Bancile de emisiune si functiile lor

Bancile de emisiune si functiile lor

In cadrul sistemelor bancare, functie de natura activitatii, bancile se structureaza in:

F     banci de emisiune, sau centrale;

F     banci comerciale sau de depozit;

F     banci de afaceri;

F     banci specializate si organisme de credit nebancare.

In perioada initiala, de inceput a activitatii bancare, nu a existat o delimitare intre bancile comerciale si cele de emisiune. Aceeasi banca efectua atat operatii de colectare de disponibilitati banesti si de acordare de credite, cat si operatii de emisiune a bancnotelor. Emisiunea era realizata de un mare numar de banci, operatiune inlesnita si permisa de convertibilitatea bancnotelor. Ulterior, ca urmare a disfunctionalitatii operatiunii de convertire si intaririi suveranitatii statului s-a produs o separare a operatiunilor de emisiune.

Punerea in circulatie a banilor a fost concentrata de un numar tot mai redus de banci, operatiunea de emisiune devenind monopol al unei singure banci sau al catorva banci integrate intr-un sistem unitar, cum este cazul USA unde functioneaza din 1913, 12 banci federale de rezerve.

Primele banci de emisiune au fost private, ele primind de la stat privilegiul emisiunii monetare. O astfel de banca a fost Banca Angliei (1694), care a aparut ca o societate pe actiuni privata. In alte tari cum sunt Rusia, Suedia, Finlanda, Australia etc. bancile de emisiune s-au constituit ca banci cu capital de stat. Tari ca SUA, Belgia, Romania, au permis infiintarea bancilor de emisiune cu capital mixt, de stat si privat. In decursul timpului bancile de emisiune cu capital integral de stat au devenit preponderente, generalizandu-se.

Prin functiile indeplinite, prin numeroasele si multilateralele legaturi stabilite cu celelalte banci si prin acestea cu intreaga economie, banca de emisiune reprezinta un centru nodal al sistemului bancar. Ea mai este denumita si banca centrala sau banca a bancilor, datorita rolului si pozitiei deosebite detinute in cadrul sistemului bancar. Rolul major pe care banca de emisiune il joaca in cadrul sistemului bancar si al economiei in ansamblu, reiese cu pregnanta din functiile pe care banca de emisiune le indeplineste.

Intr-o economie de piata banca de emisiune indeplineste urmatoarele functii:

a)      functia de emisiune monetara

b)      functia de creditare

c)      functia de banca a bancilor

d)      functia de banca a statului

e) functia de gestionare a rezervelor valutare.

a) Functia de emisiune monetara

Intre functiile exercitate de banca centrala functia de emisiune ocupa locul principal. Hotarator in procesul de dezvoltare a bancilor de emisiune a fost momentul in care statul a reglementat sistemul de emisiune si a instituit apoi monopolul asupra emisiunii, conferind dreptul de emisiune unei singure banci, sau unui grup de banci organizat intr-un sistem unitar.

In Anglia, un astfel de moment a fost adoptarea legii lui Robert Peel (1844), care a stabilit sistemul de emisiune la care s-au aliniat, mai tarziu, multe alte tari. Franta asigura in 1848 monopolul de emisiune Bancii Frantei, iar SUA creeaza in 1913 Sistemul Federal de Rezerve (FED) constituit din 12 banci carora li se ofera autoritatea monetara unica. La inceputuri, emisiunea de bancnote avea la baza metalul monetar (aur, argint) care permitea convertirea biletelor de banca, fapt ce asigura o anumita stabilitate a puterii de cumparare a banilor. Emisiunea monetara era acoperita, la inceput integral, iar mai apoi intr-un anumit procent. Pe masura dezvoltarii si amplificarii relatiilor de schimb, a cresterii volumului tranzactiilor comerciale, si ca urmare a insuficientei stocurilor de metal monetar, emisiunea monetara s-a separat de rezerva de aur. Sunt elaborate si se aplica noi mecanisme de control si limitare a emisiunii monetare.

Banca de emisiune emite si pune in circulatie bancnote al caror curs este legal si care au putere liberatorie nelimitata. Volumul emisiunii trebuie sa fie proportional cu nevoile reale ale economiei, o insuficienta de emisiune provoaca un efect deflationist, iar un exces de emisiune provoaca un efect inflationist. Banca Centrala are astfel un rol primordial si preponderent in creatia monetara.

Bancnotele emise precum si depozitele la banca de emisiune denumite si detineri de moneda centrala reprezinta baza circulatiei monetare, partea cu pondere a componentei M₁ a masei monetare.

