Afaceri | Agricultura | Economie | Management | Marketing | Protectia muncii | |
Transporturi |
Venitul anual global realizat de persoanele fizice si supus impozitarii este format din salarii, veniturile nete realizate din activitati independente, veniturile din cedarea folosintei bunurilor, precum si veniturile de aceeasi natura realizate in strainatate.[1]
Venitul brut din salarii reprezinta suma veniturilor realizate de salariat pe fiecare loc de realizarea a venitului. Venitul impozabil din salarii se determina prin scaderea din venitul brut a deducerilor prevazute de legislatie (contributia personalului la asigurarile sociale, cheltuielile profesionale deducerea personala de baza si deducerea suplimentara). Deducerile enumerate sunt valabile numai pentru salariul obtinut la functia de baza. La venitul impozabil se aplica baremul lunar de impunere pentru a se determina impozitul pe salarii.
Pentru veniturile salariale obtinute in afara functiei de baza, baremul lunar se aplica asupra bazei de calcul determinata ca diferenta intre venitul brut si contributia la asigurarile sociale de sanatate.
Calculul impozitului pe veniturile din salarii se face pe baza informatiilor din fisa fiscala.
In afara impozitului pe salarii, unitatile patrimoniale mai au obligatia calculului si virarii obligatiilor de natura sociala destinate constituirii fondurilor din care se acopera alte cheltuieli publice. O parte din aceste obligatii sunt in sarcina angajatorului si se vor regasi distinct pe cheltuieli, iar o parte sunt retinute din veniturile care revin angajatilor.
Impozitul pe salarii reprezinta o componenta de baza a impozitului pe venitul global. Venitul anual global realizat de persoanele fizice si supus impozitarii este format din salarii, veniturile nete realizate din activitati independente, veniturile din cedarea folosintei bunurilor, precum si veniturile din strainatate. Aceste componente ale venitului global sunt stabilite prin OG nr. 73/1999 privind impozitul pe venit, modificata de OUG nr. 87/2000, Ordinul MF nr. 187/2001 pentru modificarea instructiunilor de completare a unor formulare prevazute de OG nr. 73/1999, OG din 22.02001 pentru modificarea si completarea OG nr. 73/1999, OG nr. 7/2001 privind impozitul pe venit.
Forta de munca este unul din factorii traditionali de productie alaturi de natura si capital, definit ca "potential fizic si intelectual al oamenilor, prin care ei pot sa produca bunuri materiale si servicii utile".[2]
Salariul, ca pret al muncii inchiriate intreprinzatorului, este cumul din elementele negociabile ale contractelor colective si individuale de munca. "Contractul colectiv de munca este conventia incheiata intre patron sau organizatia patronala, pe de o parte, si salariati, reprezentati prin sindicate ori in alt mod prevazut de lege, de cealalta parte, prin care se stabilesc clauzele privind conditiile de munca"[3]. Persoana juridica care angajeaza salariati poate incheia cu acestia si contracte individuale de munca.
Structura veniturilor din salarii
Veniturile din salarii[4] sunt toate veniturile in bani si in natura obtinute de o persoana fizica ce desfasoara o activitate in baza unui contract individual de munca, indiferent de perioada la care se refera, de denumirea veniturilor sau de forma sub care se acorda acestea.
