CALCULAREA OBLIGATIILOR GENERATE DE PLATA DREPTURILOR SALARIALE SI REFLECTAREA IN CONTABILITATE A ACESTORA LA S.C. ELECTRICA S.A. - SUCURSALA DE DISTRIBUTIE A ENERGIEI ELECTRICE BAIA MARE

CALCULAREA OBLIGATIILOR GENERATE DE PLATA DREPTURILOR SALARIALE SI REFLECTAREA IN CONTABILITATE A ACESTORA LA S.C. ELECTRICA S.A. - SUCURSALA DE DISTRIBUTIE A ENERGIEI ELECTRICE BAIA MARE

1. Prezentarea generala a societatii

In temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia Romaniei si ale Hotararii Guvernului nr. 138/2000 privind programul de restructurare in sectorul energiei electrice si termice, Guvernul Romaniei a hotarat, prin HG nr. 627/31.07.2000, infiintarea Societatii Comerciale de Distributie si Furnizare a Energieie Electrica "Electrica " SA, cu sediul in municipiul Bucuresti, str. Grigore Alexandrescu nr.9, Sectorul 1, denumita in continuare "Electrica" - S.A.

In temeiul prevederilor Hotararii Guvernului nr. 1342/2001 privind reorganizarea Socitatii Comerciale de Distributie si Furnizarea a Energiei Electrice "Electrica" - S.A., se infiinteaza Scocietarea Comerciala Filiala de Distributie si Furnizare a Energiei Electrice "Electrica Transilvania Nord" - S.A., filiala a SC Electrica SA. (vezi figura nr.1)

Fig. nr.1. Organizarea SC Electrica SA

In temeiul prevederilor Hotararii Guvernului nr. 675/28.06.2007, privind reorganizarea prin divizare partiala a societatilor comerciale de distributie si furnizare a energiei electrice, filiale ale Societatii Comerciale "Electrica" -S.A. Filiala "Electrica Transilvania Nord" s-a reorganizat de la data de 01.08.2007, prin divizare partiala, in scopul separarii activitatii de furnizare a energiei electrice de cea de distributie a energiei electrice. S-a infiintat in acest sens SC Filiala de Furnizare a Energiei Electrice "Electrica Furnizare Transilvania Nord"-SA, iar SC FDFEE "Electrica Transilvania Nord"- SA continua sas existe ca societate de distributie a energiei electrice, modificandu-si in acest sens denumirea si obiectul de activitate.

"Electrica Distributie Transilvania Nord", persoana juridica romana avand forma juridica de societate comerciala pe actiuni, isi desfasoara activitatea in conformitate cu legile romane si este inmatriculata in registrul comettului sub numarul J 12/352 din data de 26.02.2002.

"Electrica Distributie Transilvania Nord" - SA are sediul principal in municipiul Cluj-Napoca, str. Ilie Macelaru nr, 28A.

"Electrica Distributie Transilvania Nord" - SA are in componenta 6 sucursale de distributie a energiei electrice (SDEE), fara personalitate juridica, prevazute in anexa 7.2 la HGR nr. 675/2007, care reprezinta sedii secundare, astfel:

SDEE Cluj Napoca, str. Memorandumului nr.27, Cluj Napoca, inmatriculata in registrul comertului sub nr. J 12/426/2002

SDEE Oradea, str. Grivitei nr.32, Oradea, inmatriculata in registrul comertului sub nr. J 05/265/2002

SDEE Baia Mare, str. Victoriei nr.64 Baia Mare, inmatriculata in registrul comertului sub nr. J 24/141/2002

SDEE Satu Mare, str. Mircea cel Batran nr. 10 Satu Mare, inmatriculata in registrul comertului sub nr. J 30/151/2002

SDEE Bistrita, str. Vasile Conta nr.11. Bistrita, inmatriculata in registrul comertului sub nr. J 06/97/2002

SDEE Zalau, str, Mihai Viteazul nr.79, Zalau, inmatriculata in registrul comertului sub nr. J 31/59/2002.

Durata "Electrica Distributie Transilvania Nord" - SA este nelimitata, cu incepere de la data inmatricularii in registrul comertului.

"Electrica Distributie Transilvania Nord" - SA are ca scop asigurarea serviciilor de distributie a energiei electrice, corespunzatoare obiectului de activitate aprobat prin statut.

