CARDUL - INSTRUMENT MODERN DE PLATA

1.1 CE ESTE CARDUL SI STANDARDELE SALE

Cardul este un instrument de plata bazat pe electronica, ca alternativa la instrumentele ,,clasice'' de plata, numerarul si cecul, iar detinatorul lui are dreptul de acces la o procedura de autorizare si plata cu card. ,,Cardul faciliteaza legatura financiara intrinseca intre comercianti si consumatori fiind astfel o simpla cheie de acces intr-un cont bancar''¹

Dat fiind componenta electronica si larga utilizare a cardurilor, emitentii de carduri au anumite responsabilitati privind confectionarea materiala si informatiile minime pe care trebuie sa le contina un card; ei trebuie sa asigure urmatoarele caracteristici comune:

fabricarea din material plastic cu aceleasi dimensiuni, indiferent de emitent (in conformitate cu standardele internationale ISO 7810 si ISO 7813) ;

pe fata cardului sa se regaseasca anumite informatii despre client si despre banca - si anume :

- denumirea si sigla emitentului (banca sau alta institutie);

- numarul cardului;

- numele si prenumele detinatorului;

- data la care expira valabilitatea cardului;

- o holograma vizibila la lumina naturala;

pe partea din spate (verso) sa se regaseasca:

- banda magnetica (inregistrabila pe cel putin trei piste care respecta prevederile ISO)

- spatiul (panel) de semnatura unde clientul semneaza la primire cardul;

- informatii pentru detinatorul cardului;

- adresa bancii;

Acesta este formatul general pentru toate tipurile de carduri emise in intreaga lume, indiferent de marca sau de banca emitenta .

Asadar, cardul este o cartela de plastic (de aici denumirea de ,,bani de plastic''), de formatul unei carti de vizita, avand imprimate emblema emitentului - in general, o banca - si o serie de date pentru identificarea titularului, client al bancii respective.

Cardul inglobeaza in banda magnetica, pe care o are inserata, informatii standardizate, securizate si individualizate care, prin decodificare cu ajutorul unor dispozitive speciale, permit accesul titularului la contul sau bancar, autorizarea de plati, efectuarea de plati sau obtinerea de numerar.

Principale organizatii internationale care asigura promovarea platilor prin carduri

Printre sistemele mondiale majore care asigura cu succes globalizarea platilor prin carduri se numara: VISA International, Europay International, American Express, Master Card International, Dinners (Belgia), JCB etc. Aceste sisteme mondiale sau regionale au asigurat, sub forma unor organizatii non-profit, generarea unui comportament de plati ,,uniform'', excluzand orice bariera nationala, moneda traditionala sau comportament financiar particular.

Indiferent de interesele regionale ale oligarhiilor financiare actuale, fara a denatura rolul sau importanta euromonedelor, a monedelor transnationale sau global acceptabile, marci precum VISA, MasterCard, Eurocard, American Express, Dinners Club realizeaza internationalizarea neconventionala a platilor, precum si uniformitatea comportamentala in domeniul fluxurilor de numerar sub forma unei monede unice - banul de plastic.

1.2.1 VISA International

Este o organizatie non-profit, proprietate a membrilor ei, infiintata si subventionata prin intermediul taxelor si a costurilor de participare.

Societatea este alcatuita din organisme financiare cum ar fi: banci comerciale, case de economii etc. Este o societate cu marca inregistrata, ce include benzi colorate in albastru, alb si galben si autorizeaza membrii in decontarea tranzactiilor internationale. Ofera o varietate de instrumente de plata orientate spre satisfacerea diferitelor necesitati ale fiecarui client al VISA.

In prezent, VISA domina piata cardurilor, cu aproximativ 1 miliard de carduri, ce pot fi folosite in magazine, statii de benzina, hoteluri si alte locatii comerciale, in peste 300 de tari. Mai exact, cardurile VISA sunt acceptate in peste 18 milioane de locatii, care au afisat simbolul unic VISA, si in peste 1 000 000 automate bancare.