Functia de emisiune confera bancii de emisiune o mare responsabilitate in ceea ce priveste calitatea si cantitatea circulatiei monetare. Fiind investita cu autoritate unica, de emitere si punere in circulatie a bancnotelor, banca de emisiune, are responsabilitatea dimensionarii corespunzatoare a masei monetare, a stabilirii structurii optime a acesteia, astfel incat sa fie satisfacute nevoile circulatiei monetare si sa se asigure stabilitatea monedei.

Exercitand privilegiul de emisiune, banca centrala este, patrimonial, detinatoarea stocului de aur monetar si a rezervelor valutare ale tarii. De asemenea, ea este cea care elaboreaza, conduce si exercita politica monetara si de credit, menita sa confere stabilitate puterii de cumparare a monedei emise. Banca de emisiune are responsabilitate unica in ceea ce priveste stabilirea formei, calitatii si sigurantei bancnotelor emise si puse in circulatie, precum si in ceea ce priveste preschimbarea, retragerea si distrugerea acestora.

b) Functia de creditare

Banca de emisiune devine, prin bancnotele emise, sursa principala a creditului in economie. Astfel, functia de creditare a acesteia deriva direct din functia sa de emisiune. Procesul de distribuire si redistribuire in economie a mijloacelor de plata, bancnote, se realizeaza prin intermediul sistemului bancar, bancile de diferite tipuri, dar cu preponderenta bancile comerciale, fiind intermediarii de baza intre agentii economici si banca de emisiune.

Forma primara, clasica, de creditare prin emisiune a economiei, de catre banca centrala o reprezinta mecanismul scontului si rescontului titlurilor de credit (cambiilor). Acest mecanism este structurat in trei timpi. Spre ilustrare vom considera urmatorul exemplu:

Un agent economic 'A', beneficiar si detinator al unei cambii in valoare de 100.000 u.m. se adreseaza la o anumita data (timpul 1) unei banci comerciale spre a-i vinde, in schimbul unei sume de bani, cambia, operatiune numita scontare. Banca ii ofera pe cambie valoarea actuala a acesteia (VA), care este egala cu valoarea nominala, mai putin o taxa (dobanda) numita scont (S).

VA = VN - S, unde:

VA = valoarea actuala;

VN = valoarea nominala;

S = scont (dobanda incasata de banca pentru imprumutul acordat agentului de la data scontarii pana la data scadentei titlului).

VA = 100000 - 3000 = 97000.

Inaintea scadentei titlului scontat, banca comerciala are nevoie de lichiditati si se adreseaza (timpul 2) la randul sau bancii de emisiune, transferandu-i titlul de credit (cambia) prin operatia de rescont, in schimbul unei taxe de rescont (taxa oficiala a scontului) de 2000 u.m.). Banca de emisiune preia titlul si emite 98.000 u.m., punandu-le in circulatie (timpul 3). Schematic, mecanismul de creditare se desfasoara astfel:

Agentul A    Banca comerciala Banca de emisiune

97000 98000

100000 scontare    98000 Emisiune

Rescontare 98000

(timpul 1) (timpul 2) (timpul 3)

Astfel, prin aceasta operatiune, banca de emisiune crediteaza banca comerciala cu 98000 u.m. prin emisiunea de bancnote si punerea lor in circulatie, banca comerciala crediteaza agentul economic cu 97000 u.m. transferandu-i din biletele primite de la banca de emisiune. La scadenta titlului, banca de emisiune incaseaza VN = 100000 u.m., ceea ce reprezinta retragerea sumei avansate de 98000 u.m. si a taxei scontului de 2000 u.m., iar titlul ajuns la scadenta, fiind onorat, decade din calitatea de titlu de credit.

Operatiunile de scontare si rescontare sunt astfel caile primordiale de derulare a creditului in economie de catre banca de emisiune. Acordarea creditului de catre banca de emisiune, prin rescontare, constituie emisiunea de bancnote, iar restituirea creditului de catre debitor permite bancii de emisiune retragerea unor bancnote de valoare egala. In conditii de echilibru, volumul banilor pusi in circulatie corespunde nevoilor de credite ale economiei, ca volum si durata. Banca de emisiune are datoria si sarcina, sa asigure normalitatea in economie prin acordarea de credite, in stransa corelatie cu nevoile reale si obiective ale economiei.

Functia de creditare a bancii de emisiune se manifesta si prin alte operatiuni pe langa cea de rescontare care, desi preponderenta initial, s-a diminuat in timp, atat ca volum cat si ca importanta.