Veniturile din salarii cuprind:
a) salariul de incadrare - care se stabileste prin negocieri colective sau individuale intre patron si salariati sau reprezentantii ai acestora;
b) sporurile - se acorda pentru: vechime in munca, conditii de munca grele, periculoase, nocive; lucru in timpul noptii; lucru pe santier; folosirea limbilor straine in timpul serviciului; exercitarea de functii suplimentare;
c) adaosurile - reprezinta plata pentru munca suplimentara, cota parte care se repartizeaza salariatilor, indemnizatiile pentru conducere;
d) recompensele si premiile de orice fel;
e) sumele primite din fondul de asigurari sociale in caz de incapacitate temporara de munca si de maternitate;
f) sumele primite pentru concediul privind ingrijirea copilului in varsta de pana la 2 ani;
g) sumele primite pentru concedii medicale privind ingrijirea copiilor cu handicap accentuat sau grav, pana la indeplinirea de catre copii a varstei de 18 ani;
h) sumele primite pentru concedii medicale privind ingrijirea copiilor cu handicap accentuat sau grav, pana la indeplinirea de catre copii a varstei de 18 ani;
i) avantaje in natura - constituie o parte a renumeratiei stabilita sub forma bunurilor si serviciilor;
j) compensarile - reprezinta o suma fixa care se acorda pentru cresterea preturilor, indiferent de marimea salariului;
k) indexarile - reprezinta suma rezultata din aplicarea unu procent la salariul de baza ca urmarea cresterii preturilor;
l) alte drepturi si indemnizatii de natura salariala.
Calculul si plata impozitului pe salarii
Venitul brut din salarii reprezinta suma veniturilor realizata de salariat pe fiecare loc de realizarea venitului. Venitul impozabil din salarii[5] se determina prin deducerea din venitul brut, la locul unde se afla functia de baza, a urmatoarelor elemente:
contributiile personalului la asigurarile sociale (9,5%), la fondul de somaj (1%) si la asigurarile sociale de sanatate (6,5%);
cheltuieli profesionale calculate in cota de 15% din deducerea personala de baza;
deducerea personala de baza, fixata la o suma care se modifica semestrial;
deducerea personala suplimentara care se calculeaza astfel:
0,5 inmultit cu deducerea personala de baza pentru sotia/sotul aflat in intretinere;
0,5 inmultit cu deducerea personala de baza pentru primii doi copii si 0,2 inmultit cu deducerea personala de baza pentru fiecare din urmatorii copii aflati in intretinere;
0,5 inmultit cu deducerea personala de baza pentru fiecare membru de familie aflat in intretinere (pana la gradul 4 de rudenie inclusiv);
1,0 inmultit cu deducerea personala de baza, pentru invalizi de gradul I si persoanele cu handicap grav;
0,5 inmultit cu deducerea personala de baza pentru invalizi de gradul II si persoanele cu handicap accentuat.
Nu sunt considerate persoane aflate in intretinere acele persoane ale caror venituri depasesc sumele reprezentand deducerile personale suplimentare prezentate mai sus.
Deducerile personale se insumeaza, dar suma lor admisa pentru calculul impozitului pe venitul salarial nu poate depasi de 3 ori deducerea personala de baza si se acorda in limita venitului salarial acordat.
Incepand cu anul fiscal 2002, deducerea personala de baza lunara si baremul lunar si anual de impozitare a veniturilor din salarii se stabilesc prin ordin al Ministerului Finantelor Publice, in functie de variatia ratei efective a inflatiei in raport de rata inflatiei prognozate pe perioada impozabila.
Intrucat deducerile fiscale sunt componente ale castigurilor salariale brute realizate de angajat, care au fost inregistrate in obligatii de plata in creditul contului 421 "Personal-salari datorate" si eventual in creditul contului 423 "Personal - ajutoare materiale datorate", in contabilitatea agentului economic angajator nu sunt necesare conturi sintetice distincte pentru inregistrarea lor. Aceste deduceri fiscale fac doar obiectul evidentelor operative, rezervandu-li-se coloane distincte in Statele de salarii si spatii adecvate in Fisele fiscale 1 si 2.[6]
Daca din venitul brut se deduc sumele enumerate mai sus, se obtine salariul impozabil care se inmulteste cu baremul lunar de impunere pentru a se determina impozitul pe salarii.
Pentru veniturile salariale realizate in afara functiei de baza, baremul lunar se aplica asupra bazei de calcul determinata cu diferenta intre venitul brut si contributia la asigurarile sociale de sanatate.