VISA are o cota de piata de 60% din volumul mondial al platilor electronice si mai mult decat toate celelalte sisteme de carti de plata la un loc.

VISA a fost infiintata la inceputul anilor '70 prin asocierea unor banci americane care aveau un tel comun: crearea, pentru clientii proprii, a unui sistem de plata universal acceptat. In prezent, numarul institutiilor bancare asociate VISA depaseste 21 000 pe toate continentele.

Cardul VISA este folosit de clienti frecvent, astfel incat valoarea tranzactiilor este mai mare decat a oricarui sistem de carduri. In 1999, clientii bancilor au efectuat plati de peste 1,4 trilioane de dolari pe carduri VISA, valoare superioara tuturor celorlalte sisteme de plata luate la un loc.

Sistemul informatic VisaNet proceseaza peste 2 700 de mesaje pe secunda intre bancile membre si punctele de acceptare a cardurilor. ,,Autostrada'' electronica a VISA depaseste 17 milioane kilometrii de linii de telecomunicatii. VISA are deja in circulatie peste 25 de milioane de ,,smart''carduri in tari din intreaga lume.

Carduri de tip VISA:

a)      Carduri de tip ,,Classic''(VISA Classic Card)

b)      Cardul de tip ,,VISA Business''

c)      Cardul de tip ,,Gold Card/Premier''

d)     Cardul de tip ,,Electron Card''

e)      VISA Cash''

f)       ,,Afiniti card''

g)      ,,VISA Travellers Cheque''

1.2.2 Europay International

Europay International este o organizatie non-profit, proprietate a membrilor ei, infiintata si subventionata prin intermediul taxelor si a costurilor de participare.

Europay Internationl cuprinde societatea MasterCard International, cu sediul in SUA, si Eurocard International, cu sediul in Belgia, cele doua societati acordand reciproc dreptul de emitere si acceptare a cartilor MasterCard si Eurocard pe teritoriul national al membrilor. Ca rezultat al acestei structuri, bancile membre Europay pot emite si accepta atat carti de plata Eurocard (care reunesc siglele Eurocard si MasterCard), cat si MasterCard (care nu poarta si sigla Eurocard).

Atat sigla Eurocard/MasterCard, cat si sigla MASTER CARD sunt marci inregistrate, utilizarea lor fiind conditionata de calitatea de membru Europay.

Europay International a creat o gama larga de produse pentru diversele categorii de clienti:

a)      ,,Eurocard/MasterCard - clasic card ''

b)      ,,Cirrus''

c)      ,,Eurocard-ATM''

d)      ,,Eurocheque''

e)      ,,Edc''

f)        ,,Maestro''

g)      ,,Europay-CLIP'' - numerar virtual intr-o lume reala

1.2.3. American Express

Este un sistem global de plati prin carduri promovat de banca americana American Express. Preluand modelul creat de organizatiile non-profit Eurocard sau MasterCard, banca American Express a impus pe piata americana si apoi, treptat, a globalizat sistemul de carduri sub sigla American Express.

Cardurile in varianta debit sau credit American Express destinate in special agentilor economici sau persoanelor fizice cu potential financiar ridicat imbraca in prezent urmatoarele forme:

a)      Cardul ,,Business Card''

b)      Cardul ,,Gold Card''

c)      Cardul ,,Classic Card''

1.3 Tipuri de card

Cardurile, indiferent de functiile indeplinite, au o serie de trasaturi comune care le confera uniformitate tehnologica si recunoastere universala.

Totusi cardurile pot fi clasificate dupa de o serie de criterii, esentiala ramanand gruparea acestora dupa modul de stocare a caracteristicilor de securizare, functiunile indeplinite si calitatea emitentului.

