 |
|
 |  |
|
|
| |
 | Afaceri | Agricultura | Economie | Management | Marketing | Protectia muncii |
| Transporturi |
CONSIDERENTE PRIVIND
EVOLUTIA VIITOARE A DESCENTRALIZARII FINANCIARA SI CONTABILITATII UNITATILOR ADMINISTRATIV TERITORIALE IN
Din cele prezentate pana aici in lucrare ,rezulta ca descentralizarea este un proces in plina desfasurare
in
S-au parcurs etape importante prin intermediul carora activitati , care pana nu de mult , reprezentau responsabilitati ale administratiei publice centrale au fost transferate administratiei publice locale,in vederea respectarii obiectivului principal al acesteia-oferirea de servicii publice de calitate cetateanului ,de catre nivelul administrativ cel mai apropiat lui .
Toate transferurile de responsabilitati au fost efectuate dupa:
-analiza cadrului legal,socio-economic al serviciului public care se intentiona a fi transferat;
-analiza de impact a rezultatelor obtinute de administratia publica centrala in prestarea serviciului respective;
-solicitarea sprijinului international in oferirea de solutii in imbunatatirea rezultatelor ce urmau a fi obtinute din prestarea serviciului respective;
-crearea unui cadrul legal nou ,modern pentru serviciul public respective,care sa corespunda standardelor internationale;
Pe parcursul derularii acestor etape s-au constat si multe greseli.Unele au fost "reparate" prin alte acte normative ,altele sunt in implementare pentru a se analiza posibilele ajustari legislative si institutionale , iar pentru altele abia acum se incearca intocmirea cadrului legal si institutional in vederea aplicarii tuturor principiilor de baza ale procesului de descentralizare.
Descentralizarea fiscala este una din temele cele mai "fierbinti"ale Marii Descentralizari
Toate activitatile de transferare ,desfasurate pana in present au fost " acuzate " ca s-au efectuat fara asigurarea surselor de finantare .
Aceste constatari au fost facute si de majoritatea expetilor ,care au fost angajati pe diferite proiecte in sprijinirea descentralizarii in
O problema deosebit de disputata intre administratia publica centrala si locala este -Echilibrarea bugetara.
Echilibrarea bugetara a facut obiectul multor
discutii,seminarii,diferitelor proiecte cu finantari internationale menite sa
sprijine
Un lucru este cert.-administratia centrala cedeaza greu gestionarea surselor de venituri, iar administratia locala incerca, dar timid preluarea acestor responsabilitati.
In present, se depun masuri energice de catre reprezentantii Ministerului de Finante Publice,Ministerului Administratiei si Internelor ,ale organisme abilitate in acest sens si structurile asociative ale administratiei publice locale in imbunatatirea masurilor legate de echilibrarea bugetelor locale, in paralel cu transferarea responsabilitatilor catre acestea.
Compomenta consultativa a acestei actiuni ,sugerata in aproape toate rapoartele de asisitenta acordata Romaniei in acest sens, va crea probabil o varianta mult mai apropiata de realitatea faptelor din interiorul activitatii specifice administratiei publice locale .
Grupul de lucru ,din care face parte si autoarea acestei lucrari, constituit pentru analizarea situatiilor existente si ajustarea lor in functie de necesitatile existente in Romania in present, se preocupa de - cum si cui trebuie sa se adreseze echilibrarea bugetara in procesul de descentralizare-
Apar o serie de intrebari la care trebuie gasita solutia optima de rezolvare.
-echilibrarea se asigura tuturor judetelor ,indiferent de gradul de dezvoltare al economiei locale?
-daca nu, in functie de care criterii clasificam judetele, care vor intra in procesul de echilibrare bugetara?
