Competente si responsabilitati ale autoritatilor locale in domeniul finantelor publice locale

Competente si responsabilitati ale autoritatilor locale in domeniul finantelor publice locale

Potrivit prevederilor Legii 273/2006 si Legii 215/2001, autoritatile publice sunt alese, ceea ce inseamna ca au caracter preponderant politic, insa trecerea responsabilitatilor administratiei colectivitstilor locale in sarcina acestora a avut importante consecinte economice, deoarece autonomia decizionala si financiara ofera oficialitatilor locale posibilitatea obtinerii de informatii privind nevoile si preferintele locale direct de la beneficiarii serviciilor publice.

Autoritatile administratiei publice locale care au responsabilitati in elaborarea si aprobarea bugetelor locale se impart in doua categorii, si anume:

Autoritati cu caracter deliberativ:

a.       Consilii locale;

b.      Consilii judetene;

c.       Consiliul General al Municipiului Bucuresti.

Autoritati cu caracter executiv:

a.       Primarii;

b.      Presedintii consiliilor judetene;

c.       Primarul general al Municipiului Bucuresti.

Autoritati cu caracter executive sunt si ordonatorii de credite care se impart in trei categorii, si anume:

ordonatori de credite principali;

ordonatori de credite secundari;

ordonatori de credite tertiari.

Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale pot delega aceasta calitate precizand limitele si conditiile delegarii. Acestia analizeaza modul de utilizare al creditelor bugetare aprobate prin bugete locale si prin bugetele institutiilor publice, conducatorii lor- secundari sau tertiari aproband efectuarea cheltuielilor din bugete proprii.

Ordonatorii secundari de credite repartizeaza creditele bugetare aprobate pentru bugetul propriu si pentru bugetele institutiilor publice, ai caror conducatori sunt ordonatorii tertiari de credite si aproba efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii.

Ordonatorii tertiari de credite utilizeaza creditele bugetare ce le-au fost repartizate numai pentru realizarea sarcinilor unitatilor pe care le conduc, potrivit prevederilor din bugetele proprii aprobate si in conditiile stabilite prin dispozitiile legale.

De asemenea, controlul financiar preventiv propriu si auditul public intern se exercita asupra tuturor operatiunilor care efectueaza fondurile publice si/sau patrimonial public si privat si sunt exercitate conform reglementarilor in vigoare.

Angajarea, lichidarea si ordonantarea cheltuielilor din fonduri publice se aproba de ordonatorii de credite, iar plata acestora se face de catre contabili, numai cu viza de control financiar preventive propriu.

In ceea ce priveste finantele publice locale, autoritatile administratiei publice locale au urmatoarele competente si responsabilitati:

Elaborarea si aprobarea bugetelor locale in conditii de echilibru bugetar, la termenele si potrivit prevederilor stabilite prin prezenta lege;

Stabilirea, constatarea, controlul, urmarirea si incasarea impozitelor si taxelor locale, precum si a altor venituri ale unitatilor administrative-teritoriale, prin compartimentele proprii de securitate, in conditiile legii;

Urmarirea si raportarea executiei bugetelor locale, precum si rectificarea acestora, pe parcursul anului bugetar, in conditiile de echilibru bugetar;

Stabilirea si urmarirea modului de prestare a activitatilor din domeniul serviciilor publice de interes local, inclusiv operatiunea trecerii sau nu a acestor servicii in raspunderea unor operatori economici specializati ori servicii publice de interes local, urmarindu-se eficientizarea acestora in beneficiul colectivitatilor locale;

Administrarea eficienta a bunurilor din proprietatea publica si privata a unitatilor administrative-teritoriale;

Contractarea direca de imprumuturi interne si externe, pe termen scurt, mediu si lung si urmarirea achitarii la scdenta a obligatiilor de plata rezultate din acestea;

Garantarea de imprumuturi interne si externe, pe termen scurt, mediu si lung si urmarirea achitarii la scadenta a obligatiilor de plata rezultate din imprumuturile respective de catre beneficiari;

Administrarea fondurilor publice locale pe parcursul executiei bugetare,in conditii de eficienta;

Stabilirea optiunilor si a prioritatilor in aprobarea si in efectuarea cheltuielilor publice locale;

Elaborarea, aprobarea, modificarea si urmarirea realizarii programelor de dezvoltare in perspectiva unitatilor administrative-teritoriale ca baza a gestionarii bugetelor locale anuale;

In deplinirea si a altor atributii , competente siu responsabilitati prevazute de dispozitiile legale.

Formarea si utilizarea fondurilor publice locale si controlul de executie a bugetelor locale sunt supuse controlului Curtii de Conturi.

Bugetele locale si celelalte bugete ale institutiilor publice de subordonare locala se aproba astfel:

bugetele locale, bugetele imprumuturilor externe si interne si bugetele fondurilor externe nerambursabile, de catre consiliile locale, judetene si consiliul general al municipiului Bucuresti;

bugetele institutiilor publice, de catre consiliile locale in functie de subordonarea acestora.

Pe parcursul exercitiului bugetar, consiliile locale, judetene si consiliul general al municipiului Bucuresti pot aproba rectificarea bugetelor locale in termen de 30 zile de la data intrarii in vigoare a legii de rectificarea bugetului de stat , precum si ca urmare a unor propuneri fundamentarea ordonatorilor principali de credite.

Un aspect important    referitor la autonomia autoritatilor publice locale este posibilitatea de a lua decizii in ceeea ce priveste realizarea si distribuirea serviciilor publice.

Dimensiunea acestui dezident poate fi estimata prin calcularea gradului de autonomie decizionala in repartizarea cheltuielilor, calculat ca raport intre veniturile bugetelor locale fara destintie, nedirectionate de la sursa si totalul veniturilor.In cazul acestor venituri, autoritatile publice pot decide prioritatea tehnici de eficientizare a activitatilor pe care le finanteaza.

Referitor la acest aspect, se remarca tendinta de crestere a ponderii veniturilor neredirectionate, deci a autonomiei reale in administratia publica locala, care incepand din anul 2001 a depasit 50 de procente si continua sa creasca.