 |
|
 |  |
|
|
| |
 | Afaceri | Agricultura | Economie | Management | Marketing | Protectia muncii |
| Transporturi |
COLECTAREA CREANTELOR FISCALE
1. Sfera colectarii creantelor fiscale si termenele de plata
Colectarea creantelor fiscale consta in desfasurarea activitatilor de incasare a veniturilor si de stingere a creantelor fiscale.
Creantele fiscale se colecteaza in temeiul unui titlu de creanta sau a unui titlu executoriu. Titlul de creanta reprezinta actul prin care se stabileste si se individualizeaza creantele fiscale provenite din impozite, taxe, contributii, intocmit de organele competente. In categoria titlurilor de creanta fiscala se incadreaza: decizia de impunere emisa de organele competente; declaratia fiscala, angajamentul de plata sau documentul intocmit de platitor; decizia prin care se stabileste si se individualizeaza suma de plata; declaratia vamala; documentul prin care se individualizeaza datoria vamala; procesul verbal de constatare si sanctionare a contraventiei; ordonanta procurorului, incheierea sau dispozitivul hotararii instantei judecatoresti.
Termenele de plata
Creantele fiscale sunt scadente la expirarea termenelor prevazute de Codul fiscal sau de alte legi.
Diferentele de obligatii fiscale principale si de obligatii fiscale accesorii pot avea termene de plata care depind de data comunicarii, astfel:
daca data comunicarii este cuprinsa in intervalul 1-15 din luna, termenul de plata este pana la data de 5 a lunii urmatoare;
daca data comunicarii este cuprinsa in intervalul 16-31 din luna, termenul de plata este pana la data de 20 a lunii urmatoare.
In cazul obligatiilor fiscale esalonate sau amanate la plata si a obligatiilor accesorii acestora, termenul de plata se stabileste prin documentul prin care se acorda inlesnirea respectiva.
Obligatiile fiscale se platesc de catre debitori, distinct, pe fiecare impozit, taxa, contributie si alte sume datorate bugetului general consolidat, inclusiv dobanzi si penalitati de intarziere.
Momentul platii obligatiilor fiscale poate fi reprezentat de data inscrisa in documentul de plata eliberat de organele sau persoanele abilitate de organul fiscal, in cazul platilor in numerar; data la care bancile debiteaza contul platitorului pe baza instrumentelor de decontare specifice, in cazul platilor efectuate prin decontare bancara data inregistrarii la organul competent a documentului sau actului, la obligatiile fiscale care se sting prin anularea de timbre fiscale mobile.
Ordinea stingerii datoriilor
In cazul in care, un contribuabil datoreaza mai multe tipuri de impozite, taxe, contributii, iar suma platita nu este suficienta pentru a stinge toate datoriile, acestea se sting la acel tip de creanta fiscala principala care il stabileste contribuabilul.
In cadrul unui tip de impozit, taxa, contributie reprezentand creante fiscale ale contribuabilului, plata se efectueaza in urmatoarea ordine:
a) sume datorate in contul ratelor din graficele de plata a obligatiilor fiscale, pentru care s-au aprobat esalonari si/sau amanari la plata, precum si dobanzile datorate;
b) obligatii de plata principale cu termene de plata in anul curent, precum si accesoriile acestora, in ordinea vechimii;
c) obligatii fiscale datorate si neachitate la data de 31 decembrie a anului precedent, in ordinea vechimii, pana la stingerea integrala a acestora;
d) dobanzi, penalitati de intarziere aferente obligatiilor fiscale mentionate anterior (punctul c);
e) obligatii de plata cu termene de plata viitoare, la solicitarea debitorului.
In cazul in care debitorul nu efectueaza plata obligatiilor fiscale dupa principiile enuntate anterior, creditorul fiscal poate sa procedeze la stingerea obligatiilor fiscale pe care le administreaza pe baza principiilor mentionate si il va instiinta pe debitor in termen de 10 zile de la data efectuarii stingerii.
Compensarea reprezinta o modalitate de stingere a creantelor administrate de Ministerul Finantelor Publice cu creantele debitorului reprezentand sume de rambursat sau de restituit la buget, pana la concurenta celei mai mici sume, cand ambele parti dobandesc reciproc atat calitatea de creditor, cat si pe cea de debitor.
Creantele fiscale administrate de unitatile administrativ-teritoriale se sting prin compensarea cu creantele debitorului reprezentand sume de restituit de la bugetele locale, pana la concurenta celei mai mici sume, cand ambele parti dobandesc reciproc atat calitatea de creditor, cat si pe cea de debitor.
Organul fiscal poate sa realizeze compensarea la cererea debitorului sau inainte de restituirea/rambursarea sumelor cuvenite acestuia. De asemenea, organul fiscal poate efectua compensarea din oficiu ori de cate ori constata existenta unor creante reciproce.
Compensarea creantelor debitorului se va efectua cu obligatii datorate la acelasi buget, urmand ca din diferenta ramasa sa fie compensate obligatiile datorate catre alte bugete, in urmatoarea ordine:
bugetul de stat;
fondul de risc pentru garantii de stat, pentru imprumuturi externe;
bugetul asigurarilor sociale de stat;
bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate;
bugetul asigurarilor pentru somaj.
In cazul in care organul fiscal efectueaza compensarea din oficiu, va instiinta contribuabilul despre masura adoptata.
La cererea debitorului se pot restitui urmatoarele sume:
a) sume platite fara existenta unui titlu de creanta;
b) sume platite in plus fata de obligatia fiscala;
c) sume platite ca urmare a unor erori de calcul;
d) sume platite ca urmare a aplicarii eronate a prevederilor legale;
e) sume de rambursat de la bugetul de stat;
f) sume stabilite prin hotarari ale organelor judiciare sau ale altor organe competente;
g) sume ramase dupa distribuirea celor realizate din executarea silita;
h) sume rezultate din valorificarea bunurilor sechestrate sau din retinerile prin poprire.
Sumele de restituit reprezentand diferente de impozit rezultate din regularizarea anuala a impozitului pe venit datorat de persoanele fizice se restituie din oficiu de organele fiscale, in termen de 60 zile de la data comunicarii deciziei de impunere.
In cazul in care suma de rambursat sau de restituit este mai mica decat obligatiile fiscale restante ale debitorului, compensarea se va efectua pana la concutenta sumei de rambursat sau de restituit.
Daca suma de rambursat sau de restituit este mai mare decat suma reprezentand obligatii fiscale restante ale debitorului, compensarea se va efectua pana la concurenta obligatiilor fiscale restante, diferenta rezultata restituindu-se debitorului.
3. Dobanzi si penalitati de intarziere
In cazul in care obligatiile de plata nu se achita de catre debitor la scadenta, se datoreaza dobanzi si penalitati de intarziere, cu exceptia sumelor datorate cu titlu de amenzi, dobanzi si penalitati de intarziere stabilite.