Tipuri de carduri in raport de modul de stocare a caracteristicilor de securizare

Nevoia crescanda de securizare a acestui instrument de decontare, precum si dezvoltarile tehnologice actuale au condus la existenta si functionarea a doua tipuri esentiale de carduri, respectiv: carduri cu banda magnetica si carduri cu microprocesor.

a) Carduri cu banda magnetica - asigura pe trei piste distincte inscriptarea si securizarea unor informatii despre utilizatorul cardului, emitentul acestuia, precum si algoritmul unic de codare/decodare a datelor de verificare a validitatii acestui instrument de plata.

b) Carduri cu microprocesor (chip) - cunoscute sub numele de carti inteligente (SMART CARDS) cu memorie sau cu circuite integrate, includ in substanta lor o capsula operculata in care sunt pozitionate dispozitivele electronice.

Dispozitivul nu depaseste marimea unei pastile plate si nu afecteaza eleganta cardului. Chip-ul, atasat pe avers, asigura stocarea informatiilor de securitate direct in el, iar, optional, asigura alimentarea si golirea financiara (transfer efectiv de fonduri). Aceste carduri functioneaza pe principiul unui portofel electronic.

In memoria cardului sunt structurate informatiile in patru zone de stocare:

- nonconfidentiale (elemente de identificare a emitentului, numarul de cont al titularului, termenul de valabilitate etc.);

- confidentiale (soldul disponibil);

- inaccesibile (valoarea PIN sau alte chei de codificare/decodificare);

- inregistrarile, care capteaza detalii unice, specifice fiecarei tranzactii si care sunt sintetizate intr-o ,,agenda''.

Aceste informatii mai sunt grupate si pe trei nivele logice de:

Securitate - controleaza accesul la continutul cardului;

Aplicatie - contine toate informatiile necesare bunei utilizari a cartii de credit, cum ar fi crearea si verificarea balantelor, inregistrarea sumelor, emiterea de chitante si transpunerea de date in ,,agenda''.

Operare - include modalitati de indreptare a erorilor, data si ora utilizarii, anumite conditii (exemplu: limita maxima de numerar ce poate fi retras).

Cardul cu microprocesor prezinta avantaje considerabile pentru intrebuintarile existente, ele referindu-se la securitate: contrafacerea si falsificarea este aproape imposibila; controlul codului confidential al posesorului in momentul platii este mai fiabil; mijloacele de lupta contra abuzurilor sunt intarite prin dispozitive de control al frecventei si intensitatii utilizarilor pentru plata.

Bancile aflate la originea introducerii lor sunt motivate pentru utilizarea acestora din considerente de: securitate, diminuarea pe termen lung a costurilor, imposibilitatea de a administra o masa de cecuri crescanda.

1.3.2 Tipuri de carduri in raport cu sursa de acoperire a cheltuielilor

In raport de sursele de acoperire a cheltuielilor, cardurile pot imbraca urmatoarele forme:

a) Debit - cardurile

b) Credit - cardurile

a) Cardurile de debit asigura utilizatorului achizitionarea de bunuri sau servicii, sau retrageri de numerar fara prezenta efectiva a insemnelor monetare. Conditia esentiala de functionare a acestui tip de card o reprezinta prerezervarea unor fonduri intr-un cont de card si efectuarea de cheltuieli in limita soldului disponibil.

Cardul de debit este un instrument de plata care permite posesorului sa dobandeasca bunuri sau servicii prin debitarea directa a contului sau personal.

Toate platile efectuate prin intermediul unui astfel de card se regasesc in grupa debitorilor contului atasat cardului. Un card de debit poate functiona printr-un cont curent de operatiuni sau printr-un cont dedicat tranzactiilor de carduri.

Desi acest card se apropie cel mai mult de ideea lichiditatilor financiare fizice (cheltuielile se fac in limita disponibilului existent), practica mondiala actuala demonstreaza o reluctanta evidenta pentru produse debit. O societate bancara orientata pe gestionarea profitabila a unor produse de ,,retail'' (produse si servicii bancare pentru populatie) nu este interesata de incadrarea consumului in limitele disponibilitatilor proprii, ci de stimulare ,,prudentiala'' a cheltuielilor pe credit.

b) Cardurile de credit asigura utilizatorului achizitionarea de bunuri si servicii sau retrageri de numerar, iar platile se efectueaza dintr-un credit sau o linie de credit acordate pe numele posesorului de card.

