Autonomia Bancii Nationale a Romaniei din anul 1990 pana in prezent

Autonomia Bancii Nationale a Romaniei din anul 1990 pana in prezent

Reforma sistemului bancar a inceput la sfarsitul anului 1990, prin adoptarea unui sistem bancar pe doua niveluri. In aceasta perioada Banca Nationala a Romaniei a fost reorganizata, indeplinind urmatoarele functii: emisiune monetara, asigurarea stabilitatii monetare, administrarea rezervelor valutare ale tarii, urmarirea executarii balantei de plati externe, supravegherea activitatii bancare, activitatile comerciale fiind transferate bancilor comerciale, in acest scop fiind infiintata Banca Comerciala Romana.

In aprilie 1991 au fost adoptate de Parlament, Legea privind activitatea bancara (Legea nr. 33/1991) si Legea privind Statutul Bancii Nationale a Romaniei ( Legea nr.34/1991), ambele legi avand ca scop crearea unui sistem bancar modern.[2]

Prin Legea nr. 34 din 29 martie 1991, statutul Bancii Nationale a Romaniei a fost modificat, conferind acesteia obiectivul principal de a stabili si a conduce politica monetara si de credit, in cadrul politicii economice si financiare a statului, cu scopul de a mentine stabilitatea monedei nationale.[3]

Potrivit acestei noi reglementari legale, Banca Nationala a Romaniei este definita ca un organ de stat, aflat in stranse relatii de dependenta fata de Parlament, prin care se asigura integrarea politicii monetare si de credit in cadrul politicii economice si financiare, acest lucru realizandu-se printr-o buna colaborare cu Guvernul, armonizand atat masurile in plan monetar cat si economic.

Sistemul bancar romanesc a evoluat pe parcursul a opt ani, rezultatele concretizandu-se in adoptarea unei noi legi bancare - Legea nr. 58/1998, precum si un nou statut al bancii centrale - Legea nr. 101/1998.

Tranzitia la economia de piata, a insemnat transformarea Bancii Nationale

intr-o "banca a bancilor" si asigurarea autonomiei acesteia nu numai fata de guvern, dar si fata de Ministerul Finantelor

De-a lungul anilor, Banca Nationala a Romaniei a fost pusa in situatia de a urmari obiective multiple, adeseori contradictorii. Astfel in prima parte a anilor 1990 s-au practicat pe scara relativ importanta credite directionate, in special pentru agricultura si export, din emisiunea bancii centrale, cu dobanda preferentiala. Aceste credite, prin fenomenul multiplicarii bazei monetare, generau o cantitate excesiva de bani in economie si distorsionau alocarea resurselor in economie prin favorizarea netransparenta a unor sectoare in dauna tuturor celorlalte.[5]

Creditele acordate sectorului de stat, dar si sectorului privat cu garantia statului au determinat falimentul unor banci comerciale ( Bancorex si Banca Agricola ), aratand ca Banca Nationala a Romaniei nu era independenta fata de Guvern, acest lucru afectandu-i credibilitatea.[6]

Mugur Isarescu afirma ca "Banca centrala nu poate, in acelasi timp, controla expansiunea monetara si sprijini masiv politica Guvernului de dezvoltare sectoriala".

In indeplinirea functiilor sale, Banca Nationala a Romaniei colaboreaza cu Parlamentul, Guvernul sau cu diverse organisme. Pentru a evita conflictele intre aceste institutii , se urmareste o cat mai buna colaborare care sa contribuie la armonizarea unui ansamblu de politici macroeconomice. Politica Bancii Nationale a Romaniei s-a realizat sub supravegherea Parlamentului, printr-o stransa colaborare cu guvernul.[7]

Independenta bancii centrale creeaza o anumita contrapondere in autoritatea Guvernului, exercitarea functiilor executive ale statului de catre doua organisme cu atributii macroeconomice fiind o garantie in plus pentru stabilitatea orientarilor de politica monetara.

Politica monetara trebuie sa fie neutra din punct de vedere politic, implementarea ei de catre o autoritate monetara autonoma serveste intereselor generale ale statului iar pentru Guvern, politica monetara trebuie sa constituie mai degraba, o variabila independenta.[8]

Legea nr. 101/1998 privind Statutul BNR asigura garantiile necesare pentru indeplinirea rolului bancii centrale, dintre care amintim: subordonarea fata de parlament, neutralitatea politica si durata fixa a mandatului membrilor Consiliului de Administratie al BNR.