-cate tipuri de sisteme de echilibrare
bugetara se preteaza in
-care sunt metodele in functie de care se propune a se
efectua echilibrarea bugetelor locale in
Pornindu-se de la doua principii de baza : cel al dezvoltarii si cel al solidaritatii si de la o realitate ,care se confirma -in cele mai dezvoltate judete exista comunitati locale sarace -sau creat curente de opinii diferite .Unii sunt partizanii echilibrarii bugetelor locale numai din judetele slab dezvoltate economic,in vederea acordarii unui ajutor in sensul asigurarii unei baze de dezvoltare,altii nu sunt deacord si pornind de la constatarea ca toate judetele au si comunitati locale sarace sunt adeptii unei echilibrari bugetare la nivelul intregii tari.
Grupul de lucru a decis sa ia in calcul toate opiniile ,pe care sa le analizeze cu studii de caz ,simulari si consultari in structurile associative ale administratiei publice locale.
Varianta in care doar o parte din judete vor avea bugete locale echilibrate de la bugetul de stat.
1.STABILIREA
CATEGORIILOR DE JUDETE PENTRU CARE
-JUDETELE VOR FI IMPARTITE IN 3 CATEGORII:
-DEZVOLTATE
-MEDIU DEZVOLTATE
-SLAB DEZVOLTATE
-INDICATORII IN FUNCTIE DE CARE
VARIANTA I
-IMPOZITUL PE VENIT PE LOCUITOR
-VENITURI PROPRII PE LOCUITOR
-IMPOZITUL PE PROFIT PE LOCUITOR
VARIANTA II
-IMPOZIT PE VENIT PE LOCUITOR
-VENITURI PRORII PE LOCUITOR
-MODUL DE ASIGURARE A SURSELOR BUGETARE PE
CATEGORII DE JUDETE:
-JUDETE DEZVOLTATE -PRELEVARE DIRECTA DE
-consilii locale. -4O%
-consilii judetene -15%
-consilii judetene (ptr.echilibrare) -20%
-bugetul de stat -25%
-FARA ECHILIBRARE
-JUDETE MEDIU DEZVOLTATE -PRELEVARE DIRECTA DE COTE
-consilii locale -40%
-consilii judetene -15%
-consilii judetene(ptr.echilibrare) -20%
-bugetul de stat -25%
-ECHILIBRARE REDUSA
-JUDETE SLAB DEZVOLTATE -PRELEVARE DIRECTA
-consilii locale -36%
-consilii judetene -10%
-consilii judetene(ptr.echilibrare) -17%
-bugetul de stat -37%
-ECHILIBRARE BUGETARA IN FUNCTIE DE CRITERII
2.STABILIREA
CRITERIILOR IN FUNCTIE DE CARE
-CAPACITATEA FINANCIARA ( formula propusa de structurile asociative din administratie publica locala ageeata si legiferata)
3.STABILIREA
CRITERIILOR IN FUNCTIE DE CARE
-CAPACITATEA FINANCIARA 50%
-CRITERII SPECIFICE APROBATE DE 50%
CONSILIUL JUDETEAN PRIN HOTARARE
VARIANTA I
ANALIZA CELOR TREI INDICATORI IN FUNCTIE DE CARE SE PROPUNE CLASIFICAREA JUDETELOR IN TREI CATEGORII (FARA MUN. BUCURESTI)
IMPOZIT PROFIT /LOC --total /locuitor 1.004.425 LEI
VENITURI FISCALE LOCALE/LOC - " 759.186 LEI
IMPOZITVENIT/LOC - " 1.741.935 LEI
TOTALUL CELOR TREI INDICATORI - 3.505.546 LEI
PESTE MEDIA PE TARA - 14 JUDETE
SUB MEDIA PE TARA - 27 JUDETE
DE STABILIT LIMITE DE MEDII PENTRU CLASIFICAREA JUDETELOR:
-JUDETE DEZVOLTATE -PESTE 5.000.000 LEI/LOC
