CURS Finante

CURS 1

Monedei ii sunt date 2 acceptiuni:a)moneda este un bun, o marfa, cu calitati deosebite si care are o existenta deosebita; b)moneda este un semn, ocreanta asupra emitentului, o expresie a vointei oamenilor,deci este un instrument cu insusiri subiective. Moneda apare ca o conventie sociala, se interpune intre cel care o emite si cel care o foloseste. Definitia monedei dupa noua enciclopedie: Moneda este o marfa de o anumita valoare proprie intr-un volum minim, relativ omogena cu posibilitatea de a fi usor divizata fara a pierde valoarea. Aceasta marfa este usor de indentificat ea serveste schimbului in opozitie cu toate celelalte marfuri. Moneda serveste ca etalon si ca unitate pt a exprima cifric valoarea acelor marfuri.

Caracteristicile monedei: -A) se afla in centrul vietii ec si este in prezent un instrument de utilitate economica pt toti agentii ec. -B) latura juridica a monedei - a fost si este necesara recunoasterea oficiala a monedei pt ca folosirea ei sa fie accesibila fara obiectii din partea persoanelor ce o pot detine. -C) utilitatea monedei ca instrument monetar de schimb. Functiile monedei: -functia de instrument de schimb (moneda joaca un rol de intermediar intre agentii economici; este cea care garanteaza libertatea de optiune pt anumite bunuri si servicii oferite pe piata) -functia de etalon de vanzare moneda este un etalon de vanzare si are capacitatea de a aduce la acelasi numitor bunurile eterogene, acestea putand fi astfel erahizate -functia de rezerva moneda este purtatoare de valoare si isi conserva valoarea; Practic aceasta valoare se refera la puterea de cumparare a monedei. -functia de mijloc de plata (obligatia de plata se efectueaza in mare masura cu ajutorul monedei, folosirea ei dovedeste puterea liberatorie, universala si nelimitata a cesteia -functia de lichiditate este legata de functia de functia de mijloc de plata si permite ag ec sa-si constituie sa-si constituie depozite de tranzactii, de precautii si de speculatii.

CURS 2

Evolutia monedei -etape:

1.Aparitia monedei - Moneda este prezenta in operatiunile de schimb si de evaluare sub forma unor mijloace de intrebuintare obisnuita. Masurarea valorii are la baza un etalon care trebuie sa indeplineasca cerintele: concentrare de valoare mare in volum mic, -divizibilitate fara afectare sau pierdere de valoare -rezistenta la actiunea factorilor chimici.

2. Aparitia monedei de hartie si de cont -a avut drept cauze: deteriorarea si pierderea de valoare a monedei de aur, greutatea in transport si pastrarea lui, cuantificarea monedei potrivit careia baterea de moneda de metal pretioas era o povara.

Desprinderea monedei semn de moneda marfa dpdv calitativ si cantitativ. -aurul devine insuficient pt operatiunile de convertibilitate si se naste o contradictie intre posibilitatile bancii de a bate moneda si nevoile de moneda ale schimburilor comerciale .

4. Crearea sistemului monetar in anul 1944 - moneda semn sub denumirea de valuta crea integral rolul de instrument de schimb pe piata interna. In depozitele bancilor de emisiune alaturi de aurul efectiv intra si valutele garantate de bunuri si servicii produse in tara de emisiune. In 1971 are loc excluderea totala de la baza sistemului monetar national si international a aurului.

5. Emisiunea de moneda internationala ECU, DST si EURO

Clasificarea semnelor monetare: -dupa existenta lor: moneta naturala (apare sub forma obisnuita adica metalica, divizionara si moneda de hartie), m scripturala (este legata de aparitia bancii. Pe baza depunerilor constituite in depozite de agentii economici la banci si inregistrarea acestor depuneri in conturile lor bancile pot dispune plati catre alti ag ec) -dupa emitent : moneda batura sau creata de ag ec, moneda de tezaur, moneda batuta de banci -dupa valoarea pe care o exprima: moneda cu valoare intrinseca, moneda cu valoare reprezentativa. -dupa obligatiile asumate de emitent: -moneda convertibila si moneda inconvertibila -dupa puterea de circulatie - monede cu puterea de circulatie nelimitata: moneda nationala, monede paralele, moneda fractionara.