Dobanzile si penalitatile de intarziere vor constitui venit la bugetul caruia ii apartine creanta principala.
Dobanzile se calculeaza pentru fiecare zi, incepand cu ziua imediat urmatoare scadentei si pana la data stingerii sumei datorate inclusiv.
Prin exceptie de la principiul mentionat se datoreaza dobanzi astfel:
a) pentru diferentele de impozite, taxe, contributii, precum si pentru sumele administrate de organele vamale, stabilite de organele competente, dobanzile se datoreaza, incepand cu ziua imediat urmatoare scadentei impozitului, taxei sau contributiei, pentru care s-a stabilit diferenta, pana la data stingerii acesteia;
b) pentru impozitele, taxele si contributiile stinse prin executare silita, pana la data intocmirii procesului verbal de distribuire inclusiv. In cazul platii pretului in rate, dobanzile se calculeaza pana la data intocmirii procesului verbal de distribuire a avansului. Pentru suma ramasa de plata dobanda este datorata de cumparator;
c) pentru impozitele, taxele si contributiile debitorului declarat insolvabil, pana la data incheierii procesului verbal de constatare a insolvabilitatii inclusiv.
Dobanzile pentru obligatiile fiscale neachitate la termenul de plata, reprezentand impozitul pe venitul global, se datoreaza astfel:
pentru anul fiscal de impunere, dobanzile pentru platile anticipate stabilite de organul fiscal se calculeaza pana la data platii debitului sau, dupa caz, pana la data de 31 decembrie;
dobanzile pentru sumele neachitate in anul de impunere se calculeaza cu data de 1 ianuarie a anului urmator pana la data stingerii acestora;
in cazul in care impozitul pe venit stabilit prin decizia de impunere anuala este mai mic decat cel stabilit prin deciziile de plati anticipate, dobanzile se recalculeaza, incepand cu data de 1 ianuarie a anului urmator celui de impunere.
Nivelul dobanzii se stabileste prin hotarare a Guvernului, la propunerea Ministerului Finantelor Publice, corelat cu nivelul dobanzii de referinta a Bancii Nationale a Romaniei, o data pe an, in luna decembrie, pentru anul urmator, sau in cursul anului, daca acesta se modifica cu peste 5 puncte procentuale.
Nedecontarea de catre unitatile bancare a sumelor cuvenite bugetului general consolidat, in termen de 3 zile lucratoare de la data debitarii contului platitorului, nu il exonereaza pe platitor de obligatia de plata a sumelor respective si atrage pentru acesta dobanzi si penalitati de intarziere.
In perioada pentru care au fost acordate inlesniri la plata obligatiilor fiscale restante se datoreaza dobanzi, care se calculeaza incepand cu data aprobarii de catre organul competent a inlesnirii acordate si pana la data efectuarii platii.
De asemenea, pentru sumele de restituit sau de rambursat de la buget contribuabilii au dreptul la dobanda din ziua imediat urmatoare expirarii termenului, ce se acorda la cererea acestora.
Plata cu intarziere a obligatiilor fiscale se sanctioneaza cu o penalitate de intarziere de 0,5% pentru fiecare luna si/sau fractiune de luna de intarziere, incepand cu data de intai a lunii urmatoare scadentei acestora pana la data stingerii acestora. Nivelul penalitatii de intarziere se modifica anual prin legea bugetului de stat. Penalitatea de intarziere nu inlatura obligatia de plata a dobanzilor.
La cererea temeinic justificata a contribuabililor, organul fiscal competent poate acorda pentru obligatiile fiscale restante, atat inaintea inceperii executarii silite, cat si in timpul efectuarii acesteia, inlesniri la plata.
De asemenea, la cererea temeinic justificata a debitorilor, persoane fizice sau juridice, creditorii bugetari locali, prin autoritatile administratiei publice locale care administreaza bugetele respective, pot acorda pentru obligatiile restante care le administreaza urmatoarele inlesniri la plata:
a) esalonari la plata impozitelor, taxelor, chiriilor, redeventelor, contributiilor si a altor obligatii catre bugetul local;
b) amanari la plata impozitelor, taxelor, chiriilor, contributiilor si a altor obligatii la bugetul local;
c) esalonari la plata dobanzilor si/sau penalitatilor de orice fel, cu exceptia dobanzilor datorate pe perioada de esalonare;
d) amanari si/sau scutiri la plata dobanzilor si/sau penalitatilor de orice fel, cu exceptia dobanzilor datorate pe perioada de amanare;
e) scutiri sau reduceri de impozite si taxe locale in conditiile legii.
In vederea acordarii inlesnirilor la plata, creditorii bugetari locali vor cere debitorilor constituirea de garantii.
5. Constituirea de garantii si masurile asiguratorii
Organele fiscale solicita constituirea unei garantii pe perioada:
suspendarii executarii silite;
ridicarii masurilor asiguratorii;
asumarii obligatiilor de plata de catre alta persoana prin angajament de plata.
Principalele tipuri de garantii ce se pot constitui sunt:
a) consemnarea de mijloace banesti la o unitate a Trezoreriei Statului;
b) scrisoare de garantie bancara;
c) ipoteca asupra unor bunuri imobile din tara;
d) gaj asupra unor bunuri mobile;
e) fidejusiune.
Organul competent, in conditiile legii, are dreptul sa se indestuleze din garantiile depuse, daca nu s-a realizat scopul pentru care acestea au fost solicitate.
Masuri asiguratorii
Masurile asiguratorii sub forma popririi si a sechestrului asiguratoriu se aplica asupra bunurilor mobile si/sau imobile proprietate a debitorului, precum si asupra veniturilor acestuia, cand exista riscul ca acesta sa se sustraga, sa-si ascunda ori sa-si risipeasca patrimoniul, periclitand sau ingreunand colectarea creantelor, precum si in cazul suspendarii executarii actului administrativ.
De asemenea, masurile asiguratorii se pot lua in cazul in care creanta nu a fost inca individualizata si nu a devenit scadenta.
Masurile asiguratorii pot fi dispuse atat de organele fiscale competente, cat si de instantele judecatoresti, ori de alte organe competente si raman valabile pe perioada executarii silite.
Masurile asiguratorii se dispun prin decizie emisa de organul fiscal competent, in care se precizeaza debitorului faptul ca, masurile asiguratorii pot fi ridicate prin constituirea unei garantii la nivelul creantei stabilite sau estimate.
In cazul infiintarii sechestrului asiguratoriu asupra bunurilor imobile, un exemplar al procesului verbal intocmit de organul de executare se comunica pentru inscriere Biroului de carte funciara.
Daca valoarea bunurilor proprii ale debitorului, nu acopera integral creanta fiscala a bugetului general consolidat, masurile asiguratorii pot fi infiintate si asupra bunurilor detinute de catre debitor in proprietate comuna cu terte persoane, pentru cota - parte detinuta de acesta.