Potrivit Legii nr. 101/1998, Banca Nationala a Romaniei are un grad mare de independenta fata de executiv, ea raspunzand in fata organului legislativ al tarii. Astfel, conform art. 36 din legea nr. 101/1998, Banca Nationala a Romaniei trebuie sa prezinte anual Parlamentului Romaniei un raport care cuprinde: principalele evolutii economice, monetare si valutare; politica monetara in anul precedent si orientarile pentru anul urmator; reglementarea si supravegherea prudentiala a bancilor; activitatile Bancii Nationale a Romaniei; bilantul anual si contul de profit si pierdere.

Acest statut a fost abrogat prin Legea nr. 312 din 28 iunie 2004. Potrivit statutului care este in prezent in vigoare, Banca Nationala a Romaniei are un grad ridicat de independenta fata de Guvernul Romaniei, datorita interzicerii membrilor de a solicita sau de a primi instructiuni de la autoritatile publice sau de la orice alta institutie sau autoritate.

Obiectivul fundamental al Bancii Nationale mentionat in Legea nr. 312/2004 , este "asigurarea si mentinerea stabilitatii preturilor". Pentru a atinge acest obiectiv, B.N.R elaboreaza, aplica si raspunde de politica monetara, valutara, de credit, si de plati, realizand si administrarea rezervelor oficiale internationale ale statului.[9]

In cadrul politicii monetare pe care o promoveaza, BNR utilizeaza proceduri si instrumente specifice pentru operatiuni de piata monetara si de creditare a institutiilor de credit, precum si mecanismul rezervelor minime obligatorii. Se interzice BNR achizitionarea de pe piata primara a creantelor asupra statului, autoritatilor publice centrale si locale, regiilor autonome, societatilor nationale, companiilor nationale si altor societati cu capital majoritar de stat.

Tabelul nr. 8 Analiza comparativa a prevederilor Legilor privind Statutul BNR     de dupa 1989

Sursa: Prelucrare dupa: Turcu Ion, Operatiuni si contracte bancare- Tratat de drept bancar, Editura LuminaLex, Bucuresti, 2004, Isarescu Mugur, Reflectii economice - Piete , bani, banci, Editura Expert, Bucuresti, 2003, www.bnro.ro

Potrivit statutului in vigoare, Banca Nationala a Romaniei este independenta fata de celelalte organe ale statului si sprijina politica economica generala a statului, insa fara prejudicierea obiectivului sau fundamental, privind asigurarea si mentinerea stabilitatii preturilor. De aceea au fost formulate principiile colaborarii BNR cu celelalte autoritati:

Banca Nationala a Romaniei nu va solicita, nici nu va primi instructiuni de la alte autoritati publice sau de la alte institutii; Cu toate acestea BNR se supune hotararilor date de Inalta Curte de Casatie si Justitie;

Avizul Bancii Nationale a Romaniei va fi cerut pentru orice proiect de act normativ vizand atributiile acesteia;

Stabilirea indicatorilor macroeconomici de catre Ministerul Finantelor Publice in vederea elaborarii proiectului anual de buget se va efectua in colaborarea cu BNR.

Banca Nationala a Romaniei va colabora cu autoritatile din tara si din strainatate pentru furnizarea de informatii, adoptarea de masuri sau in alte moduri, pentru indeplinirea angajamentelor asumate de Romania;

BNR va colabora cu autoritatile competente din statele membre ale UE pentru aplicarea prevederilor corespunzatoare din legislatie privind activitatea bancara si va asigura schimbul de informatii cu autoritatile responsabile si cu alte institutii si organisme din statele membre, in exercitarea functiei de supraveghere.

In vederea indeplinirii obiectivului sau fundamental, Bancii Nationale a Romaniei i se solicita punctul de vedere asupra actelor normative ale autoritatilor publice, acte ce privesc politica monetara, activitatea bancara, regimul valutar si datoria publica.

Banca Nationala a Romaniei indeplineste majoritatea criteriilor ce definesc independenta bancilor centrale:[11]

Capacitatea juridica: autonomia BNR este mentionata in mod expres in legislatie;

Independenta fata de organizatiile politice: potrivit legii, membrilor Consiliului de Administratie li se interzice apartenenta la un partid politic;

Dreptul de a-si formula politica proprie: potrivit legislatiei in vigoare, BNR are capacitatea de a elabora politicile monetare, valutare, de supraveghere bancara si de plati;

Independenta operationala: nu sunt prevazute restrictii, cu exceptia celor decurgand din propriile reglementari; nu este necesara aprobarea prealabila a autoritatilor statului in ceea ce priveste actiunile BNR;

Finantarea deficitului bugetar este interzisa: BNR nu poate efectua operatiuni pe piata primara a titlurilor de stat; acordarea de credite Trezoreriei este permisa cu respectarea stricta a unor conditii prevazute de lege;

Statutul Bancii Nationale a Romanie prevede o limita pentru imprumuturile acordate de banca centrala statului, acesta fiind destinata acoperirii decalajului temporar intre incasarile si platile din contul general al Trezoreriei statului, fiind acordat pentru o perioada ce nu poate depasi 80 de zile, la o rata a dobanzii sub nivelul pietii, iar suma totala a imprumutului sa nu depaseasca 7% din veniturile bugetului de stat in anul precedent, iar soldul imprumutului sa nu depaseasca dublul capitalului si al fondului de rezerva.