Cardul de credit este un instrument de plata care confirma faptul ca posesorului i-a fost deschisa o linie de credit pentru o anumita perioada si pe baza careia pot face plati sau retrage numerar pana la un plafon prestabilit. El permite reglarea platii prin prelevarea din depunerile viitoare in moneda scripturala.

Cardurile de credit pot imbraca doua forme esentiale, luand in considerare gradul de expunere al bancii fata de creditul potential:

b1) Pentru utilizatorii a caror credibilitate bancara este considerabila sau in lipsa cunoasterii unor comportamente bancare anterioare, cardul de credit pus la dispozitie este de tip ,,charge'', caz in care posesorul este obligat ca intr-un termen relativ scurt (maxim o luna) sa acopere depasirea de sold inregistrata (credit de overdraft) sau creditul temporar acordat, putand sa fie gratuit.

b2) Pentru utilizatorii cu ,,punctaje'' de credit rezonabile, banca pune la dispozitie cardul de credit cu functiuni depline, cheltuielile fiind acoperite dintr-un plafon sau linie de imprumut negociate anterior. Se poate intinde pe un termen mai lung (pana la cativa ani) si este insotit de o dobanda al carei nivel este apropiat de cel practicat pentru orice credit de consum.

Practica mondiala demonstreaza ca acest tip de card este cel mai avantajos, atat pentru utilizatori, cat si pentru banci, inclusiv pentru comercianti.

Orice cheltuiala efectuata de utilizator genereaza instantaneu venituri bancare si surse de profit comerciantilor. Dobanda la credit asigura in timp real fructificarea surselor bancare, iar utilizatorii isi pot satisface oricand dorintele, chiar daca temporar nu dispun de sumele necesare.

Functionarea sistemului cardurilor de credit se sprijina pe doua entitati specifice: centrele de autorizare si cele de prelucrare.

Centrele de autorizare sunt organizate de banci si reprezinta interesele lor. Acestea, la cererea comerciantilor, acorda autorizatia de plata. Altfel spus, ele confirma existenta conditiilor de plata potrivit informatiilor pe care le detin, sesizand cazurile de inoportunitate, de furt, pierdere sau utilizare abuziva.

Centrele de prelucrare sunt interlocutoarele principale ale comerciantilor, ele fiind gestionate de societati de servicii si inginerie informatica, avand ca sarcina principala primirea documentelor sau informatiilor privind platile desfasurate. Platile care se incadreaza in normele stabilite se iau in evidenta, datele sunt prelucrate si transmise celor interesati. Se asigura, astfel, fluxurile monetare implicate si, respectiv, modificarea soldurilor din conturile bancare in favoarea comerciantilor, prin diminuare disponibilitatilor sau creditelor platitorilor. Mai mult, punctele de deservire, centrele de prelucare si transfer al fondurilor sunt interconectate la o vasta retea internationala care functioneaza in permanenta.

Pe langa aceste doua principale tipuri de carduri - de debit si de credit -, corespunzator acestui criteriu mai exista si :

1) Carduri de retragere a numerarului;

2) Carduri de garantare a cecurilor;

3) Carduri multifunctionale sau derivate;

4) Carduri pentru transferul electronic de fonduri la punctele de vanzare.

Cardul pentru retrageri de numerar este un instrument cu ajutorul caruia posesorul poate depune sau retrage numerar prin distribuitorul automat de bilete (cash dispenser), operatiunea reflectandu-se in creditul sau debitul contului sau deschis la o institutie financiara. Daca retragerea de bilete dintr-un CASH DISPENSER este o operatiune relativ simpla, realizarea ei este foarte complexa si face apel la tehnici avansate in domeniul informaticii si telecomunicatiilor.

Cardul de garantare a cecurilor reprezinta un instrument ce garanteaza ca suma de plata inscrisa pe cec are acoperire in contul personal al detinatorului. Ea poate functiona atat ca un card de credit sau de debit, cat si ca un card pentru retrageri de numerar.