Actualmente, bancile de emisiune efectueaza insemnate operatiuni de credit, bazate pe detinerea si circulatia hartiilor de valoare. In unele tari ca Germania, se executa operatii de lombardare si acordare de credite pe gaj de hartii de valoare. In Franta se deruleaza operatii de creditare cu conventie de rascumparare, pensiune. De asemenea, bancile de emisiune efectueaza operatiuni de creditare a tezaurului prin achizitia de obligatiuni si bonuri de tezaur ale statului. Aceste operatiuni se desfasoara de regula in raport cu bancile si institutiile de credit, pe piata libera, si sunt cunoscute sub denumirea de operatiuni de "open market". Banca de emisiune ocupa astfel un loc central in operatiunile de recreditare din economie, fiind numita si 'ultim creditor" sau creditor de ultima instanta. Prin pozitia sa in raport cu celelalte banci, prin capacitatea de a gestiona emisiunea, banca de emisiune are un rol major in procesele de recreditare in economie, aparand cel mai adesea ca ultim creditor.

Rolul si pozitia deosebita pe care o are banca de emisiune in procesele de creditare si recreditare in economie, ii confera acesteia atribute si responsabilitati sporite in procesul de control si reglementare a creditului in economie.

c) Functia de banca a bancilor

Banca de emisiune se constituie pentru celelalte banci ca banca a acestora, ca "banca a bancilor", expresie care are doua interpretari. Pe de o parte, bancile comerciale, din considerente de prudenta bancara si in vederea asigurarii lichiditatii, isi constituie depozite la banca de emisiune, la care apeleaza cand sunt nevoite sa restituie disponibilitatile deponentilor proprii.

Totodata, in situatia in care se confrunta cu lipsa de resurse, bancile comerciale apeleaza la creditele de la banca de emisiune, aceasta fiind imprumutatorul de ultima instanta si manifestandu-se astfel ca o banca a bancii. Pe de alta parte, bancile comerciale isi deschid la banca centrala conturi curente si de decontari prin intermediul carora se realizeaza circulatia monedei scripturale intre banci, si se realizeaza compensatia creantelor interbancare. Prin compensare, o parte a platilor reciproce din economie se sting. Soldurile reziduale ale operatiilor de compensare reclama pentru stingerea lor, plati reciproce intre banci, plati care se fac prin intermediul conturilor deschise la banca centrala.

Rolul de banca a bancilor se manifesta si prin aceea ca banca de emisiune are atribute deosebite pe linia organizarii, controlului si supravegherii comertului de banca, trasand principalele jaloane ale acestuia, sustinand si aparand interesele de breasla.

d) Functia de banca a statului

Aceasta functie deriva din faptul ca bancile de emisiune sunt pentru stat unul din creditorii importanti, asigurandu-i acestuia avansuri si imprumuturi, pentru a face fata decalajului dintre incasari si plati.

Banca de emisiune se constituie ca o banca a statului si prin aceea ca, in marea majoritate a tarilor lumii, capitalul social al bancii este proprietatea statului. Functia de banca a statului se manifesta cu pregnanta in exercitarea de catre banca de emisiune a rolului de casier al statului, prin reflectarea in conturile sale a executiei de casa a bugetului statului, si prin realizarea prin intermediul bancii centrale a plasamentelor imprumuturilor de stat.

In multe tari, activele bancii de emisiune sunt constituite cu preponderenta din hartii de valoare (obligatiuni si bonuri de tezaur) care consemneaza datoria statului. Bancile de emisiune administreaza in numele si in contul statului datoria publica a acestuia. Prin aceasta, banca de emisiune, este purtatoare si promotoare a intereselor statului, si este cea care infaptuieste politica monetara si de credit in conformitate cu politica economica a statului. Prin intermediul bancii de emisiune, statul concentreaza parghii de comanda vitale pentru economie, facand din acestea un instrument al sau in activitatea de influentare, de conducere intr-un sens sau altul a economiei.

e) Functia de gestionare a rezervelor valutare

Banca Centrala asigura gestiunea rezervelor valutare ale statului (aur si devize) si urmareste aplicarea politicii valutare in conformitate cu interesele acestuia. In acest sens ea realizeaza controlul schimburilor valutare, organizeaza si supravegheaza piata valutara, urmareste evolutia cursului valutar si vegheaza la stabilitatea acestuia.

Pentru a realiza aceste atribute, banca de emisiune, intreprinde actiunile pe care le considera adecvate, cum ar fi: introducerea unor restrictii valutare, controlul platilor in devize, preluarea unei parti din incasarile valutare, sau aplica prime de export, subventii de export, etc. Apararea cursului valutar al monedei nationale este una din sarcinile majore ale bancii de emisiune si in acest sens ea gestioneaza rezervele valutare ale statului, pe care le utilizeaza pentru asigurarea platilor in valuta, pentru echilibrarea schimburilor, atunci cand exporturile se diminueaza in raport cu nevoile de import justificate.

Rezervele valutare reprezinta temeiul interventiei bancii de emisiune pe piata valutara. Prin cumparari sau vanzari de valuta pe aceasta piata se maresc sau se micsoreaza rezervele valutare, se mareste sau se micsoreaza masa monetara, si prin aceasta se influenteaza intr-un sens sau altul cursul monedei nationale, in functie de exigentele politicii valutare.