Impotriva actelor prin care se dispun si se duc la indeplinire masurile asiguratorii cel interesat poate face contestatie.
Masurile asiguratorii se ridica, prin decizie motivata, de catre creditorii fiscali atunci cand au incetat cauzele pentru care au fost dispuse.
6. Prescriptia dreptului de a cere executare silita si a dreptului de a cere compensarea sau restituirea creantelor fiscale
Dreptul de a cere executarea silita a creantelor fiscale se prescrie in termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului urmator celui in care a luat nastere acest drept.
Termenul de prescriptie se poate suspenda in urmatoarele situatii:
in cazurile si in conditiile stabilite de lege pentru suspendarea termenului de prescriptie a dreptului la actiune;
in cazurile si in conditiile in care suspendarea executarii silite este prevazuta de lege, ori a fost dispusa de instanta judecatoreasca sau de alt organ competent;
pe perioada valabilitatii inlesnirii acordate;
cat timp debitorul isi sustrage veniturile si bunurile de la executarea silita.
Termenul de prescriptie se poate intrerupe in urmatoarele situatii:
in cazurile si in conditiile stabilite de lege pentru intreruperea termenului de prescriptie a dreptului de actiune;
pe data indeplinirii de catre debitor, inainte de inceperea executarii silite sau in cursul acesteia, a unui act voluntar de plata a obligatiei fiscale;
pe data indeplinirii, in cursul executarii silite, a unui act de executare silita;
pe data intocmirii actului de constatare a insolvabilitatii contribuabilului.
Daca organul de executare constata indeplinirea termenului de prescriptie a dreptului de a cere executarea silita a creantelor fiscale, va proceda la incetarea masurilor de realizare si la scaderea acestora din evidenta analitica pe platitori.
Dreptul contribuabililor de a cere compensarea sau restituirea creantelor fiscale se prescrie in termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului urmator celui in care a luat nastere dreptul la compensare sau restituire.
7. Stingerea creantelor fiscale prin executare silita
a) Organele de executare silita
In cazul in care debitorul nu-si plateste de bunavoie obligatiile fiscale datorate, organele fiscale competente, pentru stingerea acestora, pot trece la actiuni de executare silita.
Organele fiscale care administreaza creante fiscale sunt abilitate sa aplice masuri asiguratorii si de executare silita, motiv pentru care pot fi denumite si organe de executare silita.
Din punct de vedere al aplicarii procedurii de executare silita este competent organul de executare in a carui raza teritoriala se gasesc bunurile urmaribile. Coordonarea intregii executari silite revine organului de executare in a carui raza teritoriala isi are domiciliul fiscal debitorul.
In cazul in care executarea silita se realizeaza prin poprire, organul de executare coordonator poate sa aplice masuri de executare asupra tertului poprit, indiferent de locul unde isi are domiciliul fiscal.
Daca, se constata ca exista pericolul evident de instrainare, substituire sau de sustragere de la executarea silita a bunurilor si veniturilor urmaribile ale debitorului, organul de executare in a carui raza teritoriala se afla domiciliul fiscal al debitorului poate proceda la indisponibilizarea si executarea silita a acestora, indiferent de locul unde se gasesc bunurile.
b) Executarea silita in cazul debitorilor solidari
Coordonarea operatiunilor de executare silita, in cazul debitorilor solidari, se realizeaza de organul in a carui raza teritoriala isi are domiciliul fiscal debitorul despre care exista indicii ca detine mai multe venituri sau bunuri urmaribile.
Organele de executare sesizate, carora li s-a comunicat debitul, sunt obligate sa le inscrie intr-o evidenta nominala sa adopte masuri pentru executare silita si sa comunice organului de executare coordonator sumele realizate in cadrul debitului, in termen de 10 zile de la realizare.
c) Executori fiscali
Executarea silita se realizeaza de catre organul de executare competent prin intermediul executorilor fiscali.
Executorul fiscal este imputernicit in fata debitorului prin legitimatie si delegatie, iar in exercitarea atributiilor pentru aplicarea procedurilor de executare silita poate:
sa intre in orice incinta de afaceri a debitorului, persoana juridica, sau in alte incinte unde acesta isi pastreaza bunurile, in vederea identificarii bunurilor sau valorilor care pot fi executate silit, precum si sa analizeze evidenta contabila a debitorului;
sa intre in toate incaperile in care se gasesc bunuri sau valori ale debitorului, persoana fizica, precum si sa cerceteze toate locurile in care acesta isi pastreaza bunurile;
sa solicite si sa cerceteze orice document sau element material care poate constitui o proba in determinarea bunurilor proprietate a debitorului;
Executarea silita a creantelor fiscale se efectueaza in temeiul unui titlu executoriu emis de catre organul de executare competent in a carui raza teritoriala isi are domiciliul fiscal debitorul, sau al unui inscris care constituie titlul executoriu.
Titlul de creanta devine titlu executoriu la data la care creanta fiscala este scadenta prin expirarea termenului de plata prevazut de lege.
Executarea silita incepe numai dupa ce organul fiscal a transmis debitorului instiintarea de plata prin care i se comunica acestuia suma datorata, iar dupa instiintare au trecut 15 zile de la comunicare. Instiintarea de plata reprezinta un act premergator executarii silite.
7.1. Reguli privind executarea silita a creantelor fiscale
Principalele reguli privind executarea silita a creantelor fiscale sunt
a) executarea silita se poate intinde asupra tuturor veniturilor si bunurilor proprietate a debitorului, urmaribile, iar valorificarea acestora se realizeaza numai in masura necesara acoperirii creantelor fiscale si a cheltuielilor de executare.
b) in cadrul procedurii de executare silita se pot folosi succesiv sau concomitent modalitatile de executare silita (poprirea, executarea silita a bunurilor mobile, executarea silita a bunurilor imobile);
c) executarea silita a creantelor fiscale nu se perimeaza;
d) executarea silita a creantelor fiscale se desfasoara pana la stingerea creantelor fiscale inscrise in titlul executoriu, inclusiv a dobanzilor, penalitatilor de intarziere, ori a altor sume datorate;
e) in cazul in care prin titlul executoriu sunt prevazute dobanzi, penalitati de intarziere sau alte sume, fara sa fi fost stabilit cuantumul acestora, ele se vor calcula de organul de executare si mentiona in procesul verbal care constituie titlu executoriu si se comunica debitorului.
f) fata de terti, inclusiv fata de stat, o garantie reala si celelalte sarcini reale asupra bunurilor au un grad inalt de prioritate care se stabileste in momentul in care acestea au fost facute publice prin oricare dintre metodele prevazute de lege.