Obiectul principal de activitate (conform H.G.R. nr. 1342/2001, anexa nr. 6.1. art.6) este: "distributia energiei electrice la consumatori, dispecerizarea energiei electrice prin operator de distributie, tranzitul de energie electrica prin retele proprii, masurarea energiei electrice, realizarea de investitii pentru dezvoltare, retehnologizarea instalatiilor existente si colaborarea cu agenti economici de specialitate in domeniul telecomunicatiilor". Sucursala mai poate desfasura complementar si alte activitati conexe pentru sustinerea obiectului principal de activitate in conformitate cu legislatia in vigoare si statutul propriu al F.D.E.E. (prestari servicii catre terti in baza tarifelor stabilite de Electrica S.A.).

La data infiintarii (28.02.2002), capitalul social al SDEE Baia Mare a fost de 92.940.928 lei. Din anul 2002 s-au inregistrat majorari de capital, astfel incat la 31.12.2006 capitalul subscris varsat, conform balantei de verificare a fost de 9010.500 lei. La momentul despartirii, la 01.08.2007 capitalul subscris, conform balantei analitice a fost de 568.910 lei. (vezi figura nr.2).

Cresterea de capital a fost realizata in principal prin sume alocate de catre filiala pentru dezvoltarea sistemului energetic (conform O.G. nr. 26/1999).

Capitalul social al sucursalei este impartit in 9401050 actiuni nominative, cu valoare nominala de 10 lei.

Fig.nr.2. Situatia capitalului subscris

Activitatea productiva din cadrul SDEE Baia Mare se desfasoara pe baza normelor elaborate de catre Autoritatea Nationala de Reglementare Energetica (ANRE) infiintata prin OUG nr. 29/22.10.1998. Aceste norme sunt cuprinse in licentele de exploatare respectiv furnizare a energiei electrice prevazute in deciziile 46 si 56/1999.

Prin aceste acte normative s-au parcurs principalii pasi spre restructurarea activitatii in domeniul distributiei si furnizarii energiei electrice, actuala structura avand certe atuuri fata de cea anterioara: transparenta bugetelor de venituri si cheltuielilor, posibilitatea urmaririi nivelului indicatorilor de performanta pentru realizarea unei eficiente economice reale, o mai mare flexibilitate in urmarirea intereselor proprii ale distributiei si furnizarii energiei electrice.

SDEE Baia Mare isi desfasoara activitatea pe piata de energie detinand monopolul distributiei energiei electrice la consumatorii finali din judetul Maramures, desi exista si unii clienti care, avand acordul sucursalei, distribuie si vand energie electrica subconsumatorilor lor.

La data de 31.12.2009 SDEE Baia Mare avea relatii contractuale cu 38 de furnizori, ponderea cea mai mare detinand-o SC Electrica Serv SA, Agentia de Intretinere si Servicii Energetice - AISE Baia Mare, cca 85%.

Aprecierea eficientei activitatii echipei manageriale din cadrul SDEE Baia Mare se realizeaza pe baza unor obiective si indicatori de performanta care se stabilesc anual si se aproba de catre Consiliul de Administratie al filialei. Cei mai importanti indicatori de performanta sunt: vanzarea de energie electrica; consumul propriu tehnologic (CPT); costul pe kWh distribuit (CKD); indicile incasarilor; pructivitatea muncii (W); gradul de continuitate in alimentarea cu energie electrica.

Pentru satisfacerea pietei de energie electrica din zona este necesara:

continuarea informatizarii (in relatiile cu bancile din teritoriu) a citirii si incasarii contravalorii energiei electrice consumate, pentru ca acest serviciu sa devina minor, din punct de vedere al timpului irosit;

dezvoltarea si retehnologizarea retelelor de distributie ce alimenteaza micii consumatori si consumatorii casnici pentru a limita intreruperile si a diminua pierderile fizice.

Desfasurarea activitatii sucursalei este reglementata de Regulamentul de Organizare si Functionare. Exista o structura de stat major (tehnostructura si elementul median, personal functional) cu rolul de a norma tehnologiile, timpul de lucru, performantele si de urmarire a realizarilor. Ea furnizeaza datele ce stau la baza planurilor strategice si operative si canalizeaza deciziile spre elementul operativ.

In ceea ce priveste sistemul de salarizare, acesta este rigid, neputand fi legat de performanta, ceea ce duce automat la espectante slabe si implicit la rezultate mediocre. Statutul de tara slab dezvoltata, cu castiguri mici, face ca motivatiile de ordin superior sa poata fi greu folosite, fiind mai mult satisfacute motivatiile de ordin fiziologic si siguranta. Caracterul culturii organizationale a sucursalei credem ca permite si folosirea motivatiei de ordin afiliativ (relational). Fluctuatia personalului nu este importanta, costurile iesirii dinorganizatie fiind destul de insemnate, fata de situatia generala a economiei. Totusi se remarca plecarile (mai ales a specialistilor) in occident si posibilitati tot mai reduse de selectare a unor candidati valorosi la angajare.