Impozitul lunar datorat de beneficiarii de venituri din salarii reprezinta plati anticipate care se calculeaza si se retine la sursa de catre platitorii de venituri.[7]
Impozitul pe veniturile din salarii pentru fiecare luna se calculeaza si se retine de angajatorii care au sediul sau domiciliul in Romania la data platii acestor venituri, indiferent de perioada la care se refera. Veniturile in natura se considera platite la ultima plata a drepturilor salariale pentru luna respectiva. Impozitul aferent veniturilor si avantajelor in natura se retine din salariul primit de angajat in numerar pentru aceeasi luna. Calculul si retinerea impozitului lunar pe veniturile din salarii se efectueaza de angajatori astfel:
a) in situatia in care veniturile se platesc o singura data pe luna sau sub forma de avans si lichidare, calculul si retinerea se fac la data ultimei plati a drepturilor salariale aferente fiecarei luni (lichidare);
b) in situatia in care in cursul unei luni angajatorii efectueaza plati de venituri, altele decat cele de mai sus, cum sunt premii, stimulente de orice fel, sume acordate potrivit legii pentru concediul de odihna neefectuat si altele de asemenea, denumite plati intermediare, impozitul se calculeaza la fiecare plata prin aplicarea baremului lunar asupra platilor intermediare cumulate pana la data pentru care se face calculul. Se intocmeste, in acest sens, Lista pentru plati partiale, conform OMF nr. 903/2000.
Impozitul de retinut la fiecare plata intermediara reprezinta diferenta dintre impozitul calculat potrivit regulii enuntate si suma impozitelor retinute la platile intermediare anterioare.
La data ultimei plati a drepturilor salariale aferente unei luni (lichidare) impozitul se calculeaza asupra veniturilor totale obtinute prin cumularea drepturilor respective cu platile intermediare. Impozitul de retinut la aceasta data reprezinta diferenta dintre impozitul calculat asupra veniturilor totale si suma impozitelor retinute la platile intermediare.
In cazul in care un angajat care obtine venituri din salariu la functia de baza se muta in cursul unei luni la un alt angajator, calculul impozitului se face pentru fiecare loc de realizare a venitului. Deducerile personale si ale cheltuielilor profesionale se acorda numai de primul angajator, in limita veniturilor realizate pentru acea luna, pana la data lichidarii, recalcularea urmand sa se efectueze o data cu calculul impozitului anual.
Platitorii de salarii si de venituri asimilate salariilor au obligatia d a calcula si de a retine impozitul aferent veniturilor fiecarei luni, la data efectuarii platii acestor venituri, precum si de a-l vira la bugetul de stat la termenul stabilit pentru ultima plata a drepturilor salariale efectuata pentru fiecare luna, dar nu mai tarziu de data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se cuvin aceste drepturi.
Calculul impozitului pe veniturile din salarii se face pe baza informatiilor din fisa fiscala. Datele personale ale contribuabilului, deducerile personale, veniturile din salarii obtinute, impozitul retinut si virat in timpul anului si rezultatul regularizarii impozitului platit pe venitul anual sub forma de venituri pe baza de documente justificative. Deducerile personale suplimentare pentru persoanele aflate in intretinere se acorda pe baza de declaratie a contribuabilului insotita de documente justificative.[8]
Conform HG nr. 1193/1999 exista doua modele de fisa fiscala:
fisa fiscala pentru functia de baza: FFI;
fisa fiscala pentru veniturile din salarii, altele decat cele de la functia de baza: FF2.
Fiecare dintre aceste fise se intocmeste in trei exemplare, de catre angajator: primul exemplar ramane la angajator, al doilea merge la unitatea fiscala si al treilea la angajat.
Platitorii de venituri din salarii au obligatia sa determine venitul anual impozabil din salarii, sa calculeze impozitul anual, precum si sa efectueze regularizarea sumelor ce reprezinta diferenta dintre impozitul calculat la nivelul anului si impozitul calculat si retinut lunar anticipat in cursul anului fiscal, pentru persoanele fizice care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
a) au fost angajati permanenti ai platitorului in cursul anului;
b) nu au alte surse de venit care se cuprind in venitul anual global impozabil.