Obligatia de informare - presupune ca, in vederea inceperii executarii silite, organul de executare competent sa foloseasca mijloace de proba in vederea determinarii averii si a venitului debitorului. Organul fiscal poate sa ceara debitorului informatii pe care acesta este obligat sa le furnizeze in scris.
Precizarea naturii debitului - in toate actele de executare silita trebuie sa se indice titlul executoriu si sa se arate natura si cuantumul debitului ce face obiectul executarii silite.
Somatia reprezinta documentul ce se comunica debitorului si prin care se incepe executarea silita. Daca in termen de 15 zile de la comunicarea somatiei nu se stinge debitul, se continua masurile de executare silita. Somatia insotita de titlul executoriu cuprinde: numarul dosarului de executare; suma pentru care se incepe executarea silita; termenul in care cel somat urmeaza sa plateasca suma prevazuta in titlul executoriu si consecintele nerespectarii acesteia.
Drepturi si obligatii ale tertului - Tertul nu se poate opune sechestrarii unui bun al debitorului, invocand un drept de gaj, drept de ipoteca sau un privilegiu. Tertul va participa la distribuirea sumelor rezultate din valorificarea bunului.
Evaluarea bunurilor supuse executarii silite. Inainte de valorificarea bunurilor, acestea se evalueaza, organul de executare apeland la organe si persoane de specialitate care sunt obligate sa indeplineasca atributiile cu privire la evaluare.
Suspendarea, intreruperea sau incetarea executarii silite:
Executarea silita se poate suspenda cand a fost dispusa de instanta sau de creditor; la data comunicarii aprobarii inlesnirii la plata; de la data aprobarii cererii debitorului ca plata creantelor fiscale sa se realizeze din veniturile bunului imobil urmarit sau din alte venituri ale sale pe timp de cel mult 6 luni.
Executarea silita se poate intrerupe la data declararii starii de insolvabilitate a debitorului si in alte cazuri prevazute de lege.
Executarea silita inceteaza in cazul in care s-au stins obligatiile fiscale din titlul executoriu sau a fost desfiintat titlul executoriu.
In cazul in care, prin executarea silita nu se recupereaza obligatiile stabilite cu orice titlu in sarcina debitorului, organul de executare intocmeste un proces verbal in care consemneaza sumele incasate si sumele care nu se pot recupera din creante bugetare.
In exercitarea atributiilor ce le revin, organele de executare silita pot sa intre in orice incinta de afaceri a debitorului, persoana juridica sau in alte incinte in scopul identificarii bunurilor sau valorilor care pot fi executate silit, sa intre in toate incaperile in care se gasesc bunuri sau valori ale debitorului, persoana fizica, si sa cerceteze locurile in care acesta isi pastreaza bunurile.
7.2. Modalitati de executare silita a creantelor fiscale
In functie de veniturile si bunurile debitorului, de termenele de prescriptie a drepturilor de a cere executare silita si de posibilitatea de realizare a creantelor bugetare se pot aplica succesiv sau concomitent urmatoarele modalitati de executare silita a creantelor fiscale: executarea silita prin poprire; executarea silita a bunurilor mobile; executarea silita a bunurilor imobile.
A. Executarea silita prin poprire
Poprirea consta in blocarea unei sume de bani datorata de o persoana (tert poprit) debitorului urmarit si virarea ei la buget in vederea acoperirii creantelor din impozite si taxe pana la concurenta sumei prevazute de titlul executor.
Daca debitorii detin conturi bancare organul de executare poate proceda la aplicarea masurilor de executare silita prin decontare bancara. In cazul in care debitorul are conturi la mai multe banci, pentru realizarea creantei bugetare, executarea silita prin poprire se poate intinde asupra mai multor conturi bancare.
Executarea silita prin poprire se poate intinde asupra oricaror sume urmaribile reprezentand venituri si disponibilitati banesti in lei si in valuta, titluri de valoare sau alte bunuri mobile necorporale detinute si/sau datorate cu orice titlu, debitorului de catre terte persoane fizice si juridice.
Poprirea asupra veniturilor debitorilor, persoane fizice si persoane juridice, se infiinteaza de catre organul de executare printr-o adresa care se trimite tertului poprit insotita de o copie certificata a titlului executoriu. In acelasi timp, este instiintat si debitorul despre infiintarea popririi.
Tertul poprit este obligat, in termen de 5 zile de la primirea comunicarii, sa instiinteze organul de executare daca datoreaza sume de bani debitorului. Poprirea se considera infiintata la data de la care tertul poprit anunta organul de executare ca datoreaza sume de bani debitorului sau de la data expirarii termenului prevazut de instiintare. Dupa infiintarea popririi, tertul poprit este obligat sa faca retinerile prevazute de lege si sa vireze sumele retinute in contul comunicat de organul de executare.
In cazul in care veniturile unui debitor sunt urmarite de mai multi creditori, tertul poprit ii va anunta in scris pe creditori si daca acestia nu se inteleg asupra impartirii sumelor retinute, tertul poprit va consemna sumele la organele de specialitate. La cererea oricaruia dintre creditori sau a organului de executare, judecatoria in a carui raza teritoriala isi are sediul debitorul va proceda la distribuirea sumelor potrivit ordinei de preferinta prevazuta de lege.
Daca tertul poprit instiinteaza organul de executare ca nu datoreaza o suma de bani debitorului urmarit, sau nu face retineri, precum si daca se invoca alte neregularitati in legatura cu drepturile si obligatiile partilor privind infiintarea popririi, instanta judecatoreasca in a carei raza teritoriala se afla sediul sau domiciliul tertului poprit, la cererea organului de executare ori a altei parti interesate pe baza probelor administrate, va mentine poprirea sau o va desfiinta.
Instanta poate aplica o amenda civila tertului poprit, in cazul in care acesta nu respecta obligatiile ce-i revin privind efectuarea instiintarilor, retinerilor si a altor obligatii in legatura cu poprirea.
B. Executarea silita a bunurilor mobile
Executarea silita a bunurilor mobile se face prin sechestrarea si valorificarea acestora in temeiul titlului executoriu. Pot fi supuse executarii silite orice bunuri mobile ale debitorului, cu exceptiile prevazute de lege. Procesul verbal de sechestru cuprinde: denumirea organului de executare; indicarea locului, a zilei si a orei la care s-a efectuat sechestrul; numele si prenumele persoanei care aplica sechestrul; numarul legitimatiei si functia; precizarea titlului executoriu; actul normativ in baza caruia se face executare silita; sumele datorate pentru care se aplica sechestrul; majorari de intarziere; numele, prenumele si domiciliul debitorului persoana fizica; data si numarul de inregistrare a somatiei de plata, descrierea bunurilor mobile sechestrate; starea lor; valoarea estimativa a fiecarui bun; numele si adresa persoanei in custodia caruia s-au lasat bunurile; locul de depozitare si alte mentiuni.