6 JUDETE (.7.959.967-5.792.648 lei/loc)
-JUDETE MEDIU DEZVOLTATE -INTRE 3.000.000-5.000.000 LEI/LOC
13 JUDETE(4.428.269-3.029.965 lei /loc)
-JUDETE SLAB DEZVOLTATE - SUB 3.000.000 LEI/LOC
22 JUDETE (2.870.911-1.469.824 lei/loc)
VARIANTA II
Propuneri de departajare a judetelor-IMPOZIT VENIT SI VENITURI PROPRII/LOC
MEDIA PE
PESTE MEDIA PE TARA -15 JUDETE
SUB MEDIA PE TARA -26 JUDETE
-JUDETE DEZVOLTATE - PESTE 3.000.000 LEI
10 JUDETE(3.043.981-4.681.143 lei/loc)
-JUDETE MEDIU DEZVOLTATE -INTRE 2.000.000-3.000.000 LEI/LOC
14 JUDETE(2.051.300-2.797.455 lei/loc)
-
-JUDETE SLAB DEZVOLTATE -SUB 2.000.000 LEI/LOC
17 JUDETE(1.119.827-1.965.865 lei/loc)
PROPUNERI DE MAJORARE A COTELOR DEFALCATE DIN IMPOZITUL PE VENIT PENTRU ANALIZA JUDETELOR CARE SE POT AUTOFINANTA
Considerand ca impozitul pe venit este un indicator ,care ne indica gradul de dezvoltare economica
locala ,grupul de lucru constituit a propus mai multe simulari pe toate judetele
din
COTE DEFALCATE DIN IMPOZITUL PE VENIT PROPUSE PENTRU SIMULARI IN VEDEREA CLASIFICARII JUDETELOR
Varianta I VariantaII
Consilii locale 40% 38%
Consilii judetene 15% 13%
Consilii judetene(ptr.echilibrare) 20% 25%
-------- ----- ------ ----- ----- --------- ----- -------
total prelevari in judet 75% 76%
SITUATIE
COMPARATIVA A APLICARII UNOR
IMPOZIT PE VENIT DIFERITE
Nr Judetul Impozit
pe Cote 63% Sume defalcate Total Cote 75%
Crt. Venit impozit pe venit
1. ALBA 634.855.000 399.958.650 151.676.647 551.635.297 476.141.250 482.489.800
2.
3. ARGES 1.343.503.000 846.406.890 170.204.071 1.016.610.961 1.007.627.250 1.021.062.280
4.
5. BIHOR 1.147.070.000 722.654.100 187.114.204 909.768.304 860.302.500 871.773.200
6. BISTRITA 366.204.000 230.708.520 120.901.312 351.609.832 274.653.000 278.315.040
7. BOTOSANI 350.217.000 220.636.710 254.217.106 474.853.816 262.662.750 266.164.920
8.
9.
10.
11. CARAS-SEVERIN 379.673.000 239.193.990 149.338.358 388.532.348 284.754.750 288.551.480
12. CALARASI 276.545.000 174.223.350 152.705.766 326.929.116 207.408.750 210.174.200
13. CLUJ 1.941.218.000 1.222.967.340 124.647.311 1.347.614.651 1.455.913.500 1.475.325.680
14.
15. COVASNA 325.486.000 205.056.180 94.689.052 299.745.232 244.114.500 247.369.360
16. DAMBOVITA 743.956.000 468.692.280 204.429.938 673.122.218 557.967.000 565.406.560
17. DOLJ 1.206.914.000 760.355.820 195.234.089 955.589.909 905.185.500 917.254.640
18.
19.
20. GORJ 1.070.570.000 674.459.100 105.579.941 780.039.041 805.927.500 813.633.200
21. HARGHITA 470.175.000 296.210.250 129.550.976 425.761.226 352.631.250 357.333.000
22. HUNEDOARA 965.483.000 608.254.290 167.732.753 775.987.043 724.112.250 733.767.080
23. IALOMITA 307.422.000 193.675.860 132.875.976 326.551.836 230.566.500 233.640.720
24.
