de credit de catre partile implicate (mebrii Comitetului de credit si risc, pe de o parte si debitor si giranti, pe de alta parte, dosarul de credit (cu toate anexele) se pastreaza la serviciul credite pe toata durata contractarii.

Etapa a IV-a : analiza utilizarii creditului

Pe perioada de acordare a creditului, banca va urmari activitatea agentului economic, regularitatea incasarilor, utilizarea crditului pentru scopul pentru care a fost solicitat, precum si modul in care beneficiarul de credite isi desfasoara activitatea prin Banca "X", astfel incat la o eventuala reducere sau stagnare sa se analizeze motivele si sa se faca o analiza completa.

Analiza utilizarii creditelor presupune si deplasarea moderatorului la sediul firmei, verificandu-se concordanta intre utilizarea creditului si obiectul solicitarii, analiza echilibrului financiar pe baza ultimei balante de verificare, garantiile efective - din punct de vedere al existentei, integritatii si pastrarii acestora.

Etapa a V-a : recuperarea creditelor si dobanzilor restante

Prima atentionare cu privire la o eventuala problema ce s-ar ivi in recuperarea creditelor si a dobanzilor este neachitarea la timp a dobanzii, caz in care Comisia de recuperare a debitelor (formata din seful serviciului credite, consilierul juridic si moderatorul de credite) va analiza posibilitatile de rambursare pe baza documentelor prezentate de debitor (inclusiv cash-flow-ul previzionat), va verifica garantiile asiguratorii (starea fizica, valoarea si asigurarea acestora), urmand sa efectueze apoi deplasari la sediul debitorului si sa atentioneze conducerea firmei ca Banca poate bloca contul privind platile.

De la caz la caz, creditul va fi declarat scadent si se vor lua masuri legate de recuperare (inclusiv executarea silita a garantiilor), toat emasurile, inclusiv cele juridice, urmand a se efectua cat mai discret (pentru protectia bancii) si intr-un timp cat mai scurt.

Activitatea propriu-zisa de fundamentare a deciziei de creditare presupune analiza manageriala si economico-finaciara a potentialului imprumutat, precum si analiza solicitarii de credit, parcurgerea acestei etape realizandu-se cu ajutorul unui fond de informatii economice, financiare, monetare, provenite din intreprindere, din economia nationala si din sistemul bancar, in unele cazuri fiind solicitate imprumuturi de pe piata finaciar-monetara internationala (curs valutar, dobanzi, alocatii de credite in valuta etc.).

Pentru a intelege etapele parcurs in fumdamentarea propriu-zisa a deciziei de creditare a unei intreprinderi industriale, vom prezenta in cele ce urmeaza un studiu de caz privind creditarea pe termen scurt a unui agent economic din industria lemnului.

Fundamentarea posibilitatilor vizand optimizarea activitatii de creditare in cadrul Bancii X

In procesul de creditare, operatiile de aprobare si acordare a creditelor au la baza respectarea, pe de o parte, a prevederilor legii, normelor instructiunilor si regulamentelor emise de Banca Nationala a Romaniei, iar pe de alta parte, a normelor proprii si instructiunilor de lucru emise de banca centrala in domeniu.

In acest context, optimizarea activitatii de creditare este impusa in primul rand de respectarea normelor de prudenta bancara, Banca Nationala avand autoritatea necesara pentru a-si exercita atributii de control si supraveghere a bancilor in sensul ca, "in momentul in care constata ca o banca a depasit limita de expunere prevazuta de regulile de prudenta bancara, o someaza sa inceteze creditarea si sa recupereze creditele acordate pana atunci".

Pentru a evita asemenea situatii, Banca "X" a urmarit cresterea exigentei in creditare si mai ales in gestionarea, urmarirea si recuperarea restantelor, in functie de rezultatele acestei activitati promovandu-se propuneri de recompensare sau sanctionare a celor implicati. In ceea ce priveste cazurile pentru care se va propune in Consiliul de Administratie trecerea pe pierderi, acestea vor fi instrumentate cu fermitate in directia evolutiei cazului si motivelor care au condus la inregistrarea de priederi, cu stabilirea responsabilitatii pentru cei implicati.

Crearea, extinderea si diversificarea portofoliului de credite, controlul calitatii acestuia incepe de la nivelul de conducere al bancii si continua la urmatoarele nivele ierarhice (seful serviciului de credite si moderatorii de credite), indiferent de pozitia detinuta in banca fiind responsabilitatea tuturor celor implicati in acest proces sa protejeze banca, sa foloseasca cu eficienta sursele prin crearea de active de calitate.