Platitorii de venituri din salarii care la data de 31 decembrie a anului fiscal au un numar de angajati permanenti mai mic de 10 persoane inclusiv pot efectua calculul venitului si impozitului anual si regularizarea acestuia doar daca doresc acest lucru.
In cazul angajatilor pentru care angajatorii nu efectueaza regularizarea anuala a impozitului pe salarii, determinarea venitului impozabil anual din salarii, calculul impozitului anual, precum si regularizarea sumelor ce reprezinta diferenta dintre impozitul calculat la nivelul anului si impozitul calculat si retinut lunar anticipat se pot efectua, pe baza de cerere, de catre organul fiscal competent.
Operatiunile prevazute a fi efectuate de catre angajator si, respectiv, de organul fiscal, pentru persoanele fizice care obtin venituri din salarii, se realizeaza pana in ultima zi a lunii februarie a anului fiscal urmator.
Pentru calculul impozitului anual s pentru efectuarea regularizarilor, angajatorii vor proceda astfel:
- fisele fiscale 1 (FF1) pentru care angajatorul nun este obligat sa efectueze calculul anual al impozitului si regularizarea acestuia, precum si fisele fiscale 2 (FF2) vor fi transmise pana la data de 31 ianuarie a anului urmator unitatii fiscale in a carei raza teritoriala angajatorul isi are sediul sau domiciliu, dupa caz, sau unde este luat in evidenta fiscala, in vederea efectuarii regularizarii anuale a impozitului;
- pentru cazurile in care angajatorii au obligatia sa efectueze, pe baza fiselor fiscale 1 (FF1), calculul impozitului anual si regularizarea sumelor rezultate, acestia vor efectua, pana la data de 31 ianuarie a anului urmator, calculul impozitului anual si vor stabili diferentele dintre impozitul anual calculat si suma impozitului calculat si retinut lunar pentru anul respectiv.
Impozitul ramas de plata sau cel restituit, rezultat in urma recalcularii anuale, se va regulariza cu angajatul si va fi consemnat in fisa fiscala pana la data de 28 februarie a anului urmator celui de realizare a venitului.
Angajatii permanenti care au realizat si alte venituri de natura celor care se globalizeaza (venituri din salarii, altele decat cele de la functia de baza, venituri din activitati independente, venituri din cedarea folosintei bunurilor) sunt obligati sa instiinteze in scris angajatorul despre acest fapt in perioada 1-15 ianuarie anului urmator celui pentru care se face regularizarea. Sunt angajati permanenti persoanele fizice care pe intreaga perioada a anului fiscal si-au desfasurat activitatea la un singur angajator.
Odata cu inregistrarea salariilor unitatile patrimoniale mai au obligatia calculului si virarii obligatiilor de natura sociala destinate constituirii fondurilor din care se platesc pensiile, ajutoarele de somaj sau se acopera alte cheltuieli publice. O parte din aceste obligatii sunt in sarcina angajatorului si se vor regasi distinct pe cheltuieli, iar o parte sunt retinute din veniturile care revin angajatilor.
Contributiile unitatii sunt:
a) contributia unitatii la asigurarile sociale (CAS) - care, in functie de conditiile de munca, se calculeaza in urmatoarele cote, luandu-se ca baza de calcul fondul brut de salarii:
23,33% pentru conditii normale de munca;
28,33% pentru conditii deosebite de munca;
33,33% pentru conditii speciale de munca.
Baza lunara de calcul la care angajatorul datoreaza contributia nu poate fi mai mare decat produsul dintre numarul mediu al salariatilor din luna pentru care se face calculul si valoarea a trei salarii medii brute lunare pe economie. Numarul mediu de salariati reprezinta media aritmetica simpla care rezulta din suma efectivelor zilnice de salariati din luna (exclusiv zilele nelucratoare) raportata la numarul de zile lucratoare din luna.
b) contributia unitatii la fondul de somaj - care se calculeaza in cota de 3,5% din fondul brut de salarii;
c) fondul special de solidaritate sociala - este destinat pentru protectia persoanelor handicapate; se calculeaza in cota de 2% din fondul brut de salarii si din sumele brute platite colaboratorilor;
d) contributia unitatii la fondul de asigurari de sanatate - calculata in cota de 7% din fondul brut de salarii si din sumele platite colaboratorilor;
e) comisionul datorat DMPS - calculat astfel: 0,755 din fondul brut de salarii pentru completarea carnetelor de munca si 0,25% pentru verificarea si certificarea legalitatii inregistrarilor.