Reguli specifice privind mandatul membrilor Consiliului de Administratie: criteriile pe care trebuie sa le indeplineasca membrii CA, precum si drepturile si indatoririle acestora sunt definite explicit prin lege.

Independenta bancii centrale mai este reflectata prin faptul ca, autoritatea monetara colaboreaza cu autoritatile publice centrale si locale pentru indeplinirea obiectivelor sale.

Independenta Bancii Centrale este asigurata prin numirea de catre Parlament la propunerea comisiilor permanente de specialitatea ale celor doua Camere ale Parlamentului a guvernatorului si membrilor Consiliul de Administratie pe termen de 5 ani, cu posibilitatea de reinnoire a mandatului, acesta fiind diferita de durata mandatelor politice. Revocarile din functie ale membrilor Consiliului de Administratie se fac de catre Parlament, la propunerea primului-ministru.[12]

Guvernatorul poate participa la sedintele de guvern, iar la sedintele Consiliului de Administratie al Bancii Nationale a Romaniei participa fara drept de vot Ministrul Finantelor si directorul Trezoreriei Statului.

Guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei raspunde in fata Parlamentului pentru reglementarile de politica monetara si pentru supravegherea si monitorizarea activitatii bancare.[13]

De asemenea membrii Consiliului de Administratie, precum si alte persoane care indeplinesc functii de conducere in cadrul Bancii Nationale a Romaniei nu pot ocupa functii in Parlament, sau in partide politice.

Consiliul de Administratie al Bancii Nationale a Romaniei hotaraste asupra masurilor in domeniul politicii monetare, valutare, de credit, si de plati. El stabileste directiile principale in conducerea operatiunilor si raspunderilor ce revin autoritatii monetare. Totodata, Consiliul de Administratie al Bancii Nationale a Romaniei hotaraste asupra organizarii interne si asupra salariilor personalului acesteia.[14]

In indeplinirea atributiilor, Banca Nationala a Romaniei si membrii organelor sale de conducere nu vor solicita sau primi instructiuni de la autoritatile publice sau de la orice alta institutie sau autoritate.

Incepand cu data aderarii Romaniei la Eurosistem, membrii Consiliului de Administratie al Bancii Nationale a Romaniei, implicati in exercitarea atributiilor legate de Sistemul European al Bancilor Centrale, nu pot avea alte functii care se pot afla in conflict de interese cu obligatiile ce le revin, in calitate de membri ai consiliului.

De asemenea, orice proiect sau act normativ al autoritatilor publice centrale, care priveste domeniile in care Banca Nationala a Romaniei are atributii, va fi adoptat dupa ce in prealabil s-a solicitat avizul bancii.

Independenta Bancii Nationale a Romaniei este intarita de credibilitatea acesteia, aceasta fiind sustinuta prin urmatoarele actiuni inteprinse de catre acesta:

informarea operativa, ori de cate ori a fost nevoie, a Parlamentului;

informarea mass - media, prin conferinte de presa, publicatii zilnice sau periodice;

publicarea cu regularitatea a buletinelor lunare si trimestriale ale BNR, a raportului anual, precum si a altor materiale care intereseaza publicul larg, iar din anul 2000, crearea paginii web proprii.

Astfel documentele Consiliului de Administratie al bancii sunt prezentate publicului prin intermediul conferintelor de presa fiind anuntat si calendarul intalnirilor consiliului bancii dedicat politicii monetare. Prin intermediul acestui efort banca centrala are un grad ridicat de independenta, avand un impact pozitiv asupra conducerii unei politici monetare optime.

Tabelul nr. 8. Prevederi principale din statutul BNR, FED si Bundesbank

Sursa: Prelucrare dupa: Legea privind Statutul Bancii Nationale a Romaniei din 28 martie 2004; Frederic Mischkin, The Economics of Money, banking and financial markets, Pearson International, Editia 7 revizuita, 2006, www.bundesbank.de

Desi Sistemul Federal de Rezerve are o structura foarte neobisnuita, acesta are un grad foarte mare de independenta fata de guvern si poate fi considerata ca una dintre cele mai independente banci din lume.[15]

Pentru limitarea controlului presedintelui asupra FED-ului si a presiunilor din partea partidelor politice, mandatul guvernatorilor a fost conceput pe un termen de 14 ani, acesta fiind nereinnoibil, iar acestia trebuie sa provina din diferite state ale SUA, pentru a preveni conflictul de interese ale diferitelor regiuni ale tarii.