Optimizarea resurselor cu plasamentele, atat ca suma cat si ca termene, reprezinta o necesitate pentru orice banca, creditele acordate de banca pe termen lung, mediu sau scurt trebuind sa-si gaseasca acoperire in resursele pe aceleasi termene.

De asemenea, pentru a nu fi nevoita sa apeleze la resurse extraordinare (refinatarea de la Banca Nationala), care in principiu sunt scumpe, banca trebuie sa-si acopere plasamentele cu resursele pe care le detine. In acelasi timp, plasamentele trebuiesc orientate in directia asigurarii unui grad sporit de siguranta (risc minim) astfel incat acest risc corelat cu profitul prognozat, sa

rezolve problema lichiditatii bancii, asigurarea acestei lichiditati presupunand echilibrarea nu numai pe ansamblu ci si pe fiecare segment de durata.[4]

Existenta unei capacitati de invetigare, mentinerea unei relatii apropiate antre client si banca ; abiliatatea de a comunica sutn atribute importante pentru fiecare moderator de credite avand in vedere ca un client poate benefiia de diferite tipuri de credit, fiecare implicand un risc diferit in functie de tranzactie, structura, sursp de rambursare si garantiile luate de banca.

Optimizarea fundamnetarii deciziei de creditare presupune, in aceste conditii, naliza critica a cererilor de credit, luand in calcul atat riscurile finaciare cat si cele nefinanciare la care este expusa respectiva activitate de afceri, pentru a evita confruntarea cu riscul bancar, concretizat in credite si dobanzi restante.

In cadrul aspectelor nefinanciare, moderatorul de credite va urmari obtinerea cat mai multor informatii in vederea cunoasterii clientului si a activitatii desfasurate de acesta, o importanta deosebita avand-o antecedentele cu banca.

Factorii nefinaciari ce afecteaza afacerea si de care moderatorul de credite trebuie sa tina seama pot fi :

conducerea societatii (firmei, afacerii) si anume ; cinstea si integritatea; experienta in domeniu; capacitatea de a controla impactul schimbarilor;

capitalul societatii, sub urmatoarele aspecte ; tipul de proprietate; sursa proprie cu care firma participa la afacerea pentru care se solicita creditul ;

natura afacerii : locul produselor pe piata; profitabilitatea; portofoliul de clienti; tehnologia utilizata; preturile practicate;

resursele proprii, date de : cladiri aflate in proprietate; masini si instalatii in stare de functionare; active circulante corespunzatoare; mijloace de transport; personal pregatit.

Factori externi :

piata de desfacere, dimensiunea, nivelul si puterea concurentei, tendintele sociale ce pot influenta cererea;

ramura de activitate, sub urmatoarele aspecte : daca este in dezvoltare, stationare sau decllin; daca produsele au cerere permanenta (sunt de baza) sau cererea poate fi afectata de recesiune ;

clienti : numarul si stabilitatea, contractarea intregii productii; modalitati de plata, conditii de vanzare-cumparre; constrangerile din partea unor clienti cu pondere;

furnizori : existenta contractelor si a conditiilor contractuale, raportul de dependenta fata de anumiti furnizori, peridiocitatea aprovizionarilor, preturile de achizitie si cantitatile achizitionate.

Analiza performantelor financiare ale clientului trebuie sa conduca la determinarea capacitatii de rambursare avand in vedere urmatoarele componente:

analiza performantelor anterioare (in evolutie) si tendintele care rezulta din trecut;

situatia curenta si conditiile in care se desfasoara activitatea in prezent;

estimarea performantelor viitoare, viabilitatea afacerii, evaluarea prognozelor prezentate de client si formarea unui punct de vedere privind decizia de creditare.

Analiza economico-finaciara efectuata pe baza documentelor contabile de sinteza (bilant contabil, raport de gestiune, cont de profit si pierdere, raportari contabile periodice) trebuie sa urmareasca determinarea bonitatii clientului, in dinamica, utilizand indicatorii prezentati in paragraful anterior, in conformitate cu metodologia Bancii "X" privind activitatea de creditare.

Pentru aprofundarea analizei, moderatorul de credite poate lua in calcul si alti indicatori privind bonitatea economico-financiara a agentului economic, determinati pe baza modelelor de mai jos.