Din punct de vedere al organizarii, odata cu accentuarea tendintei de obtinere de noi venituri pentru sucursala prin oferirea de noi servicii, probabil vor fi necesare schimbari de structura. Lipsa unor date concludente asupra marimii ninselor ce trebuie acoperite, ne fac sa fim inca circumspecti in privinta unor masuri de schimbari radicale.

Istoric, organizare, realizari

Conform documentelor, in 1891, in Baia Mare erau montate doua grupuri electrogene Diesel care alimentau o mina si locuintele din apropiere. In 1894, este pusa in functiune o turbina hidro, pe raul Sasar si o centrala cu grupuri Diessel in orasul Baia Sprie.

In 1913, in Baia Mare se construieste Uzina Electrica (Veche). Azi, hala este reamenajata pentru C.E. 110 kV, P.R.A.M., Distributie, atelier reparat transformatoare si atelier reparat si verificat contori.

In continuare se construiesc microhidrocentrale, practic pe toate cursurile de apa si cu predilectie in zonele industriale - minerit, prelucrarea lemnului. In alte zone se monteaza grupuri Diessel de diferite puteri si se realizeaza linii si statii de pana la 35 kV (1941).

In 1950, in Baia Mare se construieste Uzina Electrica Noua, dotata cu grupuri Diesel cu o putere totala de 16.100 C.P. Actualmente, sediul acesteia este transformat intr-o statie de transformare 110/35/1=20/10/6 kV, C.E. MJT Distributie, Autobaza, Depozite, C.E. M.J.T., M.H.C. Hala principala urmeaza a fi reamenajata pentru reparatii.

Un pas important se face in 1959 prin punerea in functiune a LEA 110 kV Cluj - Baia Mare.

In 1961 se construieste LEA 110 kV Baia Mare-Satu Mare, iar in 1963 LEA 110 kV Baia Mare-Sighet-Borsa. Simultan se construiesc o serie de statii de transformare si se fac electrificari. De remarcat ca in paralel are loc o decadere a producerii energiei electrice in centralele Diesel care sunt dezafectate si se construiesc microhidrocentrale pe raurile Firiza, Blidar, Borsa, etc.

Apogeul energetic a fost atins inainte de 1983, cand Intreprinderea de Retele Electrice din Baia Mare isi desfasura activitatea in trei judete (Maramures, Satu-Mare si Salaj) avand in exploatare si cinci statii de 400 kV si 220 kV. Prin LEA 400 kV Mukacevo-Rosiori-Iernut, se facea un puternic tranzit de energie, cu punctul de decontare in statia Rosiori.

In prezent S.D. Baia Mare exploateaza instalatiile de 0,4-110 kV din judetul Maramures.

Misiunea S.D.E.E. Baia Mare. Este aceea de a participa la cresterea economica a zonei, prin asigurarea unui serviciu de distributie a energiei electrice la nivel ridicat de calitate, pentru toti clientii existenti pe piata accesibila S.D.E.E. (Sucursala de Distributie a Energiei Electrice).

Cresterea economica a zonei, duce la marirea cifrei de afaceri si implicit a profitului sucursalei. Asigurarea serviciului de distributie a energiei electrice la nivel ridicat calitativ este benefic prin mentinerea desfacerii la cifra maxima posibila, cu pierderi tehnologice minime si cu efecte pozitive in profit.

Abordarea tuturor clientilor ca parteneri importanti si care la nevoie pot fi consiliati de catre S.D.E.E. duce la un climat de incredere reciproca, detensionat si reciproc avantajos. Acest lucru creeaza un teren favorabil dezvoltarii serviciilor posibil de prestat de catre S.D.E.E.

Atributiile Compartimentului Economic:

in domeniul financiar - fiscalitate

asigura sursele de finantare necesare activitatilor de productie si a altor activitati dupa caz, in limita competentelor acordate de filiala;

urmareste existenta si miscarea disponibilitatilor in conturi la bancile comerciale si in casieria sucursalei;

asigura derularea corespunzatoare a relatiilor cu bancile comerciale interne in problemele care fac obiectul sau de activitate;

raspunde de organizarea si verifica modul de desfasurare a colectarii numeralului din centrele de exploatare si derularea operatiunilor financiare cu bancile comerciale;

raspunde de contabilizarea mijloacelor banesti si a altor valori derulate prin casieria sucursalei;

raspunde de efectuarea transferurilor de disponibilitati banesti ale sucursalei in limita competentelor date de filiala;

raspunde de emiterea documentelor de incasari si plati pentru operatiunile efectuate prin cont curent si casa in limita competentelor date de filiala si asigura contabilizarea acestora;