Organizarea monetara

Sisteme monetare- ansamblul normelor legale si al institutiilor care reglementeaza, oeganizeaza si supravegheaza relatiile monetare ale unei economii. Elementele structurale ale sistemului monetar: -unitatea monetara -motalul monetar -baterea si punerea in circulatie a monedei cu valoare integrala -emisiunea si punerea in circulatie a bancnotelor , a monedelor de hartie. Tipuri de sistem monetar -sistemul monetar pe argint (monometalismul) -sistemul monetar etalon aur-argint (bimetalismul) -sistemul monetar etalon aur sau monometalismul aur (care se divide in sist m bazat pe etalon aur-clasic, sist mon bazat pe etalon aur-lingouri, sistem monetar baz pe etalon aur-devize, sist monetar bazat pe etalon putere de cumparare).

Sistemul monetar bazat pe argint -pana la inceputul sec al XIX argintul era aproape etalon universal a functionat in conditiile in care rolul monetar al aurului a fost relativ minor in cadrul economiei. Cauza abandonarii argintului a fost schimbarea raportului de valoare dintre argint si aur in favoarea aurului. Sistemul aur-argint a existat in 2 variante: raportul de valoare dintre cele doua metale era fixat prin lege, raportul era lasat sa floteze liber pe piata. Bimetalismul rezulta ca fiind o creatie artificiala a legii, defapt functionand fie aurul, fie argintul. Sistemul a functionat in europa pana in anii 1870.

Sistemul monetar bazat pe etalon-aur.-unitate monetara detinuta si definite egal printre o cantitate de aur; -o convertibilitate libera si nelimitatta in aur a bancnotelor; -detinerea unei reserve de aur de catre autoritatea monetara; -libera transferabilitate a fondurilor. Caracteristici ale etalonului aur-clasic: -autul moneda circula liber pe piata interna si internationala; -alaturi de aurul moneda funstiile monetare erau indeplinite in paralel si de banknote; -baterea libera a monedelor de aur asigura echivalenta intre valoarea nominala sic ea comerciala; -convertibilitatea era un mechanism intern a ec.de piata.

Sistemul monetar aur-lingou- apare dupa I Razboi Mondial si este o forma limitata a sistemului etalon aur. Pe piata interna circula numai moneda de hartie. vertibilitatea acestora nu se mai face in aur-moneda, ci in aur-lingou. A constituit prima derogare de la caracterul mecanic al etalonului clasic datorita introducerii in sist.monetar alaturi de aur a valutelor si devizelor. Convertibilitatea bancnotelor era la alegerea bancii de emisiune,fie in aur ,fie in valuta. Elementul structural al sist monetar il reprez.unitatea monetara. Sist.monetar defineste moneda ca element fundamental

1.Valoarea paritara- este continutul valorii al unitatii monetare. In conditiile etalonului aur-clasic si lingouri, valoarea paritara a unei unitati monetare era definita pritnr o cantitate de aur. In conditiile etalonului aur-devize si putere de cumparare, val.paritara a unei monede era definita printr o cantitate de aur,fie prin raportare la continutul valorii a unei monede,ca moneda de referinta.Valoarea paritara este o marime constanta si se modifica la intervale mai mari sau mai mici de timp prin valorizare sau revalorizare.a)valori paritare fixe b)val.paritara glisanta c)val.paritare mobil

2.Paritatea monedei- este raportul valoric dintre doua monede, dintre valorile paritare ale acestora. Paritate aur sau metalica- in cazul in care valorile paritare sunt exprimate printr o cantitate de aur; Paritatea ECU,DST,EURO, daca val. paritare sunt definite pe baza unui cos de moneda; Paritatea puterii de cumparare in conditiile etalonului pret de cumparare. Toate aceste paritati se mai numesc si paritati teoretice. Paritatea este sinonima cu cursul oficial al monedelor.