Retinerile din salarii suportate de angajati sunt:
a) contributia personalului la asigurarile sociale - se calculeaza in cota de 9,5% din salariul brut in care se include salariul de baza si sporurile cu caracter permanent; baza de calcul a CAS nu poate depasi trei salarii medii brute pe economie;
b) contributia personalului la fondul de somaj se calculeaza in cota de 1% din salariul de incadrari;
c) contributia angajatilor la fondul de asigurari de sanatate - care se calculeaza in cota de 6,5% din salariul brut.
Exemplu:
Se considera ca Fondul total brut al salariilor este 17215.000 lei. Obligatiile fiscale si sociale sunt:
contributia unitatii la asigurarile sociale:
17215.000 x 22% = 38.107.300
contributia unitatii la fondul de somaj:
17215.000 x 3% = 5.196.450
contributia unitatii la fondul de asigurari sociale de sanatate:
17215.000 x 7% = 12.125.050
contributia salariatilor la asigurarile sociale:
17215.000 x 9,5% = 16.455.425
contributia salariatilor la fondul de somaj:
17215.000 x 1% = 1.732.150
contributia salariatilor la asigurarile sociale de sanatate:
17215.000 x 6,5% = 11.258.975
contributia la fondul special de solidaritate sociala pentru persoanele cu handicap:
17215.000 x 2% = 464.300
comisionul DMPS:
17215.000 x 0,75% = 1.299.113
impozitul (cota unica 16% ):
720.160
Inregistrarile in contabilitate a cheltuielilor firmei se face astfel:
_____ _______ ______ _________
641 "Cheltuieli cu salariile" = 421 "Personal-salarii datorate" 17215.000
personalului
_____ _______ ______ __________
_____ _______ ______ _________
6451 "Cheltuieli privind = 4311 "Contributia unitatii 38.107.300
contributia unitatii la la asigurarile sociale"
asigurarile sociale "
_____ _______ ______ __________
_____ _______ ______ _________
6452 "Cheltuieli privind = 4371 "Contributia unitatii 5.196.450
contributia unitatii la fondul de somaj"
pentru fondul de somaj"
_____ _______ ______ __________
_____ _______ ______ _________
6453 "Cheltuieli privind = 4313 "Contributia angajatorului 12.125.050
contributia angajatorului pentru asigurarile sociale
pentru asigurarile sociale de sanatate"
de sanatate "
_____ _______ ______ __________
_____ _______ ______ _________
635 "Cheltuieli cu alte impozite, = % 4.76413
taxe si varsaminte asimilate"
447.02 "Fondul de solidaritate 464.300
cu persoanele cu handicap"
447.07 "Comisionul DMPS" 1.299.113
_____ _______ ______ __________
_____ _______ ______ _________
421 "Personal - salarii datorate" = % 3166.710
4312 "Contributia personalului 16.455.425
la asigurarile sociale"
4314 "Contributia angajatilor 11.258.975
pentru asigurarile sociale
de sanatate"
4372 "Contributia personalului 1.732.150
la fondul de somaj"
444 "Impozit pe venituri de 720.160
natura salariilor"
_____ _______ ______ __________
Declaratia privind obligatiile de plata la bugetul general consolidat precum si Centralizatorul privind viramentele pentru salarii sunt prezentate in anexele 5 respectiv 6.
Taxele vamale sunt reglementate de OG nr. 26/1993, Legea nr. 102/1994, Legea nr. 129/1999, HG nr. 626/1997, HG nr. 329/1999.