In cazul debitorului persoana fizica nu pot fi supuse executarii silite, bunurile necesare vietii si muncii debitorului, precum si familiei sale astfel:
a) bunurile mobile de orice fel, care servesc la continuarea studiilor si la formarea profesionala, precum si cele strict necesare exercitarii profesiei sau a altei ocupatii cu caracter permanent, inclusiv cele necesare desfasurarii activitatii agricole, cum sunt uneltele, semintele, ingrasamintele, furajele si animalele de productie si de lucru;
b) bunurile strict necesare uzului personal sau casnic al debitorului si familiei sale, precum si obiectele de cult religios, daca nu sunt mai multe de acelasi fel;
c) alimentele necesare debitorului si familiei sale pentru o perioada de timp de doua luni, iar daca debitorul se ocupa exclusiv cu agricultura, alimentele strict necesare pana la noua recolta;
d) combustibil necesar debitorului si familiei sale pentru incalzit si prepararea hranei pentru 3 luni de iarna;
e) obiectele necesare persoanelor cu handicap sau destinate ingrijirii persoanelor bolnave;
f) bunurile declarate urmaribile prin alte dispozitii legale.
Bunurile mobile sechestrate vor putea fi lasate in custodia debitorului, a creditorului sau a altei persoane desemnate de organul de executare, ori vor fi ridicate si depozitate de catre acesta.
Daca obligatia bugetara nu este achitata in termen de 30 zile de la data incheierii procesului verbal de sechestrare se va proceda la valorificarea bunurilor sechestrate.
C. Executarea silita a bunurilor imobile
Bunurile imobile ale debitorului pot fi supuse executarii silite in afara de cazurile in care legea dispune altfel. Organul de executare intocmeste un proces verbal de identificare a bunului imobil supus executari silite. Cu 5 zile inainte de a trece la executarea silita imobiliara, se comunica debitorului o somatie care cuprinde datele de identificare a imobilului. Concomitent, somatia este trimisa organului competent in a carui raza teritoriala se afla imobilul pentru inscrierea in evidentele de publicitate imobiliara.
Autoritatile care tin evidentele de publicitate imobiliara au obligatia sa comunice la cererea organelor de executare, drepturile reale si alte sarcini care greveaza imobilul urmarit, precum si titularii acestora. In acelasi timp, vor fi instiintati de organul de executare titularii si invitati la termenele fixate pentru vanzarea imobilului si distribuirea pretului realizat. Creditorii au obligatia ca, in termen de 30 zile de la inscrierea somatiei in evidentele de publicitate imobiliara sa comunice in scris organului de executare titlurile executorii pe care le detin asupra imobilului mentionat in somatie.
In cursul executarii silite, organul de executare poate numi un administrator sechestru pentru administrarea imobilului urmarit, a chiriilor, arendei si a altor venituri (poate fi creditorul, debitorul ori o alta persoana fizica sau juridica). Vanzarea la licitatie se efectueaza la locul unde se afla imobilul sau la locul stabilit de organul de executare.
Pentru a realiza executarea silita cu rezultate cat mai avantajoase, organul de executare va proceda la valorificarea bunurilor sechestrate, potrivit intelegerii partilor, prin vanzare in regim de consignatie, prin vanzarea directa unui cumparator sau prin licitatie (in termenul prevazut, debitorul poate proceda el insusi la vanzarea bunurilor sechestrate cu acordul organului de executare).
7.3. Valorificarea bunurilor sechestrate
In cazul in care creanta fiscala nu este stinsa in termen de 15 zile de la data incheierii procesului verbal de sechestru, se trece la valorificarea bunurilor sechestrate.
Organul de executare procedeaza la valorificarea bunurilor sechestrate prin una din modalitatile prevazute de lege pentru a obtine rezultate avantajoase din punct de vedere al interesului creditorului, cat si in functie de drepturile si obligatiile debitorului urmarit.
a) Valorificarea bunurilor prin intelegerea partilor
Aceasta metoda de valorificare a bunurilor se bazeaza pe intelegerea partilor, pentru a asigura recuperarea creantei fiscale.
Debitorul prezinta in scris organului de executare propunerile cumparatorului si nivelul de acoperire a creantelor fiscale. Pretul propus de cumparator si acceptat de organul de executare nu poate fi mai mic decat pretul de evaluare. Organul de executare analizeaza propunerile si comunica aprobarea indicand termenul si contul bugetar in care pretul bunului va fi virat de cumparator.
b) Valorificarea bunurilor prin vanzare directa
Valorificarea bunurilor prin vanzare directa se aplica in cazul bunurilor perisabile sau supuse degradarii, inaintea inceperii procedurii de valorificare prin licitatie, daca se recupereaza integral creanta fiscala; pe parcursul procedurii de valorificare prin licitatie sau dupa finalizarea ei, daca bunul nu a fost vandut si o persoana ofera cel putin pretul de evaluare. Vanzarea directa se realizeaza pe baza unui proces verbal care devine titlu de proprietate.
c) Vanzarea bunurilor la licitatie
In vederea valorificarii bunurilor sechestrate prin vanzare la licitatie organul de executare are obligatia sa efectueze publicitatea vanzarii cu cel putin 10 zile inainte de data fixata pentru desfasurarea licitatiei. In acelasi timp, vor fi instiintati asupra datei, orei si locului licitatiei debitorul, custodele, administratorul sechestru, precum si titularii drepturilor reale si ai sarcinilor care greveaza bunul urmarit. Licitatia se poate tine la locul unde se afla bunurile sechestrate sau la locul stabilit de organul de executare.
In scopul participarii la licitatie ofertantii depun, cu cel putin o zi inainte de data licitatiei, urmatoarele documente:
oferta de cumparare;
dovada platii taxei de participare;
imputernicirea persoanei care il reprezinta pe ofertant;
copie de pe certificatul unic de inregistrare eliberat de oficiul registrului comertului, pentru persoanele juridice romane;
actul de inmatriculare al persoanelor juridice straine;
copie dupa actul de identitate pentru persoanele fizice romane;
copie dupa pasaport pentru persoanele fizice straine.
dovada, emisa de organele fiscale, ca nu are obligatii fiscale restante fata de acestea.
Pretul de pornire a licitatiei este reprezentat de pretul de evaluare pentru prima licitatie, diminuat cu 25% pentru a doua licitatie si cu 50% pentru a treia licitatie.
Licitatia incepe de la cel mai mare pret din ofertele de cumparare scrise, daca acesta este superior pretul de pornire, sau de la acesta din urma.
Adjudecarea se asigura in favoarea participantului care a oferit cel mai mare pret, dar nu mai putin decat pretul de pornire. In cazul prezentarii unui singur ofertant la licitatie, comisia poate sa il declare adjudecatar daca ofera cel putin pretul de pornire a licitatiei.