Rentabilitatea economica, exprimand capacitatea firmei de a obtine profit din intreaga sa activitate economico-finaciara, poate fi determinata astfel :

Rezultatul curent al exercitiului Rezultatul net al exercitiului

R_e = ----------- * 100; sau Re = ----------- * 100

Total activ Total activ

Rentabilitatea financiara, reprezentand capacitatea capitalului investit de a produce profit, poate fi calculata potrivit relatiilor :

Rezultatul brut al exercitiului Rezultatul net al exercitiului

R_f = ----------- * 100; sau Rf = ---------- * 100

Capitaluri proprii Capitaluri proprii

Dianosticul rentabilitatii firmei ofera informatii asupra situatiei trecute si prezente si realizeaza premisele prefigurarii viitorului intreprinderii, fiind absolut necesar in fundamentarea deciziei d ecreditare, intrucat bancherul trebuie sa urmareasca nu numai recuperarea sumei avansate ci si obtinerea unui profit dintr-un plasament fara risc, ori cu risc minim.

Solvabilitatea patrimoniala, reprezentand capacitatea intreprinderii de aface fata obligatiilor sale pe termenele scadente, poate fi masurata astfel :

Capitalul propriu

S_p = ------------- * 100

Capital propriu + Credite totale

Acest indicator masoara in principal, securitatea de care se bucura banca pe termen lung si pe termen mediu precum si marja de credit a intreprinderii, marimea sa fiind considerata buna daca este cuprinsa intre 30-50%.

Lichiditatea imediata masoara abilitatea intreprinderii de a-si onora obligatiile pe termen scrut prin transformarea imediata a activelor sale circulante in disponibilitati, putand fi calculata astfel :

Active circulante - Stocuri -Clienti incerti

L_i = ------------------ * 100

Datorii pe termen scurt

Banca trebuie sa urmareasca eliminarea din calculul lichiditatii a acelor active care nu se pot transforma rapid in numerar la o valoare prestabilita, acest indicator putand fi considerat bun daca marimea sa este cuprinsa intre 65-100%.

Indicatorii de activitate, exprimati sub forma rotatiilor, pot viza rotasia stocurilor, in zile (r_s), precum si rotatia creantelor/rotatia furnizorilor (r_c/r_f), calculate potrivit relatiilor:

Stocuri medii

rs = -------------- * nr zile

Cheltuieli de exploatare

Creante Furnizori + Decontari

re/rf = ------ * nr zile - ----------- * nr zile

Cifra de afaceri Cheltuieli de exploatare

Diferenta dintre durata unei rotatii a creanselor si durata rotatiei furnizorilor va arata masura in care fimra a reusit sau nu sa intretina relatii de faceri avantajoase cu clentii si furnizorii sai o durata de incasare a clientilor mai mica decat urata de plata a furnizorilor fiind de preferat intrucat este favorabila situatiei privind fluxul de numerar al firmei.

6. Trezoreria, calculata ca procent al incasarilor peste plati de efectuat pe perioada creditarii. Ofera posibilitatea estimarii capacitatii firmei de a suporta costul capitalului imprumutat.

Incasari previzionate

T = --------- * 100

Plati de efectuat

In calculul analizei se poate urmari, in cazul cleintilor vechi, si care a fost diferenta intre durata medie a creditelor primite (in zile), in comparatie cu cea prevazuta de conducerea firmei sau cu media existenta pe ramura, calculul duratei medii a creditelor primite (D_c), determinandu-se astfel : [5]

Sc * 360 Sc * 360

Dc = -----; sau Dc = -----

Re CA

in care :

S_c - soldul mediu al creditelor pe termen scurt primite ;

R_c - rulajul creditor al creditelor pe termen scurt primite;

CA - cifra de afaceri.

Suma creditului este un alt aspect care trebuie avut in vedere in otimizarea activitatii de creditare, in sensul ca moderatorul de credite, dupa analiza ocumentelor depuse de solicitantul de credit, poate influenta cleintul in a solicita o suma mai mica decat cea propusa initial, cu posibilitati reale de rambursare la termenele scadente, evitand astfel resoingerea cererii de credit si realizand un plasament cu risc diminuat pentru banca.

Utilizarea sistemelor expert in cadrul activitatii de creditare permite evaluarea comportamentului clientului solicitant al creditului si situatiei finaciare a acestuia, stabilind in final marimea creditului ce poate i acordat precum si a dobanzii aferente, putand asigura astfel degrevarea expertului uman (moderatorul de credite) a carui activitate se poate localiza asupra unor probleme mai deosebite prin natura si complexitate.