Sistemul Federal de Rezerve nu este total independenta, datorita faptului ca acesta trebuie sa respecte statutul sau si obligatiile ce deriva din acesta.

Presedintele poate influenta FED-ul, datorita legislatiei, prin intermediul careia i se confera dreptul acestuia de a numi presedintele Consiliul guvernatorilor pentru fiecare mandat, o data la patru ani. Acesta putere este limitata datorita faptului ca mandatul guvernatorului nu coincide cu cel al presedintelui.

Bundesbank a fost considerata un reper foarte important pentru majoritatea bancilor centrale, ea fiind considerata cea mai independenta banca centrala pana la infiintarea Bancii Centrale Europene.

Un exemplu concludent al gradului de independenta este conflictul dintre Bundesbank si Guvernul Germaniei. In anul 1990, in momentul reunificarii germane, cancelarul Kohl, dorind sa procedeze la o tranzitie rapida si sa schimbe marcile Est contra marcilor Vest in raport de 1:1, Bundesbank nu a fost de acord, dar acest lucru a avut totusi loc.

Comparativ cu Bundesbank, Banca Centrala Europeana este considerata cea mai independenta banca din lume. Tratatul de la Maastricht a statuat ca politica monetara in zona euro sa fie condusa de catre Sistemul European al Bancilor Centrale, constituit din Banca Centrala Europeana si bancile centrale nationale ale statelor membre.

La data de 1 ianuarie 2007, Romania a aderat la Uniunea Europeana, BNR devenind in acest fel membra a Sistemului European al Bancilor Centrale.

SEBC a fost creat in contextul in care nu s-a dorit administrarea monedei euro de catre bancile nationale, care ar fi actionat independent unele fata de altele. Bancile centrale nationale fac parte integranta din SEBC si actioneaza in conformitate cu orientarile si instructiunile BCE.

In acest context Banca Nationala a Romaniei nefiind participanta inca la zona euro dispune de dreptul la o politica monetara nationala, insa fara a se implica in deciziile pentru zona euro.

In scopul asigurarii independentei Sistemului European al Bancilor Centrale, atat fata de Comisia Europeana, cit si fata de guvernele statelor membre, bancile centrale nationale, cu toate ca vor continua sa apartina guvernelor lor, sunt supuse cerintelor de a deveni independente de procesul politic din propria tara.

Puternic corelate cu aspectul independentei bancii centrale sunt credibilittaea si transparenta, ca elemente definitorii ale responsabilitatii in infaptuirea politicii monetare. Pentru cuantificarea gradului de responsabilitate al unei banci centrale nationale se pot enumera urmatoarele criterii:[18]

stipularea prin statut a obiectivelor de politica monetara si ierarhizarea acestora;

definirea clara a obiectivelor;

obligativitatea publicarii de catre banca centrala a unor rapoarte anuale si buletine lunare;

necesitatea ca banca centrala sa justifice, in mod public, gradul in care si-a indeplinit obiectivele asumate;

masura in care Parlamentul monitorizeaza activitatea bancii centrale si in care Guvernul se implica prin formularea de instructiuni;

masura in care statutul bancii centrale poate fi modificat prin majoritate parlamentara simpla;

posibilitatea de demitere a guvernatorului in functie de performantele in infaptuirea politicii monetare.

O banca centrala ideala ar trebui sa detina atat un nivel sporit al independentei cat si al responsabilitatii, acest lucru fiind greu de obtinut datorita aspectului contradictoriu dintre ele, responsabilitatea ridicata semnifica renuntarea la independenta.

Devenita membra a SEBC, Banca Nationala a Romaniei isi pierde din autonomie, datorita faptului ca deciziile si obiectivele pe care acesta doreste sa le urmeze, trebuie formulate in concordanta cu obiectivul final urmarit de catre Sistemul European al Bancilor Centrale, respectiv asigurarea stabilitatii preturilor care coincide cu obiectivul final urmarit de catre BNR.

In anul 2007 cat si in perspectiva, Banca Nationala a Romaniei are un grad ridicat de independenta fata de Guvern, acesta fiind singura in masura sa hotarasca asupra masurilor in domeniul politicii monetare, valutare si de plati.