Taxele vamale reprezinta sumele percepute de sta in momentul in care bunurile trec granita tarii in vederea exportului, importului sau tranzitului. Conform legislatiei romanesti taxele vamale se calculeaza pentru impozitul de bunuri si servicii. Taxele se stabilesc prin aplicarea cotei procentuale asupra valorii in vama, exprimata in lei. Taxele vamale aplicabile sunt cele in vigoare la data inregistrarii declaratiei vamale de import a marfurilor, se percep de catre organele vamale si se varsa sa bugetul de stat.
Valoarea in vama[9] a marfurilor importate se determina potrivit regulilor prevazute in Acordul privind aplicarea art. VII din Acordul general pentru tarife si comert. La aceasta valoare se adauga, in masura in care au fost efectuate, dar nu au fost incluse in pret, urmatoarele:
a) cheltuielile de transport pe parcurs extern ale marfurilor;
b) cheltuielile de incarcare, de descarcare, de manipulare conexe transportului marfurilor importate, pe parcurs extern;
c) costul asigurarii pe parcurs extern.
Daca valoarea in vama a marfurilor importate nu poate fi stabilita pe baza valorii de tranzactie, aceasta se determina pe baza prevederilor art. 3, 4, 5, 6, si 7 din Acordul privind aplicarea art, VII din Acordul general pentru tarife si comert. Aceasta inseamna ca se va trece la aplicarea urmatoarelor metode de determinare a valorii in vama:[10]
a) determinarea valorii in vama pe baza valorii de tranzactie a marfurilor identice vandute prin export cu destinatia importului in Romania si exportate in acelasi moment sau aproape in acelasi moment cu marfurile de evaluat;
b) determinarea valorii in vama pe baza valorii de tranzactiei a marfurilor similare vandute pentru export cu destinatia importului in Romania si exportate in acelasi momente sau aproape in acelasi moment cu marfurile de evaluat;
c) determinarea valorii in vama prin metoda deductiva, pornind de la presurile unitare la care s-au efectuat cel mai mare volum de import de marfuri identice sau similare, in acelasi moment sau intr-un moment apropiat;
d) determinarea valorii in vama pe baza unei valori calculate;
e) determinarea valorii in vama prin mijloace rezonabile, comparabile cu principiile si cu prevederile acordurilor comerciale internationale si pe baza datelor disponibile in Romania.
Aplicarea metodelor prezentate se face succesiv, pana la prima dintre acestea care va permite determinarea valorii in vama.
Valoarea in vama se determina si se declara de catre proprietari, direct sau prin reprezentantii autorizati ai acestora, care sunt obligati sa depuna in vama, impreuna cu celelalte documente necesare vamuirii marfii, o declaratie pentru valoare in vama, insotita de facturi sau alte documente de plata a marfii si a cheltuielilor pe parcurs extern aferente acesteia.
Importatorii sau comisionarii in vama sunt obligati sa inscrie in declaratia vamala incadrarea tarifara, valoare in vama a marfurilor si bunurilor, coeficientul tarifar, cuantumul taxelor vamale, precum si felul, numarul si data instrumentului de plata. Declaratia vamala va fi insotita de dovada platii taxelor vamale datorate.
Marfurile aflate sub un regim vamal care suspenda temporar incasarea taxelor vamale de import sunt admise pe teritoriul tarii numai cu garantarea platii taxelor vamale. Garantarea platii se face de catre importator sau reprezentantul acestuia prin depunerea la unitatea vamala a unei sume banesti egale cu cuantumul taxelor vamale aferente bunurilor sau prin depunerea unei scrisori de garantie prin care o unitate bancara, cu sediul in Romania, se angajeaza sa plateasca organelor vamale suma reprezentand cuantumul taxelor vamale.