Vanzarea la licitatie a bunurilor sechestrate este organizata de o comisie de licitatie, formata din trei persoane desemnate de organul de conducere al creditorului bugetar, care este condusa de un presedinte. Comisia de licitatie verifica si analizeaza documentele de participare si afiseaza la locul licitatiei, cu cel putin o ora inaintea inceperii acesteia, lista cuprinzand ofertantii care au depus documentatia completa de participare.
La termenele fixate pentru tinerea licitatiei executorul fiscal va da citire mai intai anuntului de vanzare si apoi ofertelor scrise primite.
Daca la prima licitatie nu s-au prezentat ofertanti sau nu s-a obtinut cel putin pretul de pornire a licitatiei, organul de executare va fixa un termen de cel mult 30 de zile, in vederea tinerii celei de-a doua licitatii.
In cazul in care, nu se obtine pretul de pornire nici la a doua licitatie ori nu s-au prezentat ofertanti, organul de executare va fixa un termen in cel mult 30 de zile, in vederea tinerii celei de a treia licitatii.
La a treia licitatie, creditorii urmaritori sau intervenienti nu pot sa adjudece bunurile oferite spre vanzare la un pret mai mic de 50% din pretul de evaluare.
Dupa adjudecarea bunului, adjudecatarul este obligat sa plateasca pretul, diminuat cu contravaloarea taxei de participare in lei, in numerar la o unitate a Trezoreriei Statului sau prin decontare bancara, in termen de cel mult 5 zile de la data adjudecarii. Daca adjudecatarul nu plateste pretul procedura vanzarii la licitatie se va relua in termen de 10 zile de la data adjudecarii. In acest caz, adjudecatarul este obligat sa plateasca cheltuielile prilejuite de noua licitatie si diferenta de pret in cazul in care pretul obtinut la noua licitatie este mai mic. Daca la urmatoarea licitatie bunul nu a fost vandut, fostul adjudecatar este obligat sa plateasca toate cheltuielile prilejuite de urmarirea acestuia.
In cazul vanzarii la licitatie a bunurilor imobile cumparatorii pot solicita plata pretului in rate, in cel mult 12 rate lunare, cu un avans minim de 50% din pretul de adjudecare a bunului imobil si cu plata unei dobanzi. Cumparatorul nu poate instraina bunul imobil, decat dupa plata pretului in intregime si a dobanzii stabilite.
In cazul vanzarii bunurilor imobile, organul de executare incheie un proces verbal de adjudecare, in termen de 5 zile de la plata in intregime a pretului, care reprezinta titlu de proprietate, respectiv de transfer al dreptului de proprietate.
d) Reluarea procedurii de valorificare
Daca bunurile supuse executarii silite nu s-au putut valorifica prin modalitatile mentionate, acestea se restituie debitorului cu mentinerea masurii de indisponibilizare, pana la indeplinirea termenului de prescriptie. In cadrul acestui termen, organul de executare poate relua oricand procedura de valorificare.
e) Darea in plata
In perioada executarii silite asupra bunurilor imobile ale debitorului persoana juridica, inclusiv in perioada in care poate avea loc procedura de valorificare, creantele fiscale administrate de Ministerul Finantelor Publice si cele ale bugetelor locale pot fi stinse, la cererea debitorului, cu acordul creditorului fiscal, prin trecerea in proprietate publica a statului sau a unitatii administrativ-teritoriale a bunurilor imobile supuse executarii silite.
Procesul verbal de trecere in proprietate publica a bunului imobil constituie titlu de proprietate.
Cheltuielile efectuate cu aplicarea procedurii de executare silita sunt in sarcina debitorului. Suma cheltuielilor cu executarea silita se stabileste de organul de executare prin procesul verbal, care constituie titlu executoriu si are la baza documente privind cheltuielile efectuate.
7.4. Eliberarea si distribuirea sumelor rezultate din executarea silita
Suma de bani rezultata din executarea silita se elibereaza creditorului prin modalitatile de plata admise de lege, pana la acoperirea integrala a drepturilor sale. Daca suma ce exprima creanta fiscala si cheltuielile de executare este mai mica decat suma rezultata din executarea silita, diferenta se poate utiliza pentru compensare sau se restituie la cererea debitorului.
In cazul in care executarea silita a fost pornita de mai multi creditori sau atunci cand, pana la eliberarea sau distribuirea sumei din executare au depus si alti creditori titluri executorii, sumele obtinute din executarea silita se distribuie in urmatoarea ordine de preferinta:
a) creantele reprezentand cheltuielile de orice fel, realizate cu urmarirea si conservarea bunurilor al caror pret se distribuie;
b) creantele reprezentand salarii si alte datorii asimilate acestora, pensii, ajutoare pentru incapacitate temporara de munca, pentru prevenirea imbolnavirilor, refacerea si intarirea sanatatii, alte ajutoare acordate prin sistemul asigurarilor sociale, precum si creantele reprezentand obligatii de reparare a pagubelor cauzate prin moarte, vatamarea integritatii corporale sau sanatatii;
c) creante reprezentand obligatii de intretinere, alocatii de stat pentru copii sau de plata a altor sume periodice destinate asigurarii mijloacelor de existenta;
d) creantele fiscale provenite din impozite, taxe, contributii si alte sume datorate bugetului de stat, bugetului trezoreriei statului, bugetului asigurarilor sociale de stat, bugetelor locale si bugetelor fondurilor speciale;
e) creantele care rezulta din imprumuturi acordate de stat;
f) creante reprezentand despagubiri pentru acoperirea pagubelor pricinuite proprietatii publice prin fapte ilicite;
g) creantele rezultand din imprumuturi bancare, din livrari de produse, prestari de servicii, precum si din chirii sau arenzi;
h) creantele provenite din amenzi datorate bugetului de stat sau bugetelor locale;
i) alte creante.
Creantele care au aceeasi ordine de preferinta se platesc prin repartizarea sumelor realizate din executarea silita, proportional cu creanta fiecaruia.
Creditorii fiscali care au un privilegiu prin efectul legii si care indeplinesc conditia de publicitate sau posesie a bunului mobil au prioritate la distribuirea sumei rezultate din vanzarea bunurilor fata de alti creditori care au garantii reale asupra bunului respectiv.
Accesoriile creantei principale prevazute in titlul executoriu au aceeasi ordine de preferinta ca si creanta principala.
Creditorii care nu au participat la executarea silita pot depune titlurile lor in vederea participarii la distribuirea sumelor rezultate prin executare silita, numai pana la data intocmirii de catre organele de executare a procesului verbal privind eliberarea sau distribuirea acestor sume.
Eliberarea sau distribuirea sumei rezultate din executarea silita se realizeaza numai dupa trecerea unui termen de 15 zile de la data depunerii sumei, cand organul de executare va proceda la eliberarea sau distribuirea sumei cu instiintarea partilor si a creditorilor care si-au depus titlurile executorii. Executorul final intocmeste un proces verbal cu privire la eliberarea sau distribuirea sumei rezultate din executarea silita.
