Comparatia sistemului fiscal romanesc
cu sistemele fiscale din tarile UE
Specificul
Romaniei fata de tarile UE consta in structura
veniturilor incasate la bugetul de stat. In Romania, veniturile fiscale si
bugetare sunt dependente de veniturile din taxele si impozitele indirecte
(TVA, accize, taxe vamale etc.), in timp ce, in Uniunea Europeana,
contributiile celor trei mari categorii de impozite si taxe (impozite
directe, indirecte si contributiile sociale) la formarea veniturilor
sunt relativ apropiate. In acest context, putem observa ca fiscalitatea
din Romania este una medie fata de tarile din Uniunea
Europeana, situandu-se la un nivel relativ apropiat de Irlanda sau
Slovacia (unde se aplica o cota unica de 19% atat pentru
venituri, cat si pentru TVA) si mult mai redusa atat
fata de cea din tarile UE15, de exemplu, Suedia,
Franta sau Danemarca, cat si in comparatie cu unele dintre
tarile nou-venite in UE in anul 2004, precum Cehia sau Ungaria.
In prezent,
Romania are una dintre cele mai reduse cote din UE27 la impozitul pe venitul
persoanelor fizice.
Cu o rata
de impozitare de 16%, Romania se afla intre Serbia (cu venituri impozitate
progresiv, cu o rata minima de 10% si una maxima de 14%)
si tarile dezvoltate din UE, in care predomina la fel,
sistemul progresiv. Cele mai mari rate de impozitare a veniturilor sunt in
Danemarca (38%-59%), Suedia (30%-55%), Finlanda (29%-53,5%), Olanda (34,2%-52%)
si Norvegia (28%-51,3%). Dintre cele 12 tari noi membre ale
UE (zece care au aderat in mai 2004
si doua in ianuarie 2007), majoritatea au cote de impozitare mai
ridicate decat Romania. Astfel, Ungaria are cote cuprinse intre 18% si 36%,
Cehia
(12%-32%), Polonia (19%-40%) iar Bulgaria intre 10% si 24%.
In ceea ce priveste impozitul pe profitul companiilor, Romania are
printre cele mai scazute cote dintre tarile din UE27. Pentru
persoanele fizice, rata de impozitare a dividendelor este de 16%, astfel
ca profiturile unei societati comerciale sunt impozitate cu
29,44%, in cazul actionarilor persoane fizice si cu 24,4%, in cazul
persoanelor juridice. Bulgaria impune o cota de impozitare pe profitul
companiilor de 10%, Ungaria 16% iar Estonia 22% (trebuie mentionat ca
Bulgaria si Estonia nu impoziteaza veniturile din dividende).
Daca avem in vedere rata de impozitare combinata (impozit pe profit +
impozit pe dividende), observam ca tarile dezvoltate din UE
au un regim de impozitare mult mai restrictiv decat al Romaniei. Astfel, daca impozitul final combinat este de
19% in Slovacia, in Irlanda acesta este de 26%, mai mic decat in Polonia
(34,4%), Franta (55,9%), Germania (52,4%), Cehia (35,4%) si
aproximativ egal cu cel din Grecia (29%).
Comparativ cu ratele practicate de statele membre UE, cota TVA
aplicata in Romania se situeaza la un nivel relativ mediu.
Aceeasi rata, 19%, este intalnita in Slovacia (unde se
practica principiul cotei unice extins si la TVA), Germania, Cehia
etc. Cea mai mare rata a TVA este inregistrata in Suedia, Norvegia
si Danemarca (25%). Rata utilizata in Romania este mai mare decat cea
practicata de alte state, cum ar fi, de exemplu, Luxemburg si Cipru
(15%) sau Marea Britanie (17%). Altfel, legat si de taxa de prima
inmatriculare, nou introdusa in Codul Fiscal si atat de
contestata, trebuie mentionat ca, in Romania, taxele pe mediu
sunt de 10 ori mai mici in comparatie cu Uniunea Europeana.
Reforma sistemului fiscal naste in continuare multe controverse in
Romania. Succesul sau esecul ei depinde de momentul in care este
aplicata, mediul economic in care este implementata si
masurile acompaniatoare - reducerea cheltuielilor publice, impunerea de
constrangeri rau-platnicilor, flexibilizarea Codului Muncii etc In
Romania, opiniile "pro cota unica" vorbesc despre cresteri de
venituri la buget, "magnet" pentru investitiile straine, crearea de
locuri de munca etc. Parerile contra recunosc cotei unice de
impozitare doar avantajul reducerii birocratiei fiscale (simplitatea ei
administrativa), imputandu-i lipsa de echitate. Se argumenteaza
ca veniturile la buget s-au marit prin cresterea
incasarilor din TVA, generate de expansiunea consumului datorata
transferurilor banesti de la romanii plecati in
strainatate si maririi cererii celor cu venituri mari, care
au castigat mai mult ca urmare a aplicarii cotei unice. In mod cert,
consensul minim privind consolidarea unei strategii fiscale predictibile in
Romania este necesar deoarece concurenta fiscala intre
tarile UE este din ce in ce mai puternica.