ia masuri pentru asigurarea securitatii mijloacelor banesti din casierie, precum si pentru tinerea corecta si la zi a evidentei acesteia, executa inventarierea inopinata a casieriei;

raspunde de efectuarea decontarilor intre sucursala si filiala si de contabilizarea acestora;

asigura tinerea corecta si la zi a evidentei fiscale in conformitate cu prevederile legale;

raspunde de intocmirea declaratiilro fiscale initiale sau rectificative necesare platii impozitelor si taxelor locale si depunerii acestora in termen la organele competente precum si de contabilizarea acestora; intocmirea declaratiilor se vor face in conformitate cu prevederile Cod Fiscale si Instructiuni interne pe linie de patrimoniu ale FDEE;

raspunde de intocmirea declaratiilor lunare si a anexelor solicitate de FDEE privind obligatiile de plata la bugetul de stat ce decurg din acte normative (fond somaj, fond de sanatate, impozit pe venit, TVA, etc);

raspunde de furnizarea datelor pentru calculul drepturilor salariale si a celorlalte drepturi de personal si asigura plata si contabilizarea acestora;

raspunde de calculul, colectarea si virarea conexelor la salarii, in limita competetelor date de filiala;

raspunde de evidenta retinerilor din drepturile salariale potrivit actelor normative in vigoare sau stabilite de catre instantele judecatoresti si de virare in termen a acestora catre beneficiari;

raspunde pentru acordarea avansurilor spre decontare, verificarea deconturilor privind cheltuielile de deplasare, cheltuieli din fond actiuni social culturale, cheltuieli de protocol, cheltuieli gospodaresti si alte cheltuieli;

raspunde de constituirea, retinerea, evidenta si restituirea garantiilor materiale;

raspunde de aplicarea metodologiilor si procedurilor financiare in conformitate cu reglementarile legale in vigoare;

raspunde de urmarirea incasarii la termene legale a contravlaorii tarifului de distributie, a lucrarilor executate si serviciilor prestate;

raspunde de calculul, facturarea si incasarea penalitatilor pentru neplata in termen legal a facturilor aferente clientilor gestionati la nivel de sucursala;

raspunde, urmareste si asigura evidenta respectarii graficelor de reesalonare a unor debite incheiate in baza prevederilor legale;

efectueaza compensarea obligatiilor de plata dintre agentii economici debitori si/sau creditori in baza aprobarii prealabile a contabilului sef a sucursalei;

raspunde de folosirea tuturor cailor legale pentru lichidarea datoriilor si creantelor;

raspunde de evidenta si contabilizarea clientilor, clientilor incerti si debitori;

raspunde de constituirea, lichidarea si contabilizarea provizioanelor;

raspunde de intocmirea dosarelor de actionare in justitie pentru debitele neincasate in termenul legal;

raspunde de indeplinirea obligatiilor financiare ale sucursalei in limita competentei acordate de filiala;

urmareste imbunatatirea calitatii serviciilor prestate clientilor;

urmareste, analizeaza si elaboreaza situatii privind arieratele si creantele sucursalei;

raspunde de intocmirea si transmiterea la termenul solicitat de filiala a situatiilor financiar contabile cuprinse in graficul aprobat;

raspunde de respectarea regulamentelor leagle in vigoare pe linia circulatiei documentelor, care stau la baza inregistrarii in contbailita pentru propria activitate;

asigura cadrul necesar pentru respectarea preturilor si tarifelor negociate la nivel de S.C. Electrica S.A. si de Filiala Electrica Distributie Transilvania Nord aferente prestatiilor in care sucursala este beneficiara;

raspunde de aplicarea sistemului de management integrat SAP R3 pentru activitatea aproprie;

raspunde de analiza datelor obtinute in rapoartele din modulul FI ale aplicatiei SAP privind corectitudinea inregistrarilor, respectand legislatia precum si politica contabila a filialei;

urmareste si verifica incadrarea in termenele stabilite prin grafic de operare si inchidere in SAP;

propune instructiuni, proceduri cu caracter metodologic aferente domeniului propriu de activitate;

coordoneaza si controleaza la nivelul centrelor de exploatare problemele care fac obiectul de activitate al biroului financiar;

raspunde de executarea legala a controlului financiar preventiv in baza componentelor acordate;

raspunde de corecta aplicare a dispozitiilor legale privind resursele materiale si banesti si controleaza modul in care sunt respectate aceste dispozitii;

raspunde de implementarea sistemului de management integrat calitate-mediu in domeniul propriu de activitate.

2. Studiu de caz privind reflectarea in contabilitatea SDEE Baia Mare a principalelor operatiuni privind decontarile salariale

In tabelul de mai jos sunt redate cateva informatii mai semnificative privind salariatii societatii, care isi desfasoara activitatea in conditii normale de munca:

Tabelul nr. 6.1.

