Alocarea pe destinatii a bugetului de stat

Alocarea pe destinatii a bugetului de stat

1. Cheltuielile bugetare pentru servicii publice generale, pentru ordine public;! si siguranta national;! si pentru aparare

In structura fiecarui stat sunt institutii publice care asigura functionarea in bune conditii a administratiei publice, ordinea interna,

securitatea nationala. Costul acestora este suportat de intreaga societate pe seama resurselor bugetare, in cea mai mare parte. Autoritatile publice generale cuprind:

Organele puterii si administratiei publice care, la randul lor au in structura:

institutia prezidentiala;

organele puterii legislative centrale si locale;

Organele de ordine publica, aparare si siguranta nationala, in care se cuprind:

politia, jandarmeria, securitatea nationala, servicii de informatii, servicii speciale de paza si protectie.

Cheltuielile pentru servicii publice generale difera de la o tara la alta si prezinta particularitati, in principal, in functie de gradul de dezvoltare economico-social a fiecareia.

In tarile dezvoltate cheltuielile pentru servicii publice generale si ordine publica au ponderi de 4 % - 10 % in total cheltuieli publice si de 1 % -6 % in produsul intern brut, iar in tarile in curs de dezvoltare de aproximativ 7% - 22 % si chiar mai mari, respectiv 2 % - 5 % din produsul intern brut. Principala sursa de finantare a acestor cheltuieli o reprezinta bugetul de stat, central sau local, functie de subordonarea institutiilor respective. Trebuie sa aratam ca mai pot exista si alte surse ca: venituri proprii realizate din activitati specifice, donatii, ajutoare financiare externe sau credite externe (pentru cheltuieli de capital).

In Romania, aceasta categorie de cheltuieli este inscrisa in bugetul de stat in doua pozitii distincte:

cheltuieli cu autoritatile publice;

cheltuieli cu apararea, ordinea publica si siguranta nationala.

Aceste cheltuieli au variat intre 3 % si 8 % din totalul cheltuielilor publice si intre 1 % si 8 % din produsul intern brut.

Sursa de finantare a cheltuielilor cu autoritatile publice o reprezinta bugetul de stat sau bugetele locale. Sunt ministere sau institutii centrale care realizeaza venituri din activitatea specifica (taxe judiciare, taxe de timbru, amenzi, taxe consulare) care se utilizeaza in regim extrabugetar.

Acoperirea cheltuielilor cu ordinea publica este tot bugetara, fiind completata cu unele venituri proprii realizate din actiuni specifice (paza militara sau alte prestari de servicii) sau retinerea de procente din amenzile incasate. Aceste venituri sunt folosite in regim extrabugetar, potrivit normelor legale.

Finantarea cheltuielilor pentru aparare

O componenta importanta a sigurantei nationale o reprezinta armata. Cheltuielile pentru armata sunt cheltuieli neproductive care consuma definitiv o parte din produsul intern brut. Nivelul acestor cheltuieli depinde atat de factorii interni cat si de cei externi.

F actorii externi au o influenta ce determina, in unele cazuri, o tendinta de crestere a cheltuielilor pentru aceste actiuni.

Privite din punct de vedere al continutului economic, cheltuielile militare prezinta o structura aparte, in sensul ca ponderea cheltuielilor militare curente este mai apropiata de ponderea cheltuielilor militare de capital.

Volumul cheltuielilor curente depinde de efectivele armatei, cheltuielile de capital destinate tehnicii militare reclama resurse financiare importante.

2. Cheltuieli pentru actiuni social-culturale

Cheltuielile publice pentru actiuni social-culturale sunt afectate pentru realizarea de servicii in mod gratuit, cu plata redusa sau sub forma de transferuri banesti (alocatii bugetare, pensii si alte indemnizatii). Cheltuielile pentru actiuni social-culturale se refera la: invatamant, cultura, culte, actiuni sportive si de tineret, sanatate, securitate sociala.

In Romania, structura cheltuielilor publice pentru actiuni social-culturale vizeaza:

>       invatamantul;

>       sanatatea;

>       cultura, religiile si actiuni privind activitatea sportiva si de tineret;

>       asistenta sociala;

>       alte cheltuieli social-culturale;

>       asigurarile sociale de stat;

>       pensiile suplimentare;

>    ajutorul de somaj.

Cheltuielile destinate actiunilor social-culturale sunt acoperite din surse publice sau private, interne sau externe, dupa caz. Aceste surse sunt: a) fondurile bugetare, formate din:

bugetul federal;

bugetele statelor, regiunilor si provinciilor membre ale federatiei;

bugetele colectivitatilor locale;

bugetul de stat si bugetele locale in tarile cu structura unitara.

b) cotizatii sau contributii suportate de persoane fizice sau juridice care
alimenteaza fondurile financiare cu destinatie speciala ca: bugetul
asigurarilor sociale, fondul pentru somaj, etc;

c)    fondurile proprii ale intreprinderilor publice sau private utilizate pentru
pregatirea profesionala, protectia muncii, etc;

d)       venituri realizate de institutii social-culturale;

e)    veniturile populatiei;

f)    fondurile organizatiilor nonprofit;

g) ajutorul financiar extern.