Masa monetara- este o marime eterogena constand din totalitatea activelor monetare care pot fi utilizate pt.procurarea de bunuri si servicii si pt, plata datoriilor. Structura masei monetare : -moneda de hartie si de cont -sunt incluse formele clasice ale monedei si reprez partea cea mai activ a masei monetare ; -este masa monetara cu cel mai inalt grad de lichiditate,iar specialistii o noteaza cu M1 -depunerile la vedere si la termen sub forma de depozite la banci -reprez.si vasi-moneda cu simbol M2 si aceste active care stationeaza in depozite au grad relativ mare de lichiditate ele indeplinind unele functii ale monedei ;-alte active financiare care au grade diferite de lichiditate si sunt simbolizate cu M3 si in structura carora sunt incluse efectele comerciale,efecte publice(titlurile de creante). Aceste active au grade mai mari sau mai mici de lichiditate si sunt incluse in structura masei monetare avand trasaturi asemanatoare si comune cu cele ale monedei.

CURS 4

Indicatorii monetari si agregate monetare Calculul si interpretarile indicatorilor monetari trebuie apreciate in contextul elaborarii unor conceptii generale de analiza a conexiunilor interdependentelor reciproce dintre variatiile masei monetare si celelalte fenomene monetare. Specialistii monetaristi au grupat indicatorii monetari in 2 categorii: 1.Indicatori care ofera inf pt estimarea evolutiei masei monetare 2.Indicatori care ofera inf pt evaluarea evolutiei masei monetaresi dinamicii ecnomice adca pt estimarea efectelor politicii monetare asupra politicii economice. In selectarea indicatorilor monetari cei urmeaza a fi utilizati ca agregate monetare este necesar sa se tina cont de cerintele: -capacitatea indicatorilor de a raspunde la impulsurile masurilor de politica monetara -capacitatea indicatorilor de a-si modifica nivbelul si evolutia sub actiunea amsurilor initiate de auritatea monetara -capacitatea indicatorilor de a asigura relatii functionale intre agregatele monetare -dinamica indicatorilor economici generali de ansamblu. Agregatele monetare difera in general de a o economie la alta dar in ansamblu au anumite caracteristici comune ce pot fi grupati in 3 categorii: 1.moneda primara (moneda emisa de banca centrala a carei cantitate este controlata de aceasta institutie) 2.moneda ca mijloc de plata (cuprinde mijloacele de plata create de bancile comerciale si celelalte banci si institutii de credit) 3.moneda ca avutie neta (cuprinde mijloacele de plata care nu se utilizeaza ca mijloc de plata in mod curent dar care se pot transofrma in astfel de mijloace de plata).

Relatia de credit -este legata de existenta monedei, de dezvol;tarea functiilor sale si a acelei de plata. Se manifesta atat ca aport intre indivizi cat si ca tranzactii ample ce implica piete financiare monetare si acordul de credit. Creditul se menifesta ca o relatie a proceselor ec ce apare in procesul de transfer patrimonial de bunuri si servicii care se realizeaza in doua modalitati: -plata la vedere -plata la termen.

Caracteristicile creditului: -promisiunea de rambursare (presupune riscuri pt credite si necesita existenta unor garanti pt prevenirea acestora) -termenul de rambursare -dobanda -tranzacia de acord de credit -transferabilitatea creditului. Riscul de rambursare -apare in probabilitatea intarzierii platii sau nerambursarii la scadenta respectiva cu capacitatea de plata a debitorului. Pt a preveni acest risc creditorul analizeaza debitorul urmarind aspectele: -aspecte financiare, ec, juridice, as legate de competentele si moralitatea debitorului.

Bonitatea repr performanta financiara a ag ec si se det prin calc unor indicatori financiari pe baza datelor din formularele contabile in functie de perioada in care se determina (astfel anual bilantul contabil si contul de profit si pierderi; trimestrial situatia patrimoniului si a rezultatelor financiare, lunar balanta de verificare).