La data de 003.2010 se acorda indemnizatia de concediu in avans pentru Span Doru, care va efectua concediu de odihna in perioada 11.03.2010-31.03.2010:

Tabelul nr. 6.2.

Zile lucratoare L 01 = 21

Indemnizatie bruta = 15 x Smz

Salariu mediu zilnic =

Salariu mediu zilnic L01 ==32,14 (<

Indemnizatie bruta 15 x

Tabelul nr. 6.3.

- formula contabila din registrul de casa aferenta indemnizatiei de concediu:

425 = 5311 345

La data de 05.03. 2010 in baza cererii intocmite de Zah Ciprian si a certificatului de deces al sotiei Zah Ana, se acorda un ajutor de deces in cuantum de 1.000 lei (cf. CCM).

Decesul a survenit in luna februarie 2010, Zah Ana nu are drept propriu de asigurari sociale (s-a aflat in intretinerea sotului). In baza legii 387/2007 Legea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2010, cuantumul ajutorului de deces se stabileste, in cazul decesului unui membru de familie al asiguratului la 775 lei si se suporta din bugetul asigurarilor sociale de stat:

4311 775

= 5311 1.000

3) La data de 203. 2010 se intocmeste lista de avans chenzinal si se achita avansurile prin decontare bancara:

Tabelul nr. 6.

- plata avansurilor:

4) La data de 31.03. 2010 se face calculul salariilor si se intocmeste statul de salarii:

a) In perioada 11.03. 2010 - 31.03.2010 Pop Anca a beneficiat de concediu si indemnizatie pentu ingrijirea copilului bolnav, conform certificatului de concediu medical. Mentionam ca pana la data de 31.01. 2010 Pop Anca a beneficiat de concediu pentru pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani. Conform condicii de prezenta, timpul efectiv lucrat in luna martie este de 16 zile, respectiv 128 ore.

L 01 = 21 zile lucratoare = 168 ore

- salariul de baza orar aferent lunii martie:

Salariu de incadrare orar = = 5,06

- salariul de baza aferent timpului efectiv lucrat:

Salariu de incadrare = 5,06 x 128 = 648

- sporul pentru vechime in munca, in cuantum de 10% din salariul de baza:

Spor vechime = 65

- indemnizatie de boala stabilita ca medie a veniturilor pe ultimele 6 luni (Conform O.G. 44/2006 venitul luat in calcul pe perioada septembrie 2009 - ianuarie 2010 este salariul minim brut pe tara, respectiv 390 lei pentru perioada septembrie - decembrie 2009 si 600 lei pentru ianuarie 2010):

Tabelul nr. 6.5.

Mzbci = = = 23,77

NZLCM = 5

Cuantum indemnizatie = 5 x 85% x 23,77 = 101

Venit brut = 648 + 65 + 101 = 814

CAS angajat = 9,5% x 713 + 9,5% x ( x 5) = 68 + 11 = 79

Somaj angajat = 0,5% x 713 = 4

CASS angajat = 5,5% x 713 = 46

Cotizatie sindicat = 7

Venit net = 713 +101 - 79 - 4 - 46 -7 = 678

Deducere personala = 250

Venit impozabil = 678 - 250 = 428

Impozit = 16% x 428 = 68

Total retineri = 79 + 4 + 46 + 68 + 7 + 340 + 20 = 564

Rest de plata = 814 - 564 = 250

b) Conform condicii de prezenta, pentru Rus Carmen timpul efectiv lucrat este de 21 zile, respectiv 168 ore.

Venit brut = 625

Venit net = 625 - 9,5% x 625 - 0,5% x 625 - 5,5% x 625 - 7 = 515

Venit impozabil = 515 - 450 = 65

Impozit = 16% x 65 = 10

Rest de plata = 625 - 9,5% x 625 - 0,5% x 625 - 5,5% x 625- 7 - 10 - 250 - 40 = 215

c) Bodea Ioan are un timp efectiv lucrat de 21 zile, sporul de vechime acordat este de 25%, sporul de conducere de 18%.

Venit brut = 2150 + 25% x 2150 + 18% x 2150 = 3075

Venit net = 3075 - 9,5% x 3075 - 0,5% x 3075 - 5,5% x 3075 - 7 = 2561

Deducere personala = 0

Venit impozabil = 2561

Impozit = 16% x 2561 = 410

Rest de plata = 3075 - 9,5% x 3075 - 0,5% x 3075 - 5,5% x 3075 - 7 - 410 - 860 -

- 150 = 1141

d) In perioada 01.03.2010 - 31.03.2010 Zah Ciprian beneficiaza de concediu si indemnizatie pentru incapacitate temporara de munca, cod indemnizatie 01 (boala obisnuita), conform certificatului de concediu medical.