In cadrul Bancii "X" exista un astfel de program informatic, care permite clasificarea creditelor pe categorii de performanta (A-E), determinarea nivelului de dobanda, in functie de punctajul obtinut pe fiecare tip d eindicator utilizat (conform metodologiei prezentate in paragraful anterior), insa determinarea necesarului de credit, precum si a volumului de credit ce poate fi acordat ramane exclusiv in sarcina moderatorului de credite.

Avand in vedere ca orice produs bancar trebuie sa se circumscrie in sfera optimizarii rezultatelor, optimul in creditare trebuie sa se situeze la nivelul resurselor proprii si a celor atrase, o expansoune necontrolata a creditului neputand avea decat consecinte nedorite.

De aceea, interventia bancii trebuie sa limiteze cererea de credite la posibilitatile de rambursare a creditelor si de suportare a dobanzii de catre imprumutat.

Optimizarea volumului de credite presupune efectuarea de plasamente de catre banca, cel putin la nivelul resurselor existente in sistemul propriu al bancii, pe ansamblu, indiferent la ce unitate teritoriala se localizeaza aceste resurse, in conditiile in care veniturile marginale aferente ultimei sume plasate acopera cheltuielile marginale aferente ultimei resurse atrase, precum si un castig minim.

Optimizarea activitatii de creditare se poate realiza si prin optimizarea ratei dobanzii practicate. Astfel, in perioada cu resurse suficiente sau excedentare, dobanda activa poate fi redusa (pentru a utiliza resursele), avand loc o crestere a volumului de credite, in timp ce deficitul de resurse poate fi limitat prin majorarea ratei dobanzii.

In acest sens, managementul centrelor de profit bancar trebuie sa tina seama de urmatoarele obiective :

alegerea resurselor de fonduri in ordinea cresterii pretului lor ;

cedarea resurselor centrelor de profit excedentare catre centrele deficitare, utilizand costul marginal al resurselor in calculatia cheltuielilor de transfer, cost calculat pe baza cheltuielilor totale la care sa se adauge un castig suplimentar.

Prin aceasta, centrele de profit furnizoare sutn stimulate (motivate) pentru prestatii interne privind cedarea de resurse, iar centrele primitoare sunt constranse in utilizarea eficienta a resurselor si in atragerea de noi resurse mai ieftine.

Costul marginal (C_M) reprezentand sporul de cheltuieli totale determinat de cresterea unui anumit volum de resurse, poate fi exprimat astfel :

∆C_T

Cm = --- ,

∆R

in care :

∆C_T - sporul de cheltuieli totale ;

∆R - sporul de resurse.

Din plasarea unei surse aditionale se obtine un venit suplimentar (venitul marginal) egal cu dobanda activa aferenta sursei aditionale plasate.

Rata minima la care ar trebui plasate fondurile (r_p) se poate calcula pornind de la rata dobanzii la care s-au atras depozitele si tinand seama de rata dobanzii aferenta rezervei minime, potrivit urmatorelor relatii :

D R

rp = rd * -- - rr * ---; P = D - R; R = 30%

P P

in care :

r_d - rata dobanzii la care s-au atras depozitele ;

D - valoarea depozitelor atrase ;

P- valoarea plasamentelor (suma plasata);

r_r- rata dobanzii aferenta rezervei minime ;

R - rezerva minima obligatorie constituita la Banca Nationala.

Spre exemplu, daca rata dobanzii aferente depozitelor atrase (in suma de 10 milioane lei) este de 40% pe an, iar rat dobanzii aferenta rezervei minime obligatorii este de 30% pe an, atunci rata minima la care se face plasamentul va fi :

10.000.000 300.000

rp = 0,4 * ------ - 0,3 * ------ = 0,57 - 0,01 = 0,56 = 56%

7.000.000 7.000.000

Rata minima la care se face plasamentul va fi ajustata (in sensul cresterii ei) cu cota cheltuielilor de functionare a bancii (c_f) precum si cu cota de profit progamata (c_л), calculate astfel :

Chf N π N

cf = --- * --- * 100; cπ = --- * --- * 100,

Sp 360 Sp 360

in care :

Ch_f - suma planificata a cheltuielilor de functionare pe an ;

S_p - soldul plasamentelor pe an ;

N - durata, in zile, a plasamentelor;

Л - profitul total programat pe an.

Optimizarea activitatii de creditare este o sarcina dificila aand in vedere realitatile din economie, "o economie cu inca putine afaceri prospere, cu inca foarte multe oferte car enu corespund cererii, cu intrprinderi care au priederi in loc de profit".