Indicatorii financiari si formulele de calcul: Lichiditatea curenta= Active curente/ Pasive curente; Solvabilitatea= Activul total /Pasivul total ; Rata rentabilitatii capitalului propriu= (Profitul net/ Capital propriu)*100 ; Rata rentabilitatii generale= (Profitul net/ Chelt totale) *100 ; Gradul de indatorare= Pasive totale/ Capital proprii

Punctajele indicatorilor de bonitate: 1.Lichiditatea >2 (20pt); 2-1,5 (15pct); 1,4-1 (10pct); <1 (10pct) 2.Solvabilitatea >2 (20pt); 2-1,5 (15pct); 1,4-1 (10pct); <1 (10pct)

3.Rata capitalului propriu >5% (20pt); 5%-3% (15pct); 2%-1% (10pct); <1% (10pct)

4.Rata rentabilitatii generale >10% (20pt); 10%-5% (15pct); 4%-1% (10pct); <1% (10pct) 5.Gradul de indatorare: 0-0,3 (20pct); 0,4-0,6 (15pct); 0,7-1 (10pct); >1 (5 pct).

Incadrarea pe grupe de bonitate. Grupa 1: standard(90pct); grupa 2: in observatie(89-70pct); grupa 3: substandard(69-51pct);grupa 4: indoielnic(50-26pct);grupa 5(25-20pct).

Grupa 1.standard sau excelent-performantele de conducere si financiare sunt f. bune si se prefigureaza mentinerea acestora si in perspectiva; -inexistenta semnelor de neindeplire actuala sau potentiala a obligatiilor fata de stat si banca; -credite fara restrictii.

Grupa 2.in observatie sau bun.-performantele financiare si de conducere sunt f.bunu sau bune dar clientul este vulnerabil la schimbari si drept urmare se intrevede ca performantele actuale nu pot fi mentinute la acelasi nivel in perspectiva mai indelungata;-intarzieri accidentale in achitatrea obligatiilor fata de stat si banca; -creditare cu unele conditii in contractul de credite si supraveghere mai atenta in comparatie cu trecutul.

Grupa a 3 a substandard sau acceptabil. Performantele financiar economice sunt satisfacatoare, dar cu o tendinta de deteriorare serioasa a capacitatii de plata si tendinte de inrautatire, daca nu intervin masuri adecvate. Rezulta: -intarzieri repetate fata de stat si banca, creditare cu precautie si numai daca banca are convingerea ca prin credit se va obtine efectul de parghie. -conditii suplimentare si garantii in contractul de credit.

Grupa a4-a: Indoielnic sau in atentie -performante financiare si de conducere sunt reduse si au tendinta de deteriorare in viitor -rambursarea obligatiilor este incerta si fara masuri specifice chiar imposibile. -starea creditarii si aplicarea modalitatilor juridice pt recupererea acestora. -reluarea creditarii se va face numai dupa prezentarea unui program de rstrcuturare economica si de conducere insusit de comitetul de credit al bancii.

Grupa a5-a Performante financiare inexistente sau subnivelul minim -conducere cu riscuri mari si fara tendinte evidente de refacere -achitarea obligatiilor fata de stat si banci este sistata sau sporadica -nu se crediteaza pt obligatiile anterioare se aplica masurile juridice inclusiv declararea starii de faliment.