Potrivit Legii 399/2006, primele 5 zile de incapacitate temporara de munca se suporta de angajator, iar restul din Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate.

Tabelul nr. 6.6.

Mzbci = = = 103,62

NZLCM = 21

NZ suportate de angajator = 3

NZ suportate din FNUASS = 18

Cuantum indemnizatie suportata de angajator = 3 x 75% x 103,62 = 233

Cuantum indemnizatie suportata din FNUASS = 18 x 75% x 103,62 = 1399

Cuantum indemnizatie = 233 + 1399 = 1632

CAS angajat = 9,5% x ( x 21) = 48

Somaj angajat = 0,5% x 233 = 1

CASS angajat = 0

Venit net = 1632 - 48 - 1 - 7 = 1576

Deducere personala = 650 x (1-) = 445 (rotunjit la 450)

Venit impozabil = 1576 - 450 = 1126

Impozit = 16% x 1126 = 180

Rest de plata = 1632 - 48 - 1 - 180 -7 - 700 = 696

e) Conform condicii de prezenta, Span Doru are 6 zile efectiv lucrate si 15 zile de concediu de odihna.

Salariu incadrare orar = = 4,02

Salariu incadrare = 48 x 4,02 = 193

Indemnizatie bruta = 15 x

Venit brut = 193 + 490 = 683

Venit net = 683 - 9,5% x 683 - 0,5% x 683 - 5,5% x 683 - 7 = 564

Deducere personala = 450

Venit impozabil = 564 - 450 = 114

Impozit = 16% x 114 = 18

Rest de plata = 683 - 9,5% x 683 - 0,5% x 683 - 5,5% x 683 - 7 - 18 - 345 - 35 = 166

Se intocmeste statul de salarii si se scriu formulele contabile aferente:

Tabelul nr. 6.7.

Cheltuieli salariale suportate de catre intreprindere:

fondul de salarii realizat:

641 = 421 5096

indemnizatie pentru incapacitate temporara de munca suportata de unitate:

6458 = 423 233

contributia unitatii la asigurarile sociale :

CAS unitate = 19,50% x 5096 + 19,50% x = 994 + 121 = 1115

6451 = 4311 1115

- contributia unitatii la fondul de somaj (1% x 5329 = 53):

contributia unitatii la fondul de garantare (0,25% x 5329 = 13):

6454 = 4373 13

contributia unitatii la asigurarile sociale de sanatate (5,5% x 5329 = 293):

6453.01 = 4313.01 293

- contributia unitatii la fondul national unic de asigurari de sanatate (0,25% x 5329 = 45) :

Din contributia penru concedii si indemnizatii se retine cuantumul indemnizatiilor suportate din FNUASS, diferenta se recupereaza din bugatul FNUASS, din credite bugetare prevazute cu aceasta destinatie:

4313.02 = 423 1500

contributia unitatii pentru accidente de munca si boli profesionale (0,736% x 5096 x 0,736% x = 38 + 5 = 43)

635 = 447 43

Retineri din salarii suportate de catre salariati:

421 = % 3367

331

273

423 = % 994

4312 59

7

5) La data de 09.02010 se vireaza chenzina a 2-a , datoriile inregistrate in statul de salarii, contributiile individuale si contributiile unitatii:

% = 5121 5896

421 1729

423 739

331

280

1115

53

43

CONCLUZII SI PROPUNERI

Obiectivul priopritar al oricarui sistem de salarizare este de a stabili o structura si un sistem de plata echitabil pentru toti angajatii in concordanta cu munca lor si cu nivelul de performanta pe care il ating. Toate sistemele de salarizare stabilesc o legatura intre castig si rezultate, intre salariu si performanta. Oricare ar fi principiile care stau la baza sistemului, se asteapta ca muncitorul sa realizeze un anumit nivel de performanta pentru a-si pastra postul si promovarea intr-un post mai bine platit este subordonata rezultatelor obtinute.

Interesul pentru o politica eficienta izvoraste din convingerea tot mai evidenta a economistilor si a altor specialisti in domeniu, ca remuneratia nu este numai o consecinta ci si o premisa a unei activitati economico-sociale eficiente. In acest sens, concluzia practica ce s-a impus pe plan mondial este ca politica salariala, armonizata cu politica generala a intreprinderii, este de natura sa stimuleze cresterea eficientei economice mai mult decat sa o afecteze.