In aceste conditii, bancherul trebuie sa acorde o atentie sporita analizei finaciare si nefinaciare a agentilor economici solicitanti de credit, urmarind permanent evitarea creditarii firmelor cu o probabilitate ridicata de faliment.

Pe de alta parte, nu trebuie pierduta din vedere concurenta celorlalte banci, agentii economici din localitate putand alege oricare din bancile comerciale existente (Banca Comerciala Romana, Banca Agricola, Banca Romana pentru Dezvoltare, Bancpost, Banca de Credit Comercial si Industrial "Ion Tiriac", Banca Romaneasca s.a.).

In ceea ce priveste clinetul, trebuie pusa in permanenta problema de ce acesta opteaza pentru o anumita banca, motivatiile fiind multiple : calitatea serviciilor, profesionalism, ambianta, stabilitate, pozitionare etc.

Dintre aceste motivatii, profesionalismul s-ar detasa net de celelalte, pentru aceasta fiind necesar sa se puna accent deosebit pe pregatirea salariatilor prin toate formele de perfectionare :

studiul individual de catre fiecare salariat al unor lucrari care sa reuseasca a dezvalui lucratorului de banca de ce o norma sau o instructiune obliga la un anumit mod de rezolvare a problemelor, adica de a scoate in evidenta nu atat litera normei (care oricum trebuie cunoscuta in intregime), cat mai ales sensul acesteia;

participarea salariatilor la cursuri de scurta durata, organizate de unele institutii cu specific de pregatire, in special Institutul Bancar Roman, urmarindu-se aplicabilitatea imediata a cunnostintelor dobandite;

atragerea in desfasurarea procesului de pregatire a unor cadre didactice din invatamantul superior, pentru a asigura prezentari teoretice de un inalt nivel.

Banca "X" este interesata sa nu piarda clientii "buni" si, pe cat posibil, sa preia noi clienti, considerand ca o tranzactie economico-financiara se considera benefica si de durata daca ambele sau toate partile implicate sunt multumite de ea.

Clientul apreciaza calitatea serviciilor oferite de banca prin raportarea acestora la nevoile si asteptarile sale, ori banca este direct interesata in cunoasterea exhaustiva si precisa a relatiei sale cu fiecare client in vederea unei mai bune adaptari a ofertei de credite in functie de client.

Mai buna cunoastere a clientului se poate realiza prin formarea unei baze de date pe domenii de interes (tipuri de clientela, produse, pieta etc.) si integrarea datelor gestionate prin divesre aplicatii exploatate in cadrul bancii, putandu-se realiza astfel o cunoastere a clientilor din diferite sectoare de activitate si facilitandu-se descoperirea unor tendinte semnificative, prin corelarea datelor curente si istorice referitoare la clienti.

Anticipand comportamentul clientilor sai, banca va putea sa-si elaboreze strategia in raport cu acesta, sa-si particularizeze ofertele de credit in functie de nevoile clientilor.

Agentii economici din sectorul privat cer si vor cere credite pentru investitii mari fata de realizarile economico-financiare actuale, activitatea actuala neputand sa sustina rambursarea ratelor si a dobanzilor pana la obtinerea profitului din investitie. De aceea, esalonarea rambursarii creditului si a platii dobanzii trebuie sa faca obiectul fiecarui contract de creditare.

Metodologia Bancii "X" trebuie sa lase in competenta unitatilor operative, cu supervizare, modul de rambursare, fixarea termenelor de plata a ratelor si dobanzilor in raport cu posibilitatile reale ale clientilor fiind benefica si pentru acestia din urma.

Mai buna servire a clientului poate contribui la atragerea, dar mai ales la pastrarea acestuia, dat fiind faptul ca relatia banca-cleint este biunivoca, ea trebuind privita atat din punct de vedere al bancii cat si din pozitia cleintului.

In conditiile in care concurenta in domeniul bancar se dezvolta, aceasta determina ca bancile sa-si analizeze cu foarte mare atentie comportamentul, deoarece de acesta depinde mentinerea in conditii bune a relatiilor cu clientela. Ca atare, trebuie adoptat un comportament bancar indreptat spre protejarea cleintului si sprijinirea acestuia astfel incat sa se dezvolte o colaborare sincera si eficienta cu acesta. [7]

Piata bancara in domeniul creditelor se va satura intr-un viitor apropiat. Atunci va aparea lupta acerba de concurenta dintre bancile comerciale, proprie economiei de piata, care va demonstra daca o banca a fost pregatita sau nu pentru aceasta.