Potrivit legislatiei in romanesti sunt scutite de la plata taxelor vamale la import urmatoarele categorii de bunuri:
a) ajutoare si donatii cu caracter social, umanitar, cultural, sportiv, didactic, primite de organizatii, fundatii sau asociatii non-profit cu caracter umanitar sau cultural, ministere si alte organe ale administratiei publice centrale si locale, sindicate si partide politice, organizatii de cult, federatii, asociatii sau cluburi sportive, unitati si institutii scolare de stat si particulare, cabinete medicale si unitati sanitare, fara a fi destinate sau folosite pentru activitati ce pot constitui amenintari la siguranta nationala. Fac exceptie de la prevederile prezentului alineat urmatoarele categorii de bunuri: alcool si produse alcoolice, tutun si produse de tutun, cafea;
b) mostrele fara valoare comerciala, materiale publicitare, de reclama si documentare;
c) bunurile straine care devin, potrivit legii, proprietatea statului;
d) bunurile din import destinate unor activitati non-profit provenite din ajutoare, imprumuturi nerambursabile, precum si din programe de cooperare stiintifica si tehnica, culturala, sportiva si didactica, acordate Romaniei de guverne straine, de organisme internationale si de organizatii non-profit si de caritate;
e) bunurile de origine romana;
f) bunurile reparate in strainatate sau bunurile care le inlocuiesc pe cele necorespunzatoare calitativ, returnate partenerilor externi in perioada de garantie;
g) bunuri care se inapoiaza in tara ca urmare a unor expedieri eronate;
h) echipamentele pentru protectia mediului;
i) alte bunuri prevazute in legi speciale.
Conditiile care trebuie indeplinite pentru ca bunurile enumerate mai sus sa beneficieze de scutiri de taxa vamala sunt:
sa fie trimise de expeditor catre destinatar fara nici un fel de obligatii de plata;
sa nu faca obiectul unor comercializari ulterioare;
sa nu fie prestate pentru prestatii catre terti, aducatoare de venituri;
sa fie cuprinse in patrimoniul persoanei juridice si inregistrate in evidenta contabila proprie;
sa fie folosite numai in scopurile pentru care au fost importate.
La schimbarea destinatiei bunurilor scutite de taxa vamala, importatorii au obligatia sa indeplineasca formalitatile legale privind importul marfurilor si sa achite taxele vamale de import. In acest caz, valoarea in vama se calculeaza la cursul valabil in ziua constatarii schimbarii destinatiei bunurilor.
Transformarile in lei a elementelor exprimate in devize se face la cursul de schimb stabilit si comunicat de Banca Nationala a Romaniei in fiecare zi de joi si este valabil pentru toata saptamana urmatoare. Pentru autovehiculele folosite valoarea in vama se stabileste prin ordin al Ministerului Finantelor in functie de vechimea acestora si de caracteristicile lor tehnice. In principiu, valoarea in vama se determina si se declara de catre importator care este obligat sa depuna la biroul vamal o declaratie pentru valoarea in vama, insotita de facturi sau de alte documente de plata a marfii si a cheltuielilor pe parcurs extern.
SC "ALDO Software" importa marfuri conform declaratiei vamale si a facturilor de la furnizori externi. Se cunosc urmatoarele informatii:
pret extern inclusiv transport 3000 EUR;
asigurarea pe parcurs extern 40 EUR (platita din avansuri de trezorerie);
taxa vamala 20%;
comision vamal 0,5%;
TVA 19%;
Cursul de schimb de la data intocmirii declaratiei vamale este de 36.500 lei/EUR
Obligatiile vamale se achita in vama cu cecuri.