1. Cheltuielile publice pentru invatamant

Bugetul statului reprezinta principala sursa de finantare a invatamantului in toate tarile lumii. Finantarea cheltuielilor pentru invatamant difera, in functie de structura sistemului bugetar; cheltuielile pentru invatamant sunt repartizate cu precadere ministerului care organizeaza si conduce invatamantul.

Privite din punct de vedere al continutului economic, cheltueilile pentru invatamant se clasifica in doua grupe:

cheltuieli curente (intretinere si functionare);

cheltuieli de capital (investitii).

In ceea ce priveste finantarea invatamantului superior se pot remarca urmatoarele caracteristici:

pentru invatamantul superior sunt alocate 10 % - 20 % din totalul resurselor financiare publice destinate invatamantului;

resursele financiare destinate invatamantului superior in tarile
dezvoltate sunt:

>       alocatii bugetare;

>       resurse proprii din: taxe de studii, venituri din cercetare, donatii,
sponsorizari, alte venituri;

Spre deosebire de elevi, studentii sunt intr-o mai mare masura ajutati direct, din punct de vedere financiar, prin intermediul burselor sau imprumuturilor (creditelor).

In Romania invatamantul este de stat si are caracter gratuit. Din anul 1990 au aparut si institutii de invatamant particular, care isi desfasoara activitatea pe baza taxelor de scolarizare. Activitatea acestora reflecta procesul liberalizarii invatamantului in Romania.

Potrivit prevederilor Legii invatamantului acesta constituie 'o alternativa la invatamantul de stat sau il completeaza'.

Legea invatamantului nr. 84/1995, republicata, prevede ca 'finantarea invatamantului de stat se face de la bugetul de stat in limitele a eel putin 4 % din produsul intern brut'.

Cheltuieli publice pentru cultura, culte si actiuni privind
activitatea sportiva si de tineret

Institutiile si actiunile catre care sunt indreptate aceste resurse financiare sunt:

institutiile culturale;

institutiile artistice;

cultele, actiunile sportive si de tineret, actiunile pentru petrecerea timpului liber.

Activitatea desfasurata de aceste institutii se poate concretiza in anumite bunuri materiale, fie sub forma unor servicii culturale, spirituale, artistice, sportive.

Finantarea acestor actiuni se realizeaza din bugetul statului integral sau partial, completata prin subventii la veniturile proprii ce le realizeaza. De asemenea, o importanta deosebita o au donatiile si sponsorizarile.

Ca sistem de finantare mentionam:

finantarea bugetara;

finantarea din venituri extrabugetare si alocatii din buget;

integral din venituri extrabugetare (autofinantare);

din fonduri extrabugetare (ca de exemplu Fondul National al

Cinematografiei, Fondul Cultural National).

Cheltuielile publice pentru sanatate

Sunt destinate intretinerii si functionarii institutiilor sanitare precum si finantarii unor actiuni de prevenire a imbolnavirilor. Ca si in alte domenii, exista institutii medicale de stat si particulare.

Resursele servesc atat pentru investitii cat si pentru intretinerea curenta si functionarea normala a spitalelor.

Sunt cunoscute doua sisteme principale de finantare a sanatatii: sistemul german care poarta numele cancelarului Bismarck, initiatorul lui din anul 1883 si sistemul englez, cunoscut si sub numele lordului Beveridge.

Sistemul german se caracterizeaza prin faptul ca se bazeaza pe cotizatii obligatorii. Sistemul englez ofera ingrijiri medicale gratuite pentru toti indivizii.

Finantarea actiunilor de ocrotire a sanatatii sunt diverse si anume:

fonduri alocate de la buget;

cotizatii de asigurari de sanatate;

resurse ale populatiei cheltuite in calitate de pacienti;

ajutor extern.

In Romania resursele financiare pentru ocrotirea sanatatii au provenit, pana in anul 1998, in proportie covarsitoare de la bugetul de stat. Dupa aceasta data a fost implementat sistemul asigurarilor sociale de sanatate,

reglementat de Legea nr. 145/1997 (M. Of. nr. 178/31.07.1997) incepand cu anul 1998, in cheltuielile publice pentru sanatate, alaturi de cheltuielile bugetare si fondul special pentru sanatate se cuprinde si fondul de asigurari sociale de sanatate.

Sistematizand cele aratate putem concluziona ca, in Romania, sursele de finantare a cheltuielilor publice pentru sanatate sunt:

fondurile de asigurari sociale de sanatate;

bugetul de stat;

fondul special pentru sanatate;

cheltuielile populatiei pentru sanatate;

cheltuielile unor organizatii non guvernamentale de caritate;

resurse externe.