Cardul multifunctional sau derivat are functii mixte si facilitati sporite si deriva din celelalte tipuri de carduri. Exemplu sunt cardurile de calatorie sau de agrement (care indeplinesc functiile unui card de credit, al carui plafon nu poate fi depasit) si cardurile private, emise de comercianti pentru a fi folosite in propriile magazine.

1.3.3 Tipuri de carduri in raport de calitatea emitentului

Din punct de vedere al emitentului, cardurile pot fi grupate in :

a) Carduri emise de banci

b) Carduri emise de societati non-bancare:

1. Cardurile private ale comertului

2. Cardurile emise de alte institutii si organizatii

a) Cardurile bancare

Dupa anii '80, numarul detinatorilor si volumul platilor reglate prin cardurile bancare au cunoscut o crestere spectaculoasa. In tarile dezvoltate s-au facut eforturi pentru unificarea ofertei si eliminarea concurentei bancare, unele banci emitand gratuit carduri. Se naste fenomenul de interbancaritate, care ofera posibilitatea oricarui detinator de carduri, oricare ar fi emitentul bancar, sa o utilizeze in toate distribuitoarele de numerar si pe langa toti comerciantii. De exemplu, in Franta s-a construit ,,Grupul de carduri bancare'' care reuneste peste 250 de banci comerciale, ceea ce a determinat sporirea numarului de carduri si a utilizarii lor, precum si cresterea cifrei de afaceri a bancilor franceze.

Deci, solutia cardurilor bancare s-a impus pentru scaderea cheltuielilor de exploatare ale bancilor, pentru a ameliora rentabilitatea si conditiile de creditare.

Cardurile bancare prezinta prin ele insele o atractie particulara pentru consumatori, acestia apreciindu-le pentru urmatoarele avantaje:

- facilitarea de retragere a numerarului in afara programului agentiilor bancare;

- securitate, mai ales la smart carduri.

Se manifesta si retineri in utilizarea lor, deoarece incita la consum, creeaza dificultati in ce priveste controlul cheltuielilor si lipsa gratuitatii in raport cu cecurile sau cu cardurile private.

Generalizand experienta multor tari, se poate afirma ca aceasta gama unica, poate avea urmatoarele patru niveluri distincte in functie de posibilitatile de utilizare:

Cardurile pentru retrageri de numerar - au, de regula, doua niveluri de utilizare:

-nivel 0, care da dreptul numai la servicii oferite de institutia emitenta, nefiind reglementate prin acorduri interbancare, emiterea lor fiind gratuita.

-nivel 1, a caror folosire permite accesul la reteaua interbancara a distribuitoarelor de numerar. Cardurile de acest nivel sunt emise contra cost si sunt folosite, ca si primele, pentru retrageri de numerar in limita unui plafon variabil in functie de banca emitenta. In plus, ele ofera si posibilitatea de a cunoaste soldul contului si ultimele operatiuni efectuate.

Carduri nationale - denumite de nivel 2, sunt administrate prin acorduri interbancare, supunandu-se unor dispozitii comune. Este vorba despre carduri care permit, ca si cele de nivel inferior, retrageri de numerar prin distribuitoare aflate pe teritoriu national, in baza unui plafon variabil. In plus, cardul national permite si reglarea platilor in cazul achizitiei de bunuri de la comerciantii afiliati. Poate fi personal sau profesional si ofera doua optiuni: debit rapid si debit ulterior. In primul caz, contul detinatorului este debitat in momentul efectuarii tranzactiei in termeni asemanatori cu cei pentru incasarea unui cec. In schimb, pentru debit ulterior, contul detinatorului se debiteaza lunar, cu data fixa, cu un termen ce poate atinge 4-5 saptamani.

Carduri internationale - se definesc prin nivelul 3 al acordurilor interbancare si prezinta importanta asemanatoare cu cardurile de nivel 2 (nationale), dar folosirea lor este intinsa la efectuarea de plati in strainatate. Sunt grupate in doua retele (VISA si Eurocard/MasterCard) si sunt utilizate ca si cardutile nationale, pentru plati si retrageri de numerar, dar si in strainatate.