Situatia conform declaratiei vamale se prezinta astfel:
pret din factura furnizorului 3000 EUR x 33500 LEI/EUR = 109.500.000
asigurarea pe parcursul extern 40 EUR x 3500 LEI/EUR = 1.460.000
valoarea in vama 110.960.000
taxa vamala 22.192.000 (valoare in vama x 20%)
comision vamal 554.800 (valoarea in vama x 5%)
baza de calcul pentru TVA 13706.800
In contabilitate se inregistreaza:
receptia marfurilor
_____ _______ ______ _________
371 "Marfuri" = % 13706.800
401 "Furnizori" 109.500.000
542 "Avansuri de trezorerie" 1.460.000
"Taxa vamala" 22.192.000
"Comision vamal" 554.800
_____ _______ ______ ____________
% = 5121 "Conturi la banci in lei" 48.151.092
446.1 "Taxa vamala" 22.192.000
447.1 "Comision vamal" 554.800
4426 "TVA deductibila" 25.404.292
Impozitele si taxele locale constituie venituri ale bugetelor locale ale unitatilor administrativ-teritoriale si sunt reglementate de OG nr. 36/2002. lista impozitelor si taxelor locale cuprinde: impozitul pe cladiri, impozitul si taxa pe teren, taxa asupra mijloacelor de transport, taxe pentru eliberarea certificatelor, avizelor si autorizatiilor, taxa pentru folosirea mijloacelor de reclama si publicitate, impozitul pe spectacole, taxa hoteliera si alte taxe locale. In afara impozitelor si taxelor enumerate, se lasa la latitudinea Consiliilor locale instituirea unor taxe pentru finantarea unor servicii publice la nivel local, cu conditia ca acestea sa asigure cel putin acoperirea cheltuielilor cu finantarea, intretinerea si functionarea acestor servicii.
S.C. ALDO SOFTWARE suporta doar taxa pentru folosirea mijloacelor de reclama si publicitate. Aceasta este datorata de contribuabilii care beneficiaza de serviciul de reclama si publicitate si care sunt obligati sa incheie contracte in acest sens. Taxa poate fi cuprinsa intre 1% si 3% din valoarea contractului, exclusiv taxa pe valoare adaugata aferenta. Pentru folosirea mijloacelor de publicitate prin afisaj, panouri sau alte asemenea mijloace publicitare beneficiarii datoreaza o taxa care poate fi cuprinsa intre 65.000 lei/an/m2 si 130.000 lei/an/m2 sau fractiune de m2. Pentru firmele instalate la locul executarii activitatii taxa anuala se stabileste in functie de dimensiune si poate fi cuprinsa intre 120.000 lei/an/m2 si 200.000 lei/an/m2 sau fractiune de m2. Cota procentuala si cuantumul taxei in suma fixa se stabilesc de catre consiliile locale in a caror raza teritoriala se realizeaza publicitatea, in limitele prevazute de art. 31 al O.G. nr. 36/2002. Taxa se plateste la bugetul local in a carui raza se realizeaza serviciul de catre cel care efectueaza reclame si publicitatea, pana la data de 10 ale lunii urmatoare, pe toata durata desfasurarii contractului, incepand cu luna in care a devenit exigibila (adica incepand cu data intrarii in vigoare a contractului de prestare a serviciului de reclama si publicitate).
Pentru folosirea mijloacelor de publicitate prin afisaj taxa se plateste anticipat de catre beneficiarul publicitatii, proportional cu numarul de luni de utilizare. In situatiile in care mijloacele de reclama si publicitate au o durata mai mare de un an, taxa se plateste pana la data de 31 ianuarie a fiecarui an.
Contribuabilii care datoreaza taxa pentru firmele instalate la locul executarii activitatii au obligatia sa o achite trimestrial la bugetul local in patru rate egale.
Institutiile publice nu datoreaza taxa pentru folosirea mijloacelor de reclama si publicitate. Aceasta taxa nu se datoreaza nici pentru panourile de identificare si avertizare a instalatiilor energetice.
In contabilitate Societatea "ALDO Software " efectueaza urmatoarele inregistrari:
635 "Cheltuieli cu alte taxe si = 446 "Alte impozite, taxe si 720.000
varsaminte asimilate" varsaminte asimilate"
_____ _______ ______ __________
446 "Alte impozite, taxe si = 5121 "Conturi la banci in lei 720.000
varsaminte asimilate"
_____ _______ ______ __________
Atanasiu Pop, Contabilitatea financiara romaneasca armonizata cu Directivele Contabile Europene si cu Standardele Internationale de contabilitate, Ed. Intelcredo, Deva, 2002, p.655
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate
Finante-banci | |||
|
|||
| |||
| |||
|
|||