Riscul de imobilizare -apare la banca sau la detinatorul de depozite care nu este in masura sa satisfaca cerintele utilizatorului de depozit sau solicitarilor de credite datorate unor slabe gestionari a acestora. Pt ca bancile sa-si consolideze pozitia de creditor si pt o ferma gestionare a activelor monetare bancile solicita garantii suplimentare care sunt prevazute in contractul de credite. Riscul asumat este influientat de capacitatea reala a debitorului de a-si indeplini obligatiile in viitor. In luarea deciziei de asumare a unui risc acceptabil si a unei datorii acceptabile este important sa se inteleaga modul in care riscul poate fi micsorat la maximum. Acel lucru necesita investigarea tuturor componentelor de risc ce se impart in 3 categorii: - Riscul tranzactiei (Necesita identificarea, intelegerea si acceptarea tuturor aspectelor functionale si operationale ale riscului implicat. El vizeaza: natura si scopul afacerii, implicatiile juridice politice ec si practicefata de imprumutat. Este necesara cunoasterea naturii si structurii afacerii propuse de client: tipul de produs, scopul solicitarii creditului, termenul de rambursare, sursa de rambursare, mecanismul de plata, calitatea sursei de rambursare ) - Riscul clientului (Presupune aumarea de catre banca a riscului ca la data scadentei clientul nu va putea sa-si achite obligatiile pe care le are fata de banca. Banca trebuie sa fie convinsa in urma analizei pe care o efectueaza ca debitorul are posibilitatea sa-si achite obligatiile in viitor. Intreaga analiza a riscului de creditare este realizata pe baza evaluarii bonitatii egentului ec, a posibilitatilor sale reale de rambursare a creditului la scadenta. Aceasta presupune organizarea analizei clientului in cadrul unei metodologii care sa asigure luarea in considerare a principiilor cunoscute pe plan ihternational sub denumirea de cei 6 C ai creditului: caraterul, capacitatea, costul , colateralul, conditiile, controlul) - Riscul garantiei (Rezulta din incertitudinea bancii asupra posibilitatilor de a-si recupera creantele din ultima sursa pe care o are la dispozitie dupa epuizarea celorlalte cai. Gestionarea riscului de garantii pp 2 niveluri de analiza: 1.cel al cuantificarii valorii garantiei inainte de acordarea creditului in procesul de elaborare a deciziei de creditare. 2.se refera la momentul lichidarii garantiei in cazul in care banca va trebui sa procedeze la executarea acesteia. Valoarea minima a garantiilor accepxtate de banca va fi intotdeauna cel putin egala cu datoria debitorului formata din creditul acordat + dobanzile aferente perioadei de creditare).

Garantiile ce pot fi acceptate de banca se impart in 3 categorii: garantii reale, personale si alte garantii.

CURS 6

Dobanda Teoria dobanzii a constituit una dintre problemele cele mai discutate de fiziologi,soc. Conceptul dobanzii Dobanda este asociata notiunii de capital si corelata cu elementele timp si risc. Poate fi considerata o remunera pe care capitalistul o primeste pt folosirea capitalului propriu (dobanda originala) sau pt.capitalul incredintat spre utilizare altor persoane(dobanda imprumutului) pe o perioada data si pt. Dobanda este suma ce revine proprietarului la rambursarea sumei imprumutate sau pretului folosirii cap.si remunerarea riscului pe care il implica imprumutul respectiv.

Factorii care influenteaza nivelul dobanzii 1.Productivitatea capitalului -implica o anumita rata a profitului care se afla intr o dinamica determinata de anumite evolutii si conjuncturi. Productivitatea cap. poate fi diferita de la o etapa la alta fapt perceptibil de ambele parti care isi vor stabili pozitiile in consecinta. Maniera de a ajunge la intelegere trebuie sa persiste in relatiile dintre debitor si creditor asigurand permanenta conditiilor de creditare. 2.Lichiditatea- independent de orice alte conditii creditorii prefera forma de imprumut lichida, termele scurte. Orice angajare mai indelungata a resurselor creditului este insotita de o sporire a sumelor platite ca dobanzi implicand cresterea nivelului dovanzii. 3. Riscul nerambursarii- rambursarea la termen este o conditie a perpetuarii raportului de credit si a sistemului aferent. Ea este o cerinta care poate fi asigurata daca in cazurile specifice se iau masurie necesare de evitare si acoperire a acestui risc. 4.Raportul dintre cererea si oferta de credite Oferta de credite este influentata primordial de nivelul aconomisirii dintr o anumita tara si de optiunile traditionale ale pop.pt ec. Influentat de preferintele familiilor sau populatiei de a economisi este nivelul individual al venitului si trebuie luate in considerare preferintele pt.consum. Cererea de creditare este conditionata de cei trei mari debitori :guvernul,ag.ec.,familiile sau populatia ;care sunt influentati de ev.activ.ec. si de tendintele invistitiilor.