Amandoua ofera servicii si garantii comune, fiind din acest punct de vedere mai avantajoase decat cardurile nationale: asigurate contra pierderii si furtului, in caz de accident de calatorie, de invaliditate sau deces.

In plus, MasterCard ofera asistenta medicala si o garantie de rezervare in cea mai mare parte a marilor lanturi hoteliere nationale sau internationale, pe baza unui simplu apel telefonic; numai cardurile VISA ofera doua optiuni de debit rapid si ulterior.

La acest nivel 3 al cardurilor internationale apare mai clar o identitate specifica fiecareia dintre cele doua retele, care sunt administrate de organisme distincte.

Raspandirea acestor tipuri de carduri este semnificativa, ea reiesind din urmatorul tabel:

Tabel 1.3.3.1

Tari preponderente in utilizarea cardurilor bancare (2004)

Sursa: European Monetary Institute, Payment Systems - Addendum incorporating

Carduri bancare internationale de prestigiu - definite prin nivelul 4 al acordurilor internationale, sunt carduri internationale care ofera servicii multiple:

- retrageri de numerar in tara si strainatate;

- asigurarea automata a calatoriei;

- servicii de rezervare asigurate;

- inchirieri de masini fara garantie;

- protectie juridica;

- o gama larga de alte garantii si asigurari insotite de indemnizatii mai ridicate.

Fiecare din cele doua retele ofera cardul sau de prestigiu: PREMIER pentru VISA si GOLD pentru MasterCard, create in mai, respectiv septembrie 1986. Detinatorii acestor carduri sunt selectati pe criteriul venitului fix anual realizat (cu precadere pentru cardul GOLD), cat si pe costul aplicat detinatorului (indeosebi la cardul PREMIER).

Fiecare din aceste carduri este marcat prin caracteristicile fiecarei retele. Ele vizeaza, insa, una si aceeasi clientela de gama inalta, care constituia pana in 1986 tinta privilegiata a cardurilor acreditive internationale emise de American Express si Dinners Club.

b) Carduri emise de societati non-bancare

Luand exemplul cardurilor bancare, societati non-bancare, precum lanturi de magazine, cluburi private etc., au lansat carduri care, pe langa recunoasterea calitatii de membru, asigura posibilitatea efectuarii de cheltuieli in timp real, fara a mai fi pusa problema dimensiunii la un moment dat a disponibilitatilor proprii.

1) Cardurile private ale comertului

Emitentii sunt, in principal, mari distribuitori (magazine, liderii vanzarilor prin corespondenta) cunoscuti de clientela si care detin un segment important de piata. Lansarea de carduri de catre acestia a fost insotita de crearea unei retele financiare paralele, administrate de institutii de credit. Cardul privat este acceptata de un comerciant sau un grup de comercianti, spre deosebire de cardul bancar.

Oricare ar fi, insa, dimensiunea emitentului, obiectivul major este fidelitatea clientelei, iar scopul este stabilirea unei legaturi constante intre card si magazinul care l-a emis, inclusiv activizarea utilizarii sale. Pentru a atrage consumatorul, cardul privat trebuie sa fie la fel de practic in utilizare ca si cel bancar.

Pentru a-si invinge concurentii, emitentii ataseaza cardurilor private tot mai multe servicii (produse financiare, asigurari, servicii personalizate etc.), prin care urmaresc:

stabilirea unei relatii directe cu clientii;

dinamizarea vanzarilor (in special non-alimentare) si care justifica apelarea la credite;

oferirea unor servicii mai bune (viteza la casa, de exemplu);

stimularea cumpararilor, eventual prin promovari deosebite de marfuri;

administrarea mai buna a serviciilor;

conferirea unei imagini moderne firmei etc.

