Biletul de banca sau bancnota

Biletul de banca sau bancnota

Alaturi de moneda metalica a aparut si moneda de hartie. S-ar parea ca termenul este arbitrar si formal; in realitate, moneda de hartie este creata si circula pe baza unor dispozitii legale promulgate de stat, prin care i se recunosc anumite functii si rol eco­nomic.

Am vazut anterior ca moneda metalica imbraca doua forme de baza: moneda cu valoare integrala (intrinseca) a carei valoare nomi­nale corespunde cu valoarea metalului pretios si moneda fara valoare integrala, care nu contine metal pretios dar care are o anumita valoare nominala fixata de autoritatea statala.

Examinata sub raport evolutiv si functional se pot desprinde doua forme de existenta a acestei monede: moneda de hartie repre­zentativa si respectiv, conventionala.

Daca initial monedele de hartie au avut un rol complementar (de sem-ne monetare) sub influenta puternica a transformarilor radicale din viata economica in secolul nostru, ea a castigai pozitie definitiva in procesul schimbului. in timp ce locul secundar a trecut de partea celei metalice care a parcurs o curba continuu descendenta.

Tabelul 1.1.

Productia de aur in lume

tone metrice

Tabelul 1.2.

Originea si utilizarea aurului (estimari)

tone metrice

Examinarea economica si tehnica a monedei de hartie necesita o serie de precizari.

Astfel, prima ei forma - aceea de moneda de hartie reprezentativa are la baza o valoarea reala (o garantie) intrucat creatia si circulatia ei sunt precis reglementate; totodata intervine si un element psihologic - increderea - fiduciar - care devine determinant pentru orice moneda de hartie. In practica monetara, aceste semne mai poarta denumirea si de moneda fiduciara.

Intre moneda fiduciara si bunurile reale care o acopera, exista o anumita identitate. Cele mai reprezentative forme ale monedei de hartie sunt biletul de banca, bancnota si biletul fiduciar. Valoarea no­minala a acestora trebuie sa fie garantata cu valori reale. Un bilet pus in circulatie de o banca de emisiune capata 'investitura de moneda legala. Ca atare, il putem asimila cu moneda-etalon intrucat poate indeplini aceleasi functii monetare; este deci, un instrument de credit ca si o cambie garantata cu patrimoniul factorilor economici implicati. La aceasta garantie se adauga si un anumit stoc de metal pretios. Un alt atribut al biletului de banca il reprezinta convertibilitatea, adica transformarea lui in moneda de aur. Aceasta este principala deosebire fata ele celelalte forme cile monedei de hartie. In afara cerintelor de mai sus nu se pot concepe nici calitatea si nici atributele specifice acestui gen de moneda.

Cea de-a doua forma, adica moneda de hartie conventionala (hartia moneda) este emisa si pusa in circulatie de catre stat. Este o moneda pur conventionala, fara acoperire, garantie sau obligatie din partea statului.

Cu toate similitudinile dintre moneda metalica si moneda de hartie, aceasta din urma - dupa cunoscutul monetarist francez Ch. Gide - prezinta unele neajunsuri:

Valoarea monedei de hartie este mult mai precara decat valoarea celei metalice;

Folosirea monedei de hartie este mai limitata decat a unei mo­nede metalice;

Valoarea monedei de hartie este mult mai variabila decat a celei metalice.

1 Moneda fiduciara. Biletul de Banca

Insusirile monedei de hartie sub forma concreta a biletului de banca se definesc prin trei aspecte: moneda reprezentativa, moneda fiduciara, moneda convertibila. In materie de moneda de hartie si pentru a surprinde elementele definitorii ale acestui larg concept se cuvin o serie de referiri legate de evolutia formei fiduciare si a biletuli de banca.

Se ridica in mod firesc multe intrebari in legatura cu formarea si patrunderea in circuitul economic a monedei de hartie, in detrimentul monedei metalice.

Literatura de specialitate extrem de bogata a dat raspunsuri contradictorii. Vom selecta cateva care vizeaza caracterul necesar al acestor procese. Astfel, moneda de hartie nu reprezinta un act de vointa, o hotarare sau invoiala. Aparitia monedei de hartie a fost reclamata de nevoi obiective de ordin economic.

Originea monedei de hartie trebuie cautata, intre altele, in difi­cultatile si neajunsurile create de moneda metalica. Adevarata origine a biletului de banca se afla in bancile de depozit din Italia si alte tari, care reprezentau un adevarat refugiu din fata falsificatorilor ce alterau valoarea si continutul de metal fin al monedei.