In contextul globalizarii pietelor financiare, al liberalizarii circulatiei capitalurilor pe plan regional si international, ca si al tendintei practicarii de cursuri fixe, autonomia politicii valutare a bancii de emisiune este tot mai tare contestata si se reclama cedarea progresiva a acestor prerogative unor organisme internationale, de genul Bancii Centrale Europene in cadrul U.E.M.

In exercitarea functiei de gestionare a rezervelor valutare ale statului si de centru valutar, banca de emisiune elaboreaza si administreaza balanta de plati externe, urmarind realizarea prevederilor acesteia prin atingerea echilibrului.

Atingerea acestui obiectiv se urmareste si prin stabilirea de catre banca centrala a unor relatii de corespondent si colaborare cu bancile si institutiile monetare si financiare internationale cum sunt: Banca Mondiala, BERD, Fondul Monetar International, Banca Central Europeana, Banca Reglementelor Internationale, bancile regionale de dezvoltare etc. Participarea la astfel de organisme impune bancii centrale sarcini si atributii sporite pe linia adaptarii practicilor interne la cerintele si standardele acestor organizatii, precum si a adoptarii unor norme de conduita in domeniul monetar, valutar si de credit, care sa satisfaca atat cerintele externe dar mai ales interne, nationale.

1. Banca Nationala a Romaniei si functiile sale

Rolul si functiile Bancii Nationale a Romaniei deriva din atributiile, sarcinile si responsabilitatile ce i-au fost conferite acesteia prin legea de organizare, Legea privind statutul Bancii Nationale a Romaniei nr.312/2004. Astfel, in articolul 1, Banca Nationala a Romaniei este declarata ca banca centrala a statului roman, avand personalitate juridica. In articolul 2 al legii, la aliniatul 1 se stabileste obiectul fundamental al BNR ca fiind "asigurarea si mentinerea stabilitatii preturilor."

La aliniatul 2 al aceluiasi articol se stipuleaza: "Pentru atingerea obiectivului sau fundamental, Banca Nationala a Romaniei elaboreaza, aplica si raspunde de politica monetara, valutara, de credit, de plati, precum si de autorizarea si supravegherea prudentiala bancara, in cadrul politicii generale a statului, urmarind functionarea normala a sistemului bancar si participarea la promovarea unui sistem financiar specific economiei de piata". Pornind de la cele aratate, reies cu claritate atributiile pe care Banca Nationala a Romaniei le are in economie, acestea fiind detaliate in cadrul legii 312/2004 astfel:

a) elaborarea si aplicarea politicii monetare si a politicii de curs de schimb;

   b) autorizarea, reglementarea si supravegherea prudentiala a institutiilor de credit, promovarea si monitorizarea bunei functionari a sistemelor de plati pentru asigurarea stabilitatii financiare;

c) emiterea bancnotelor si a monedelor ca mijloace legale de plata pe teritoriul Romaniei;

   d) stabilirea regimului valutar si supravegherea respectarii acestuia;

   e) administrarea rezervelor internationale ale Romaniei

Aceste atributii se realizeaza prin exercitarea unor functii ca:

functia de emisiune a bancnotelor si monedelor cu putere circulatorie pe teritoriul tarii;

functia de creditare a bancilor pe termen scurt (maxim 90 zile);

functia de banca a bancilor, prin aceea ca acorda credite acestora si le deschide conturi curente si de decontari;

functia de banca a statului, prin aceea ca gestioneaza contul Trezoreriei statului, si actioneaza ca agent al statului in ceea ce priveste:

a)      plasarea emisiunilor de titluri de stat si alte efecte negociabile de indatorare a statului roman;

b)      exercitarea functiilor de agent de inregistrare, depozitare si transfer al titlurilor de stat;

c)      plata capitalurilor, dobanzilor, comisioanelor si a spezelor aferente;

d)      executarea decontarilor in contul curent general al Trezoreriei statului;

e)      alte operatiuni in conformitate cu obiectivele si responsabilitatile principale ale bancii centrale;

functia de centru valutar, exercitata de BNR prin:

a)      stabilirea politicii privind cursul de schimb si a regimului valutar;

b)      elaborarea balantei de plati si a altor lucrari privind pozitia investitionala internationala a tarii;

c)      pastrarea, gestionarea si administrarea rezervelor internationale ale statului;

functia de reglementare, autorizare si supraveghere prudentiala bancara.

Prin exercitarea acestor functii, Banca Nationala a Romaniei are un rol foarte important in realizarea actiunii de restructurare a economiei in procesul de tranzitie la economia de piata, fiind una din institutiile de baza ale statului.