Riscul garantiilor Garantiile trebuie sa repr.ultima sursa de rambursare a creditului care sa se utilizeze in cazul in care nu mai exita alte posibilitati de rambursare a acesteia si a platii dob. Valoarea minima a garantiilor acceptate de banca va fi in toate cazurile la nivelul datoriei totale formate din creditul acordat si dob.aferente.Garantiile reale-sunt acele garantii care constau in afectarea speciala a unor bunuri individualizate pt. garantarea creditului sub forma de ipoteci si gajuri. Tipuri de garantii :

Ipoteca - este o garantie imobiliara care nu comporta deposedarea celui ce o constituie de bunul adus in garantie. Ipoteca practicata de banca in relatia cu clientii sai este o ipoteca conventionala intrucat are la baza ei intelegerea intervenita intre constitorul ipotecii si banca,iar constitorul poate fi debitorul sau garantul pers.fizica sau juridica. Obiectul ipotecii il constituie numai bunurile imobiliare actuale, nu cele viitoare aflate in posesia constitutorului si in circuitul civil.

Gajul - este un contract, accesorul contarctului de credit,prin care debitorul sau garantul,remite bancii un bun mobil pt.garantarea creditului. El este de doua feluri :- gaj cu deposedari - numit si amanet si presupune deposedarea de bunul mobil al constitutorului si depunerea acestuia la banca. Aceasta forma de gaj se materializeaza printr un contract denumit contract de gaj cu deposedare. Obiectul il constituie bunurile mobile cu volum mic si valoare ridicata,cum ar fi : metalele, pietrele pretioase, tablouri etc. ; - gaj fara deposedari -nu presupune deposedarea de bunuri mobile aduse in garantie el fiind posibil de aplicat asupra produselor solului prinse in radacini sau deja culese, precum si asupra materiilor prime industriale in stare de fabricatie

Pt. valabilitate cele 2 forme de gaj trebuie sa mai indeplineasca : -constitutorul,pers.fizica sau juridica; -bunurile gajate sa fie in circuitul civil ; -bunurile gajate sa fie asigurate la o companie de asigurari pt -in contractul de gaj indiferent de forma acestuia sa se mentioneze creditul pt.care se constituie gajul.

Ipoteca si gajul sunt singurile garantii ce asigura bancii un privilegiu in raport cu alti creditori motiv pt.care in procesul garantarii creditelor acestora li se va da importanta cuvenita

Garantiile personale -sunt anjamente asumate de o pers.fiz.sau juridica prin care acestea se obliga sa execute obligatia debitorului in cazul neexecutarii ei de catre imprumutat.Ele mai poarta denumirea de cautiune sau fidejusiune. Prin incheierea unui contarct de cautiune, cautionarii se obliga sa garanteze creditul respectiv cu intreaga avere prezenta si viitoare. Alte garantii : a)gajul general -Cea mai generala garantie ea fiind in acelasi timp un gaj comun la dispozitia tututror creditelor care au in totii pozitii egale fata de bunurile debitorului impotriva caruia s a pornit executarea silita b)depozitele in lei si valuta- disponibilitatile banesti existente in conturile imprumutatilor sau a altor pers fizice si juridice cu cont la unitatile bancare pot constitui garantii la creditele solicitate.     Constituirea depozitelor in scopul garantarii imprumuturilor se realizeaza pe baza unui contract de garantie prin constituirea unui depozit bancar in care se va mentiona scopul crearii depozitului. Documentul care atesta valoarea sumelor existente in depozitele resp.este extrasul de cont.

