Banii si sistemele de plati

Banii si sistemele de plati

1. Moneda si caracteristicile sale

2. Sistemul de plati

3. Viitorul banilor

4. Masurarea banilor

1. Moneda si caracteristicile sale

. Banii reprezinta orice valoare care poate fi utilizata pentru tranzactii

. Definitie: Banii (moneda) reprezinta un activ, un bun acceptat in schimburi si plati

. Indiferent de forma (hartie, metal, aur), banii au urmatoarele 3 caracteristici:

Caracteristici:

1. Mijloc de plata

2. Unitate de cont

3. Rezerva de valoare

Mijloc de plata

. Banii sunt utilizati ca mijloc de plata: majoritatea platilor sunt in bani (exceptie: barter). In barter insa, ambele parti trebuie sa aiba nevoie de bunurile celuilalt (problema "dublei coincidente a nevoilor")

. Banii rezolva aceasta problema, simplificand schimbul

Unitate de cont

. preturile si datoriile se exprima in bani, mai exact in moneda nanionala.

. Astfel se faciliteaza comparatiile intre bunuri, masurarea preturilor relative ale fiecarui bun

. Cu cat exista mai multe bunuri cu atat exista mai multe preturi relative

• Intr-o economie cu n bunuri, sunt necesare n preturi daca exista bani si n(n-1) /2 daca nu exista bani.

Mijloc de rezerva (rezerva de valoare)

. Banii fiind importanti, ei trebuie sa poata fi pastrani ca rezerve.

. Chiar daca si alte au aceasta functie (actiuni, obligatiuni etc.), bani au o mare lichiditate

. Lichiditatea masoara cat de usor poate fi transformat in activ in bunuri de consum

2. Sistemul de plati

. Sistemul de plati este un mod de organizare a tranzactiilor care permite schimbul de bunuri si servicii

. Banii sunt inima acestui sistem

. Tehnologia a permis introducerea de noi sisteme de plati

Bunurile si moneda fiduciara

. Banii au evoluat in timp:

1. Bunuri cu valoare intrinseca (matase in China, unt in Norvegia, metale pretioase)
2. Bani de hartie - nu au valoare intrinseca, dar au putere circulatorie legala; puterea lor de cumparare depinde de guvern

Cecurile

. Un alt mod de plata este cecul. Acceptarea cecurilor nu este impusa legal (cum e cazul bancnotelor).

. Cecul este o instructiune catre o banca de a transfera bani dintr-un cont in altul

. Transferul real al banilor reprezinta plata finala pentru bunuri si servicii

Platile electronice

. Cea mai noua si in crestere rapida, cea mai ieftina

. Principalele instrumente: cardurile de debit si cardurile de credit

. Cardul trimite bancii o instructiune de a transfera bani dintr-un cont in altul

. Cardul de credit este expresia promisiunii bancii de a imprumuta bani detinatorului cardului, care ii va restitui cu dobanda. Cardurile de credit nu sunt bani

3. Viitorul banilor

. Viitorul este dificil de prezis: 150 ani au existat doar bani clasici, iar de 35 ani exista ATM-uri

. O miscare larga inspre transferurile electronice

. E posibila disparitia numerarului si existenta doar a cardurilor

4. Masurarea banilor

. Modificarea cantitatii de bani este legata de alte modificari in economie: ratele dobanzii, cresterea economica, inflatie

. Inflatia reprezinta o crestere generalizata a preturilor din economie, principala cauza fiind excesul de bani

. Masurarea banilor, a masei monetare este destul de complicata si se realizeaza prin agregatele monetare

Masa monetara. Agregatele monetare

. masa monetara este constituita dintr-un stoc de creante asupra bancilor, creante aflate in posesia utilizatorilor de moneda.

. Pentru a determina nivelul masei monetare se iau in considerare mijloacele banesti existente in conturile clientilor, plus numerarul in circulatie, respectiv, elementele din pasivul bancilor comerciale si cele ale bancii centrale.

. In schema urmatoare sunt prezentate relaniile de corespondenta care se stabilesc intre detinatorii si utilizatorii de moneda in cadrul economiei:

. Astfel, masurarea masei monetare se poate realiza prin urmatoarele doua modalitati:

1) prin insumarea cantitatilor de moneda care figureaza in activul participantilor din economie: Mm = 1A + 2A + 3A + 4A

2) prin insumarea datoriilor care figureaza in pasivul bilantului bancilor comerciale si in

pasivul Bancii Centrale:     Mm = 1P + 2P + 3P + 4P

. Din punct de vedere statistic, pentru masurarea masei monetare se recurge la structurarea acesteia, ceea ce permite calcularea indicatorilor si a agregatelor monetare.