Contestatia la executarea silita
Persoanele interesate pot face contestatii impotriva oricarui act de executare silita intocmit de organe de executare cu incalcarea prevederilor Codului fiscal, precum si in cazul in care aceste organe refuza sa indeplineasca un act de executare conform legii.
Contestatia se poate face si impotriva titlului executoriu in temeiul caruia a fost pornita executarea, in cazul in care acest titlu nu este rezultat dintr-o hotarare data de o instanta de judecata sau de alt organ juridic. Contestatia se introduce la instanta judecatoreasca competenta in termen de 15 zile de la data cand:
contestatorul, din comunicarea somatiei sau din alta instiintare primita, a luat cunostinta de executare ori de actul de executare pe care il contesta;
contestatorul a luat cunostinta de refuzul organului de executare de a indeplini un act de executare;
cel interesat a luat cunostinta de eliberarea sau de distribuirea sumelor rezultate din executarea silita pe care le contesta.
Contestatia, prin care o terta persoana pretinde ca are un drept de proprietate sau un alt drept real asupra bunului urmarit poate fi introdusa cel mai tarziu in termen de 15 zile dupa efectuarea executarii.
7.5. Stingerea creantelor fiscale prin alte modalitati[8]
Insolvabilitatea
Creantele fiscale urmarite de organele de executare pot fi scazute din evidenta acestora, in cazul in care debitorul se gaseste in stare de insolvabilitate. Procedura de insolvabilitate se poate aplica in urmatoarele situatii:
cand debitorul nu are venituri sau bunuri urmaribile;
cand dupa incetarea executarii silite impotriva debitorului, raman debite neachitate;
cand debitorul a disparut sau a decedat fara sa lase avere;
cand debitorul nu este gasit la ultimul domiciliu si nu se gasesc venituri sau bunuri urmaribile;
cand debitorul persoana juridica, potrivit legii, isi inceteaza existenta si au ramas neachitate obligatiile fiscale.
Creantele fiscale ale debitorilor declarati in stare de insolvabilitate se scot de conducatorul organului de executare din evidenta curenta si se trec intr-o evidenta separata.
In cazul in care se constata ca debitorii au dobandit venituri sau bunuri urmaribile dupa declararea starii de insolvabilitate, organele de executare vor lua masurile necesare de redebitare a sumelor si de executare silita.
Anularea creantelor fiscale
In cazuri exceptionale, pentru motive temeinice, Guvernul, respectiv autoritatile deliberative de la nivel local, prin hotarare, pot aproba anularea unor creante fiscale.
In cazul in care cheltuielile de executare, exclusiv cele privind comunicarea prin posta, sunt mai mari decat creantele fiscale supuse executarii silite, conducatorul organului de executare poate aproba anularea debitelor respective.
Creantele fiscale restante aflate in sold la data de 31 decembrie a anului fiscal mai mici de 100.000 lei se anuleaza. Anual, prin hotarare a Guvernului, se stabileste plafonul creantelor fiscale, care pot fi anulate.
7.6. Solutionarea contestatiilor formulate impotriva actelor administrativ-fiscale[9]
Contestatiile formulate impotriva actelor administrativ fiscale reprezinta cai administrative de atac prin care se solicita revederea impozitelor, taxelor, datoriei vamale, contributiilor la fondurile speciale, a majorarilor de intarziere, a penalitatilor, ori a altor sume constatate si aplicate, prin acte de control sau de impunere.
Amenzile, confiscarile si alte masuri complementare aplicate prin acte ale organelor Ministerului Finantelor Publice se contesta prin cai de atac care se supun dispozitiilor dreptului comun.
Contestatia se formuleaza in scris si cuprinde in mod obligatoriu:
numele sau denumirea contestatorului, domiciliul sau sediul acestuia;
obiectul contestatiei si suma contestata;
mentionarea motivelor de fapt si de drept pe care se intemeiaza contestatia;
dovezile pe care se intemeiaza.
Contestatia se depune in termen de 30 zile de la comunicarea actului atacat, sub sanctiunea decaderii.
Contestatiile care au ca obiect impozite, taxe, contributii, datorie vamala precum si accesorii ale acestora, al caror cuantum este sub 5 miliarde lei, se solutioneaza de organele competente din cadrul Directiilor Generale ale Finantelor Publice in a caror raza teritoriala isi au domiciliul sau sediul contestatorii.
Contestatiile formulate de mari contribuabili care au ca obiect impozite, taxe, contributii, datorie vamala, precum si accesorii ale acestora, al caror cuantum este sub 5 miliarde lei se solutioneaza de catre organele competente constituite in cadrul directiei generale de administrare a marilor contribuabili.
Contestatiile care au ca obiect impozite, taxe, contributii, datorii vamale, accesoriile acestora, al caror cuantum este de 5 miliarde lei sau mai mare, precum cele formulate impotriva actelor intocmite de organe centrale, se solutioneaza la organele competente constituite la nivel central.
Organele care au incheiat actul atacat inainteaza dosarul contestatiei organului de solutionare competent in termen de 5 zile de la inregistrarea contestatiei.
Dosarul contestatiei contine copii de pe actul atacat si de pe celelalte documente care au stat la baza intocmirii acestuia, contestatia in original si documentele depuse de contestator, precum si referatul motivat cu propunerile de solutionare semnat de conducatorul organului care a incheiat actul atacat.
Contestatiile se solutioneaza prin decizia motivata in termen de 30 zile de la inregistrare. Decizia prin care se solutioneaza contestatia cuprinde trei parti: preambulul, considerentele sau motivarea si dispozitiile.
Prin decizie, contestatia poate fi admisa, in totalitate sau in parte, ori respinsa. In cazul admiterii contestatiei, se decide anularea totala sau partiala a actului atacat. Prin decizie se poate desfiinta total sau partial actul atacat, atunci cand din analiza documentelor existente la dosarul contestatiei nu se poate determina cu claritate baza impozabila. In acest caz, urmeaza sa se incheie un nou act de control sau de impunere care sa se refere la aceeasi perioada si aceeasi baza impozabila, act impotriva caruia se poate exercita calea administrativa de atac.
Organele de solutionare a contestatiei pot suspenda prin decizie motivata solutionarea cauzei atunci cand exista indicii de savarsire a unei infractiuni care au influenta asupra solutiei. La incetarea motivului se reia procedura administrativa care a fost suspendata.
Deciziile Directiilor Generale ale Finantelor Publice si ale Ministerului Finantelor Publice pot fi atacate, potrivit legii, la instanta judecatoreasca competenta in a carei raza teritoriala isi are domiciliul sau sediul, dupa caz, contestatorul.