Prin urmare, o politica eficienta in domeniul salarizarii, este necesar sa se inscrie in politica de ansamblu a intreprinderii si sa raspunda, pe de-o parte, cerintelor generale, obiective ale cresterii eficientei activitatii desfasurate, iar pe de alta parte, sa asigure accentuarea cointeresarii salariatilor nu numai pentru realizarea de performante individuale, ci indeosebi pentru un aport sporit la performanta globala a intreprinderii pe termen mediu sau lung.

Astfel, pentru posesorul de capital, pentru intreprinzator, salariul constituie un important element al costurilor de productie iar minimizarea acestuia o cerinta esentiala a mentinerii sau chiar a cresterii competivitatii, capacitatii concurentiale si a viabilitatii intreprinderii pe piata. De aceea se afirma, deseori, ca politicile salariale ale agentilor economici sunt mai ales politici ale controlului costurilor.

Pentru posesorul de forta de munca, pentru angajat, salariul reprezinta venit, este principalul mijloc de existenta a sa si a familiei sale, iar reactia acestuia va fi de a incerca sa maximizeze salariul, nu numai pentru a obtine un minim de subzistenta ci de a obtine o remuneratie cat mai mare. De aceea, politicile salariale nu trebuie sa neglijeze nevoile si scopurile fundamentale ale oamenilor, salariul fiind un mijloc de a satisface nu numai necesitatile fizice si biologice de baza ale salariatilor, ci si un mijloc de a satisface nevoile sociale si personale ale acestora. Indivizii intra in organizatii cu speranta satisfacerii nevoilor lor personale. Organizatiile au obiectivul lor, insa esentialul pentru atingerea acestora consta in a sti sa castige serviciile angajatilor, sa-i motiveze pentru un nivel inalt de performanta, asigurandu-se astfel ca acestia vor continua sa-si indeplineasca obligatiile fata de organizatie.

Intreprinderile au, intr-adevar, nevoie sa diminueze costurile de productie, dar au nevoie mai ales de motivarea oamenilor in munca, ceea ce face ca atitudinea managerilor fata de angajati si reactia acestora la aceasta atitudine sa capete o tot mai mare importanta.

O cerinta deosebit de importanta de care trebuie sa tina seama politica salariala o constituie asigurarea cadrului necesar pantru ca o parte echilibrata din valoarea nou creata sa revina angajatilor, deoarece exagararea dintr-o directie sau alta poate avea efecte nedorite atat in ceea ce priveste eficienta activitatii desfasurate cat si asigurarea caracterului stimulativ al salariului.

Daca la nivel macroeconomic, politica salariala este conceputa ca o componenta a strategiei economice generale, alaturi de politica ocuparii fortei de munca, de politica fiscala, monetara, bugetara si de credit, la nivel microeconomic politica salariala constituie parte intrinseca a strategiei firmei care implica o latura interna si una externa deoarece vizeaza:

- modelarea si sustinerea prin salariu a raporturilor de munca din interiorul intreprinderii, respectiv a raportului dintre continutul muncii desfasurate si modalitatile de plata;

- o anumita aliniere realizata prin mecanismele de piata intre nivelul si structura salariilor platite si cele practicate de alte firme cel putin pentru profesiile sau meseriile de baza.

Veniturile de natura salariilor obtinute de personal reprezinta pentru intreprindere cheltuieli de exploatare deductibile, care influenteaza rezultatul din exploatare si in final profitabilitatea.

Cu cat cheltuielile cu salariile sunt mai mari in conditiile mentinerii la acelasi nivel a veniturilor din celelalte activitati cu atat profitul intreprinderii va fi mai mic.

Consideram ca intre veniturile salariale si productivitatea muncii la nivelul intreprinderii trebuie sa existe un raport direct proportional. Cresterea productivitatii muncii este calea prin care se asigura cresterea veniturilor salariale fara a fi afectata profitabilitatea intreprinderii.

O data cu integrarea Romaniei in Uniunea Europeana nivelul preturilor la produse si servicii s-a apropiat foarte mult de cel din celelalte tari, in schimb nivelul salariilor se mentine la valori foarte reduse.

Solutia pe care o practica Guvernul de a acorda de la bugetul de stat sau bugetele locale diferite ajutoare celor cu venituri reduse conduce la o negare a valorii muncii prestate, intrucat pe aceasta cale dispare diferenta ce ar trebui sa existe intre veniturile realizate de cei care presteaza munci mai complexe, cu calificare mai ridicata si raspundere mai mare si cei care presteaza munci simple, dar care isi intregesc veniturile din ajutoarele date de stat.

In concluzie, se impune fundamentarea mai serioasa a nivelului salariului de baza minim brut pe tara, astfel incat din acest salariu, realizat prin munca, cetatenii sa poata acoperii integral valoarea cosului minim de consum si sa nu fie nevoiti sa astepte diferitele ajutoare din partea statului pentru a putea supravietui, ajutoare care nu mai au nici o legatura cu munca prestata.