2. Carduri emise de alte institutii si organizatii

Printre emitentii de carduri se numara nu numai bancile si comerciantii, ci si un numar de alti parteneri: institutii internationale specializate, institutii de credit, companiile de transport si comunicatii, companiile rutiere si de inchirieri de vehicule, companii petroliere, societati de asigurari, agentii de turism, cluburi, prestatori de servicii profesionali.

Acest ansamblu de carduri este caracterizat prin eterogenitatea emitentilor, obiectivelor lor, precum si intrebuintarile si costurile fiecarui card.

Patru mari tipuri de carduri pot fi identificate in cadrul acestei mari familii:

a) Carduri de plata sau de credit cu larga acceptabilitate, utilizabile pentru toate tipurile de comert;

b) Carduri selective, cu accesibilitate redusa;

c) Carduri care se substituie platii (carduri de abonament);

d) Carduri de identificare, care dau dreptul nu la anumite avantaje sau servicii, dar care nu pot fi folosite ca instrumente de plata.

1.4 Functiile cardului

1.4.1 Functia de retragere de fonduri

Cea mai simpla modalitate de utilizare a cardului este retragerea de numerar, fie ea de la distribuitoare automate bancare, fie de la ghisee automate de banca, fie de la ghiseele obisnuite ale bancilor. In aceasta categorie se includ cardurile CCP 24/24 (card de credit postal utilizabil la automatele postei franceze) si CARTE LION 7 SUR 7, emis de banca CREDIT LYONNAIS.

1.4.2 Functia de plata

Cardul ofera titularului posibilitatea de a stinge obligatia de plata prin declansarea unui mecanism care va conduce la debitarea contului sau bancar si la creditarea corespunzatoare a contului bancar al furnizorului. Debitarea poate fi efectuata simultan sau imediat sau dupa un termen convenit de banca.

Din aceasta categorie face parte CARTE BLEUE VISA emisa de CREDIT LYONNAIS, care indeplineste atat functia de retragere de numerar, cat si functia de plata cu posibilitatea ,,personalizarii'' platilor, adica a momentului debitarii contului clientului prin conventia incheiata cu banca, fara ca aceasta sa reprezinte o autorizatie de ,,descoperire'', adica de depasire a soldului creditor al contului.

1.4.3 Functia de credit

Unele carduri bancare, denumite ,,carduri de credit permanent'' sau ,,revolving'', ofera titularului o veritabila deschidere de credit, cu un cuantum determinat, pe care apoi titularul il reconstituie pe masura ce opereaza rambursari.

In aceasta categorie se incadreaza cardurile de credit VISA CREDILION emise de CREDIT LYONNAIS, precum si VISA PREMIER, care ofera optiunea pentru o linie de credit personalizata (50.000 FF) si CETELEM.

Aceeasi functie o indeplinesc si cardurile emise de furnizorii de marfuri sau prestatorii de servicii la dispozitia clientelei lor. La fiecare cumparare sau prestare de servicii, clientul prezinta cardul si semneaza factura. Periodic, el trage cecuri asupra bancii sale in beneficiul furnizorilor pentru achitarea ansamblului facturilor. In intervalul de timp cuprins intre cumparare si plata, clientul beneficiaza de creditul acordat de comerciant sub forma unei amanari a platii.

1.4.4 Functia de garantie

Functia de credit poate imbraca uneori aspectul de garantie a platilor in beneficiul furnizorilor. Ea poate fi data titularului de card ca o garantie de solvabilitate si desigur furnizorilor care sunt asigurati ca vor fi platiti de catre emitentul cardului daca facturile nu vor fi onorate de titularul cardului. Practic, emitentul garanteaza, in limita unui plafon bine determinat, beneficiarului unui cec emis de titularul cardului ca acest cec va fi platit. Daca la prezentarea cecului spre incasare nu va exista in contul titularului acoperirea suficienta, emitentul se obliga, solidar cu titularul, sa plateasca cecul.

Asadar, emitentul joaca rolul de avalist al cecului tras asupra lui de titularul cardului. Din aceasta categorie face parte cardul EUROCHEQUE.