In vederea prevenirii si combaterii evaziunii fiscale, precum si in scopul intaririi administrarii impozitelor si taxelor datorate bugetului de stat, se organizeaza cazierul fiscal al contribuabililor in calitate de mijloc de evidenta si urmarire a contribuabililor cu risc fiscal ridicat.
In cadrul cazierului fiscal se tine evidenta persoanelor fizice si juridice, a asociatilor, actionarilor si reprezentantilor legali ai persoanelor juridice care au savarsit fapte sanctionate de legile financiare fiscale si vamale sau care privesc disciplina financiar-fiscala.
Cazierul fiscal se organizeaza de catre Ministerul Finantelor Publice la nivel central si la nivelul Directiilor Generale ale Finantelor Publice Judetene si a municipiului Bucuresti in format electronic.
Cazierul fiscal se gestioneaza la nivel national si la nivelul organelor fiscale teritoriale printr-o structura specializata constituita in cadrul Ministerului Finantelor Publice.
In cazierul fiscal se inscriu date privind:
a) sanctiuni aplicate contribuabililor care au savarsit fapte sanctionate de legile financiare fiscale, vamale sau care privesc disciplina financiara;
b) masuri de executare silita aplicate contribuabililor ca urmare a savarsirii unor fapte sanctionate de legile financiare fiscale si vamale.
In cazierul fiscal se inscriu provizoriu pana la solutionarea definitiva a cauzei, cand se sterg din evidenta date privind contribuabilii fata de care organele competente au dispus masuri care pot fi atacate. Inscrierile provizorii pentru care nu s-au primit comunicari de solutionare definitiva timp de 10 ani de la inregistrare se sterg din evidenta la implinirea acestui termen. In cazierul fiscal se inscriu provizoriu si mentiuni referitoare la contribuabilili care cesioneaza parti sociale actiuni, precum si la cei ce au datorii la bugetul de stat care depasesc valoarea capitalului social.
Inscrierea datelor privind sanctiunile aplicate contribuabililor, a masurilor de executare silita, sau alte inscrieri provizorii se efectueaza pe baza urmatoarelor documente:
a) extrase de pe hotararile judecatoresti definitive, transmise de instantele judecatoresti Ministerului Finantelor Publice;
b) extrasele de pe deciziile de solutionare a contestatiilor ramase definitive prin neexecutarea cailor de atac;
c) actele, documentele intocmite de organele fiscale si vamale din subordinea Ministerului Finantelor Publice prin care se consemneaza faptele sanctionate de legile financiare fiscale, vamale sau care privesc disciplina financiara;
d) acte ale altor organe competente sa constate faptele sanctionate de legile financiare fiscale, vamale sau care privesc disciplina financiara.
In scopul completarii cazierului fiscal, organele fiscale pot solicita Inspectoratului General al Politiei si unitatilor teritoriale extras de pe cazierul judiciar al contribuabililor care au savarsit fapte sanctionate de legile financiare fiscale, vamale sau care se refera la disciplina financiara.
Contribuabilii care au inscrise date in cazierul fiscal sau pentru care s-au facut inscrieri provizorii se scot din evidenta daca se afla in una din urmatoarele situatii:
faptele pe care le-au savarsit nu mai sunt sanctionate de lege;
a intervenit reabilitarea de drept sau judecatoreasca;
nu au mai savarsit fapte de natura celor mentionate intr-o perioada de 10 ani de la data ramanerii definitive a actului prin care au fost sanctionate faptele;
decesul, respectiv radierea contribuabililor;
in cazul achitarii datoriilor.
Certificatul de cazier fiscal se prezinta in mod obligatoriu de catre asociati, actionari sau de reprezentanti legali ai persoanelor juridice la infiintarea societatilor comerciale.
Contribuabilii au dreptul sa solicite si sa obtina certificate de cazier fiscal continand datele inscrise in cazierul fiscal propriu sau intr-o forma simplificata care sa ateste daca figureaza in evidenta cazierului fiscal.
La solicitarea motivata a organelor de urmarire penala si a instantelor judecatoresti, Ministerul Finantelor Publice furnizeaza informatii din cazierul fiscal al contribuabililor aflati in curs de urmarire sau de judecata.
In baza acordurilor fiscale internationale, Ministerul Finantelor Publice poate furniza autoritatilor fiscale competente din statele partenere, la cerere, informatii din cazierul fiscal al contribuabililor.
Certificat de cazier fiscal este valabil 30 zile de la data emiterii in scopul in care a fost eliberat si se remite pe baza perceperii de taxe extrajudiciare de timbre.
Contribuabilii care figureaza in evidenta cazierului fiscal pot cere rectificarea datelor inscrise, daca acestea nu corespund situatiei reale, ori inregistrarea lor nu s-a facut cu respectarea dispozitiilor legale, unitatii fiscale care a emis certificatul de cazier fiscal, care are obligatia sa comunice modul de solutionare a cererii de rectificare, in termen de 30 zile de la data depunerii acesteia.
Organele fiscale sunt obligate sa verifice sustinerile contribuabililor si daca constata ca s-au efectuat inregistrari gresite sa rectifice datele si sa comunice sau elibereze un nou certificat de cazier fiscal.
Contribuabilii carora li s-a respins cererea de rectificare pot introduce contestatii in termen de 30 zile de la comunicare sau in cazul in care eroarea inregistrarii in cazierul fiscal nu se datoreaza organelor fiscale. Contestatia se solutioneaza de catre judecatoria in a carei raza teritoriala isi au domiciliul sau sediul contribuabilii. In cazul admiterii contestatiei, instanta trimite o copie de pe hotararea organului fiscal in vederea rectificarii cazierului fiscal.
Rodica Balanescu - Sistemul de impozite, Edit. Economica, Bucuresti, 1994
Carmen Corduneanu - Sistemul fiscal in stiinta finantelor, CODECS, Bucuresti, 1997
Tatiana Mosteanu s.a. - Reforma sistemului fiscal in Romania, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1999
Ioan Talpos - Finantele Romaniei, vol. I, Edit. Sedona, Timisoara, 1995
Iulian Vacarel s.a. - Finante publice, Edit. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2003
Gheorghe Voinea - Finante locale, Edit. Junimea, Iasi, 2002
Gheorghe Voinea,Gabriel
Stefura, Angela Boariu,
Mircea Soroceanu - Impozite, taxe, contributii, Edit. Junimea, Iasi, 2005
Gheorghe Voinea, Angel - Concepte si expresii importante pentru aplicarea legislatiei fiscale
Boariu, Mircea Soroceanu din Romania, Edit. Polirom, Iasi, 2005
- Legea nr. 373/2006 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, in M.O. nr. 662/1 august 2006;
- Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala in M. of. nr. 560/24 iunie 2004
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate
| Finante-banci | |||
|
|||
|
| |||
|
| |||
|
|||
|
|
|||