. Delimitarea compotentelor masei monetare din circulanie se realizeaza dupa urmatoarele criterii, utilizate in statistica monetara internationala.

. A. sfera pe care o serveste masa monetara

. B. natura social economica a detinatorilor de moneda

. C. Rotatia si rolul diferitelor componente ale masei monetare

. D. gradul de lichiditate al diferitelor componente

. A. Din punct de vedere al sferei, masa monetara poate fi analizata ca moneda scripturala

. (bani de cont) si numerar. Aceste sume apar ca solduri in conturile bancare sau asupra populatiei,

. sau ca numerar in casieriile agentilor economici si ale institutiilor.

. B. Din punct de vedere al detinatorilor, se disting:

. - mijloace banesti (monede) ce apartin sectorului public;

. - mijloace banesti ale sectorului privat.

. Din punct de vedere al rotatiei si al importantei, se disting:

. - mijloace banesti cu circulanie curenta;

. - mijloace banesti economisite;

. - alte mijloace banesti.

. Acest criteriu este utilizat de statistica FMI, care utilizeaza notiunile:

. - money cuprinde: numerarul din afara sistemului bancar si banii din conturile curente,

. (care indeplinesc functiile de mijloc de plata si mijloc de circulatie);

. - qvassi money cuprinde depozitele pe termen scurt ale agentilor economici si ale populatiei;

. - other ithems cuprinde mijloace banesti cu miscare lenta sau fara miscare.

. Indicatorii sau agregatele monetare sunt stabilite de catre autoritatile monetare,tinand seama de trei criterii principale:

. . - eficacitatea agregatelor monetare

. . - caracterul controlabil

. . - disponibilitatea statistica.

Numarul agregatelor difera in functie de obiectivele politicii monetare

Astfel, in SUA, in cadrul masei monetare, elementele sunt regrupate in cinci agregate:

. M1 = numerar in circulatie (in afara sistemului bancar) si depozite la vedere;

. M2 = M1 + depozite la termen la bancile comerciale;

. M3 = M2 + depozite la termen la bancile populare si la casele de economii;

. M4 = M3 + certificate de depozit negociabile;

. M5 = M4 + certificate de depozit de mare valoare.

In FratŃa:

. M1 = numerar in circulatie + soldul conturilor la vedere;

. M2 = M1 + plasamente la vedere + conturile de economii pentru locuinte;

. M3 = M2 + active monetare ale rezidentilor + depozite la vedere + bonuri de casa + certificate de depozit.

In general:

. agreganul M1 regrupeaza toate mijloacele de plata efective si depunerile in conturi curente, deci toate mijloacele banesti cu circulatie curenta;

. agreganul M2 este mai cuprinzator si include in afara de M1 ansamblul plasamentelor la termen in vederea economisirii, posibil a fi transformate in lichiditati, intr-un anumit interval de timp;

. agreganul M3 include pe langa M2 active cu diferite grade de lichiditate, in structura carora se afla certificatele de depozite, bonurile de casa.

Analiza datelor privind masa monetara in circulatie si structura acesteia, pe baza datelor publicate de statistica financiara-internationala, conduce la urmatoarele concluzii:

. . in tarile in curs de dezvoltare, mijloacele banesti, sub forma de lichiditati (M1) detin aproximaniv 60 % din masa monetara, in Asia; 40 % in tarile din America Lanina; si 27-28 % in tarile industrializate.

. . obiectivele in domeniul politicilor monetare din tarile industrializate includ si evolutia agregatelor monetare. In 1990 in SUA s-a urmarit o crestere de 3-7 % a agregatului M2, in Japonia o crestere de 10-12 %, in Germania de 4 - 6 %, iar in Olanda o crestere de 5 %.

Aceste norme de crestere a agregatelor monetare evidentiaza vointa autoritatilor monetare de a mentine o orientare restrictiva, cu scopul franarii inflatiei si a asigurarii unei concordante intre cresterea masei monetare si cresterea PIB.

Romania

In cazul Romaniei, analiza masei monetare este realizata prin utilizarea urmatoarelor agregate:

. masa monetara in sensul larg (M2)

. masa monetara in sens restrans (M1) care cuprinde:

- numerar in afara sistemului bancar

- disponibilitati la vedere

. cvasi-bani; in structura carora se includ:

- economiile populatiei

- depozitele in lei

- depozitele in valuta

Tot pentru analiza masei monetare se determita si indicatorul baza monetara, calculat ca medie zilnica si la sfarsitul perioadei, in structura caruia sunt incluse urmatoarele elemente:

. numerar in casieriile bancilor;

. numerar in afara sistemului bancar;

. disponibilitati ale bancilor la BNR.