4. Cheltuielile publice pentru securitatea social;!

In cadrul acestei grupe de cheltuieli se cuprind: cheltuieli pentru acordarea de ajutoare, alocatii, pensii, indemnizatii. Cea mai importanta componenta a cheltuielilor pentru securitatea sociala o reprezinta asigurarile sociale care sunt finantate din bugetul asigurarilor sociale de stat.

Sursele de finantare a cheltuielilor cu securitatea sociala sunt asigurate pe seama contributiilor salariatilor, a liber profesionistilor si a patronilor; la acestea se pot adauga si subventiile din fonduri bugetare.

In categoria cheltuielilor publice pentru securitatea sociala intra:

cheltuielile pentru ajutorul de somaj;

cheltuielile pentru asistenta sociala.

3. Cheltuielile pentru actiuni economice, mediu si pentru cercetare-

dezvoltare

In cadrul cheltuielilor publice un loc aparte ocupa cheltuielile cu activitatea economica. Acestea sunt destinate regiilor autonome sau societatilor comerciale cu capital de stat, privat sau mixt. Preponderenta cheltuielilor publice pentru actiuni economice este indreptata catre intreprinderile de stat, catre sectorul public.

Ajutoarele financiare ale statului catre intreprinderi se prezinta sub diverse forme:

autoare financiare directe ca:

subventiile;

investitiile;

imprumuturile cu dobanda subventionata;

ajutoare financiare pentru difuzarea de informatii.

ajutoare financiare indirecte; din care se pot enumera: avantajele

fiscale;

imprumuturile garantate de stat.

Cheltuieli publice pentru industrie, transporturi, drumuri,
gospodarie comunala si locuinte sociale

In aceasta categorie putem mentiona, mai ales in tarile dezvoltate, cheltuielile publice pentru sustinerea siderurgiei, in acest sens putem da exemplul Frantei, Belgiei in care intreprinderi private sau de stat din domeniul industriei siderurgice au primit intre anii 1976 - 1982 ajutoare de 1-3 miliarde dolari.

Alte ramuri sunt transporturile, constructia de locuinte.

In Romania ajutorul financiar public acordat ramurilor industriale, transporturilor, constructiilor de locuinte a fost si este inca important. Din bugetul de stat se acorda subventii industriei extractive, in afara bugetului exista si fonduri speciale cum sunt: fondul special pentru dezvoltarea sectorului energetic, fondul special al drumurilor publice. De asemenea, au fost alocate fonduri pentru restructurarea diferitelor sectoare industriale (minier, energetic).

Cheltuieli publice pentru agricultura

In tarile U.E. se beneficiaza de ajutoare din doua surse: prima o reprezinta bugetele nationale iar a doua fondurile structurale comunitare. in Romania formele de finantare au fost sub forma:

sistemului de cupoane valorice, prime pentru achizitii de cereale

pentru consum propriu;

prime de export la porumb si la vitei;

subventii pentru acoperirea unei parti a pretului semintelor;

diverse cheltuieli de capital pentru imbunatatiri funciare si selectia

animalelor si rambursarea creditelor externe;

fondul pentru finantarea cheltuielilor aferente lucrarilor agricole din

sectorul vegetal si al celor pentru cresterea animalelor;

Cheltuielile publice pentru protectia mediului

Sursele de finantare sunt constituite pe seama:

fondurilor agentilor economici;

fondurilor bugetare;

fondurilor cu afectatie speciala ca fondul national de mediu;

creditelor acordate de Banca Mondiala.

In Romania s-a adoptat Legea protectiei mediului nr. 137/1995. Cheltuielile sunt indreptate atat pentru refacerea mediului degradat cat si spre prevenirea distrugerii lui in viitor, in afara bugetului se pot constitui unele fonduri speciale din taxe sau contribute speciale, cum este cazul "Fondului apelor' sau "Fondul de conservare si regenerare a padurilor'.

Banca Mondiala a acordat Romaniei imprumuturi pentru finantarea unor actiuni de protectie a mediului.

4. Cheltuielile publice pentru cercetare-dezvoltare

Sursele de finantare sunt, in principal:

fonduri bugetare;

fondurile industriei;

universitatile;

surse externe.

In Romania acest sector a suferit un pronuntat caracter de restructurare. Reforma s-a bazat pe introducerea sistemului competitiv, al finantarii competitive pe baza de programe.

Activitatea de cercetare-dezvoltare a fost finantata din bugetul de stat. Fondurile de la bugetul de stat se aloca pentru:

a. finantarea in sistem competitiv a programelor, temelor si actiunilor noi din Programul national de cercetare stiintifica si dezvoltare tehnologica;

b. finantarea programelor, temelor si actiunilor ce continua pe mai multi ani si care nu se pot realiza in sistem competitiv;

c. finantarea in sistem institutional a cheltuielilor de functionare si de investitii pentru unitati de cercetare - dezvoltare organizate ca institutii publice bugetare;

d. cofinantare, ce reprezinta alocarea unor sume de la bugetul de stat in completarea resurselor agentilor economici pentru realizarea unor teme de cercetare-dezvoltare.