Sursele creditarii - Surse proprii: capital propriu constituit din capitalul subscris si varsat de actionari + o serie de fonduri prelevate din profit. Surse atrase - constituite prin atragerea de capitaluri de la pers fizice si jur. Atragerea fundurilor imbraca forma 1)depozitelor: -Depozitele la vedere sunt constituite din disponibilitatile depuse in toate conturile deschise la banci din care se pot face plati la cerere si pt care banca nu-si rezerva dreptul de a solicita o instiitare scrisa asup[ra viitoare retrageri de numerar. -Depozitele la termen sunt cea mai importanta sursa financiara intre pasivele bancare si au o scadenta prestabilita ai eventualele retrageri ef inainte de a se ajunge l;a maturitate sunt penalizate prin dobanzi.

2)soldurilor creditoare ale conturilor SC 3)plasamente interbancare 4)refinantare solicitata de la BNR 5)linii de creditare externa

Tipuri de credite: -Creditul comercial (forma de imprumut practicata intre vanzator si cumparator cand vanzarea marfurilor este facuta pe credit, adca inmanarea marfurilor este separata in timp de plata pretului ei. -este acordat cumparatorului de catre furnizor sub forma de vanzari de marfuri executari de lucrari si prestari de servicii cu plata la o data ulterioara) -Creditul bancar (se acorda ag ec sub forma baneasca de catre inst bancare. -este foarte larg raspandita avand ca obiect acea parte disponibila a capitalului numita capital de imprumut. Tipuri de credite bancare: ) -Creditul obligatar (repr o grupa a operatiilor de credit care se refera la relatiile de credit in care partenerii sunt institutiile statale sau intreprinderile ec in calitate de debitori care emit obligatiuni, si creditorii subscriitorii, detinatorii acestori obligatiuni. Obligatia este un titlu de recunoastere a datoriei care repr o creata financiara.O mare parte a obligatiunilor sunt emise de stat dar mai sunt si obligatiuni emise de societati si sunt pe termen scurt sau lung) -Creditul ipotecar (destinat activitatii imobiliare, presupune o conventie intre creditor si imprumutat in care se prevede: proprietatea ce serveste ca garantie -conditiile de remunerare si scadentele de rambursare -penalitatile in caz de rambursare anticipata partiala sau completa a imprumutului -circumstantele in care prin nerespectarea conditiilor de imprumut debitorul poate pierde proprietatea. Principalul timp de imprumut de ipoteca are o rata a dobanzii fixa. Ultimele tipuri de credite ipotecare sunt imprumutul pe ipoteca cu dobanzi variabile presupune variatia acestora in fun ctioe de un indicator precis al pietei financiare, crditele pe ipoteca cu rambursare progresiva, creditul ipotecar inversat, purtator de anuitati. -Creditul de consum -este credit pe termen scurt sau mijlociu acordat persoanelor individuale destinat a acoperi costul bunurilor si serviciilor de care beneficiaza prin reteaua de comercializare si servicii, sau pt recreditarea createlor contractate in acest scop.

Tipuri de credite bancare:

a)Avansurile in cont curent - sunt destinate sa acopere nevoile curente ale ag ec. Acordarea creditului are la baza depozitele compensatorii. b)Liniile de credit -bancile deschis ag ec linii de credit in cadrul carora stabilesc un plafon maxim de credite ce urmeaza a fi puse la dipozitia ag ec. Tipuri: credite provizorii , credite confirmate. Linia de credit este o modalitate de creditare a ag ec care functioneaza dupa sistemul revolving sau se pot efectua trageri sau rambursari pe toata durata de valabilitate a liniei. Se acorda clientilor cu performante economico -financiare bune. Creditul sub forma liniei de credit= (CA pe per creditarii * Durata medie de incasare a clientilor)/ Perioada de creditare c) Credite pe stocuri - sunt menite sa asigure resursele necesare in cazul aparitiei unui dezechilibru in circuitul aprovizionarii, productiei si desfacerii. Acordarea creditelor este garantata cu stocul de marfa aflat in procesul de productie sau de circulatie al acestora. d) Warantul - este un titlu un instrument care atesta existenta marfurilor intr-un depozit general. El permite transmiterea proprietati pt obtinerea si gatantarea creditului bancar. Poate fi: -agricol, petrolier, industrial.