Cantarirea si evaluarea monedei se facea in mod greoi. Treptat, moneda metalica se depunea la o banca in schimbul careia posesorul primea un certificat care-i da dreptul sa i se restituie cantitatea de moneda depusa. Asa se explica aparitia biletului de banca. Metodo­logia s-a extins in Anglia, Franta, Italia s.a., nu este vorba deci, de o simpla moneda de hartie. Primele forme perfecte - de moneda de hartie au avut la baza valori reale, certe, detinute de catre emitent. La originea ei sta ideea reprezentarii unui metal pretios, a unei monede confectionate din acesta si deci a unor valori sigure. Acest mod de desfasurare a fenomenului monetar a conferit monedei de hartie atri­butul de reprezentati vitate. a unor valori de genul certificatului de depozit.

Explicatia, insa, necesita inca o mentiune legata de trecerea de la moneda reprezentativa la moneda fiduciara.

Valoarea reala a stocului de monede efective sau de metal pretios de care dispune o banca trebuie sa fie egala cu valoarea nominala a semnelor monetare emise. Daca biletul de banca nu mai reprezinta acest stoc real de egala valoare, ci unul mai mic; acesta echivaleaza cu un credit pentru banca, pentru diferenta neacoperita.

Aceasta practica monetara ne ajuta sa intelegem ca biletul de banca nu este un simplu semn monetar, ci un semn monetar fiduciar sau, altfel spus, un semn monetar atat reprezentativ cat si fiduciar.

Pentru ca un bilet de banca sa beneficieze de incredere, el trebuie sa fie convertibil la prezentare (in moneda metalica sau in metal pretios).

Procesul comporta un anumit grad de dificultate: insuficienta stocului de moneda metalica. Solutia rezida in faptul ca nu toate bi­letele emise in circulatie sunt prezentate in acelasi timp pentru a fi convertite. Exista, deci, si o anumita elasticitate in mecanismul bancar, care sa puna Banca de Emisiune la adapost de riscul cererilor de rambursare in masa.

Biletul de banca indeplineste, datorita caracteristicilor care-i sunt proprii, toate functiile economice ale unui semn monetar:

a) o prima insusire o reprezinta convertibilitatea in metal pretios sau intr-o moneda care, la randu-i este convertibila;

b) o alta insusire este reprezentata de faptul ca biletul de banca nu este purtator de dobanda, ceea ce-l diferentiaza de toate celelalte instrumente de credit;

c) este imprescriptibil (da dreptul prezentarii la ghiseul bancii pentru eliberarea de moneda metalica in valoare egala cu biletul de banca);

d) este investit de stat ca moneda legala;

e) se emite, de obicei, in sume rotunde (10, 25, 50. 100 etc).

Conditiile de emisiune, acoperire si garantare chiar de catre stat a monedei de hartie sub forma monedei fiduciare si a biletului de banca confera acestora un loc important in intreaga practica monetara.

2. Hartia - moneda

Moneda de hartie, dupa cum s-a aratat, se prezinta sub forma de . moneda de hartie reprezentativa sau fiduciara, respectiv, moneda de hartie conventionala sau hartie-moneda.

Hartia-moneda este emisa si pusa in circulatie de catre stat, sau o institutie special imputernicita, fara ca statul sa-si ia vreo obligatie; este, deci, o moneda pur conventionala. O putem considera ca fiind un titlu de credit al statului, care, desi nu este purtator de dobanda, are putere egala si nelimitata, acceptata pentru stingerea platilor in interiorul unei tari.

O emisiune exagerata de hartie-moneda ii diminueaza valoarea nominala, o depreciaza. Cu toate acestea, cand este emisa in mod rational si in raport cu gradul ei de utilitate.in procesele economice si sociale, investita ca mijloc legal de plata si putere liberatorie, devine utila practicii monetare.

Intre hartia-moneda si moneda de hartie-biletul de banca exista deosebiri care le situeaza intr-o pozitie contrara. Astfel, hartia-moneda nu este convertibila, in timp ce moneda de hartie se bucura de aceasta insusire.

Emisiunea de moneda de hartie se face in baza unor garantii sigure si reale (aur, creante comerciale).

Intre cele doua concepte pot sa apara unele apropieri si convergente. De exemplu, daca un stat suspenda convertibilitatea monedei de hartie (prin lege) considerand-o ca avand curs fortat, aceasta se transforma in hartie-moneda. Dimpotriva, in situatiile cand confera atributul de convertire dublat de incredere, hartia moneda se transforma la randu-i in moneda de hartie.

In tara noastra, hartia-moneda a fost introdusa in timpul razboiului din 1877 sub forma biletelor ipotecare garantate cu domeniile statului.

Deprecierea hartiei-moneda, a celorlalte monezi de hartie, emisiunea necontrolata, excesiva, asociata cu perturbari ale mecanismului economic, si social, cu factori conjucturali, care duc la dezechilibre economice si monetare, pot concura la declansarea de fenomene inflationiste.