25. ILFOV 838.997.000 528.568.110 39.729.859 568.297.969 629.247.750 637.637.720
26. MARAMURES 639.692.000 403.005.960 200.611.077 603.617.037 479.769.000 486.165.920
27. MEHEDINTI 377.192.000 237.630.960 122.840.627 360.471.587 282.894.000 286.665.920
28. MURES 1.129.226.000 711.412.380 167.019.864 878.432.244 846.919.500 858.211.760
29. NEAMT 591.000.000 372.330.000 241.105.225 613.435.225 443.250.000 449.160.000
30. OLT 603.917.000 380.467.710 171.304.414 551.772.124 452.937.750 458.976.920
31. PRAHOVA 1.838.524.000 1.158.270.120 184.755.088 1.343.025.208 1.378.893.000 1.397.278.240
32. SATU MARE 520.715.000 328.050.450 145.682.778 473.733.228 390.536.250 395.743.400
33. SALAJ 316.099.000 199.142.370 106.494.484 305.636.854 237.074.250 240.235.240
34.
35. SUCEAVA 660.380.000 416.039.400 348.820.879 764.860.279 495.285.000 501.888.800
36. TELEORMAN 472.915.000 297.936.450 198.002.205 495.938.655 354.686.250 359.415.400
37. TIMIS 2.144.081.000 1.350.771.030 121.094.219 1.471.865.249 1.608.060.750 1.629.501.560
38. TULCEA 371.959.000 234.334.170 138.094.755 372.428.925 278.969.250 282.688.840
39. VASLUI 333.399.000 210.041.370 257.030.893 467.072.263 250.049.250 253.383.240
40. VALCEA 635.760.000 400.528.800 135.907.070 536.435.870 476.820.000 483.177.600
41. VRANCEA 403.041.000 253.915.830 159.997.668 413.913.498 302.280.750 306.311.160
BIBLIOGRAFIE
*Legea contabilitatii nr.82/1991
*OG nr.70/2004 pentru modificarea si completarea Legii contabilitatii nr.82/1991
*OUG45/2003 privind finantele publice locale
*Legea bugetului de stat pe anul 2004 nr.507/2003
*OMF 2388/1995 pentru aprobarea Normelor privind organizarea si efectuarea inventarierii
patrimoniului
*OMF522/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice generale referitoare la exercitarea controlului financiar preventive
*OMF 912/2004 pentru modificarea si completarea Normelor metodologice generale referitoare la exercitarea controlului financiar preventiv ,aprobate prin OMFnr.522/2003,cu modificarile ulterioare
*Legea finantelor publice nr.500/2002
*OMF 1792/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind angajarea ,lichidarea,ordonantarea si plata cheltuielilor institutiilor publice ,precum si organizarea ,evidenta si raportarea angajamentelor bugetare si legale
*OG60/2001 privind achizitiile publice
*Legea auditului public intern nr.672/2002
*OMF 38/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice generale privind exercitarea activitatii auditului public intern.
*IACOB PETRU PANTEA,GHEORGHE BODEA-Contabilitatea romaneasca,2003
*ION STANCU-Finanta,Teoria pietelor financiare,Finantele intreprinderilor,Analiza si gestiunea financiara-1996
*
*THEODORE LEVITT-The Globalization of Markets,1983
*FELEAGA NICULAE-Sisteme contabile comparate,1995
*RISTEA M.-Noul sistem contabil in Romania-1994
*VACAREL I.-Finante Publice,1992
*EMILIAN DREHUTA,GHEORGHE NEAMTU,ELENA VOICU-Bugetul Public si
Contabilitatea unitatilor Bugetare-2000
*Norme Metodologice periodice emise de Ministerul Finantelor Publice
*STANDARDELE INTERNATIONALE DE RAPORTARE FINANCIARA-IAS 29-
Raportarea financiara in economii hiperinflationiste
*STANDARDELE INTERNATIONALE DE RAPORTARE FINANCIARA-IAS 34-
Raportarea financiara interimara
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate
| Finante-banci | |||
|
|||
|
| |||
|
| |||
|
|||
|
|
|||