La realizarea unui echilibru in nivelul salariilor practicate, un rol important il poate juca sistemul de impozitare utilizat, intrucat prin aplicarea unor cote progresive de impozitare se pot diminua obligatiile fiscale ale celor cu venituri mici, diferenta fiind preluata de cei cu venituri foarte mari.

In Romania s-a optat insa pentru o cota unica de impozitare. Prin trecerea la cota unica de impozitare s-a asigurat un regim fiscal unitar, dar s-a ajuns ca in cazul persoanelor care realizeaza venituri foarte mari li se faca un cadou consistent numai din diferenta de impozit fata de vechiul sistem.

Pentru nivelul foarte scazut al salariilor din unele ramuri de activitate, singura solutie de impulsionare a cresterii acestora ramane contractul colectiv de munca unic la nivel national negociat intre patronatele si sindicatele reprezentative la nivel national, prin care se poate stabili un nivel mai ridicat al salariului de baza minim brut pe tara. Potrivit legii, contractele colective de munca nu pot contine clauze care sa stabileasca drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de munca la nivel superior, respectiv Contractul colectiv de munca unic la nivel national.

Urmarind evolutia contributiilor salariale pe perioada 2005 - 2008 se constata o variatie a acestora, astfel:

1. CAS: se observa o scadere a contributiilor, la toate cele trei conditii de munca , astfel ca in 2008 contributiile au scazut fata de 2005 cu 2 procente, (vezi fig.nr.1).

Fig. 1 - Evolutia CAS pe perioada 2006 - 2010

2. CASS: contributiile la CASS se mentin constante in 2006 si 2007, dupa care scad cu 1 procent in 2008 , iar in anul 2009 avem o scadere a contributiilor pe 3 perioade de timp, ele scazand in mediu cu cate un procent pe perioada, astfel ca de la 1 decembrie 2009 contributiile vor fi de 10,7% , (vezi fig.nr.2).

Fig. 1 - Evolutia CASS pe perioada 2006 - 2010

3. Contributia pentru concedii si indemnizatii: aceasta se mentine constanta in anul 2006, dupa care creste cu 0,10 procente in anii 2007,2008 si 2009, (vezi fig.nr.3).

Fig.3 Contributia pentru concedii si indemnizatii

Contributia datorata la bugetul de asigurari pentru somaj: observam o scadere a acestei contributii in medie cu 0,50 procente, iar pentru anul 2009 se observa o scadere de pana la 2 procente pana la sfarsitul anului, (vezi fig.nr.4).

Fig. 4 Contributia datorata la buget pentru somaj

BIBLIOGRAFIE

CUCOSEL C., Finante publice, Ed.Risoprint, Cluj Napoca, 2004

CUCOSEL C., Fiscalitatea in Romania. Teorie si practica, Ed. Universitatii de Nord, Baia Mare, 2001.

EPURAN M.,Contabilitatea financiara in noul sistem contabil, Ed. de Vest, 2000.

MATES D., Normalizarea contabilitatii si fiscalitatea intreprinderii, Ed. Mirton, 2003.

MATES D., Contabilitatea intreprinderii - aplicatii practice, Ed. Mirton, 200

MATES D., Contabilitatea financiara a intreprinderii vol I, II, Ed. Mirton, 2003.

MATES D., Contabilitatea financiara a entitatilor economice, Ed. Mirton, 2006.

PANTEA I.P., Contabilitatea financiara romaneasca conforma cu Directivele Europene, Ed. Intelcredo, 2006.

***** O.U.G. nr. 91/2007 pentru modificarea si completarea unor acte normative din domeniul protectiei sociale.

***** O.G. nr. 92/2003 - Codul de procedura fiscala.

***** Legea nr. 512/2004 - Legea bugetului asigurarilor sociale pe anul 2005.

***** Legea nr. 380/2005 - Legea bugetului asigurarilor sociale pe anul 2006.

***** Legea nr. 487/2006 - Legea bugetului asigurarilor sociale pe anul 2007.

***** Legea nr. 388/2007 - Legea bugetului de stat pe anul 2008.

***** Legea nr. 387/2007 - Legea bugetului asigurarilor sociale pe anul 2008.

***** Curierul fiscal nr.1/ 2008.

***** Legea contabilitatii nr.82/1991 republicata in 2005, M.Of. nr.48/2005.

***** Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal.

***** Legea nr. 399/2006 pentru aprobarea O.U.G. nr.158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate.

***** Legea nr. 53/2006 Codul muncii.