Consideratii generale privind sistemul bugetar din Romania

Consideratii generale privind sistemul bugetar din Romania

Bugetul statului a aparut si s-a dezvoltat in urma necesitatii corelarii cheltuielilor publice cu resursele disponibile mobilizate in fiecare an la nivel national. In evolutia finantelor publice, bugetul s-a dezvoltat la inceputul perioadei contemporane, ca principal instrument de protectie a veniturilor si cheltuielilor publice.

In Romania, primele forme de buget au fost reprezentate de "Condica de venituri si cheltuieli" din timpul domniei lui Constantin Brancoveanu si de ``Saniile visteriei`` din timpul lui Nicolaie Mavrocordat.

Bugetul, in sens modern al notiunii, a fost introdus in Principatele Romane prin Regulamente Organice. De-a lungul timpului in literatura de specialitate, au fost emise mai multe definitii referitoare la bugetul de stat. Astfel, bugetul este definit ca fiind o previziune cifrata a afectarilor de resurse si de responsabilitati pe centre de activitati, in vederea realizarii cat mai eficiente a obiectivelor strategice[1].

Bugetul public reprezinta instrumental prin care statul isi indeplineste functiile pe care le exercita: alocare, redistribuire, stabilizare macroeconomica, reglare a activitatii agentilor economici .

Conform Legii finantelor publice[3], prin buget se intelege acel document prin care sunt prevazute si aprobate in fiecare an veniturile si cheltuielile, sau numai cheltuielile, dupa caz, in functie de sistemul de finantare al institutiilor publice. Aceasta definitie oferita de legea romana, este compatibila cu definitia oferita bugetului prin Regulamentul financiar al Comunitatii Europene prin care se hotaraste faptul ca bugetul reprezinta "actul care prevede si autorizeaza in pralabil, in fiecare an, cheltuielile si veniturile comunitatilor".

Deci bugetul este una dintre cele mai importante si complexe probleme ale finantelor publice. Aflat la confluenta dintre economic si politic, bugetul provoaca intotdeauna vii controverse in ceea ce priveste resursele care il alcatuiesc, dar mai cu seama destinatiile pe care aceste resurse urmeaza sa le acopere. Prin intermediul bugetului public se asigura realizarea echilibrului intre nevoile colective si mijloacele cu care se acopera[4].

Bugetul cunoaste o abordare atat din punct de vedere economic, cat si din punct de vedere juridic. Abordarea din punct de vedere juridic presupune ca bugetul este un act prin care sunt prevazute si autorizate veniturile si cheltuielile anuale ale statului. Aceasta definitie evidentiaza necesitatea aprobarii parlamentare a indicatorilor bugetari. Fiind un document ce necesita autorizarea prealabila a puterii legislative, bugetul de stat are caracter obligatoriu.

Totodata, se subliniaza faptul ca bugetul este un act de previziune al resurselor publice si al modului de utilizare a acestor resurse. Bugetul de stat se elaboreaza pe o perioada de 1 an.

De-a lungul timpului s-a constatat ca intre prevederile inscrise in legea bugetului de stat si executia veniturilor si cheltuielilor publice pot interveni neconcordante ce reclama unele corectii si aprobarea de catre puterea legislativa a unor rectificari ale bugetului in cadrul aceluiasi exercitiu bugetar.

Din punct de vedere economic, "bugetul materializeaza acele corelatii macroeconomice determinate de evolutia si nivelul produsului intern brut" . Bugetul a evoluat de la un simplu instrument de control parlamentar executat asupra Guvernului, la cel mai eficient si utilizat instrument de politica publica. Prin buget sunt derulate resurse financiare publice ce imbraca forma unui plan financiar, in structura caruia sunt cuprinse venituri si cheltuieli aferente unei perioade determinate de timp in vederea indeplinirii unor sarcini si obiective stabilite de entitatile publice care fac obiectul respectivului buget.

Bugetul public national indeplineste un rol deosebit in procesul redistribuirii de valori intre economia nationala pe de-o parte si intre stat si populatie pe de alta parte . Bugetul public national intervine de asemenea, in redistribuirea resurselor financiare intre sfera productiva si cea neproductiva, in asigurarea protectiei sociale, intre unele zone ale teritoriului si chiar in diviziunea internationala a muncii.

Resursele financiare publice[7] se constituie si se gestioneaza prin intermediul unui sistem unitar de bugete, format din:

bugetul de stat;

bugetul asigurarilor sociale de stat;

bugetele locale;

bugetul asigurarilor sociale de sanatate;

bugetele fondurilor speciale;

bugetele trezoreriei statului;

bugetele institutiilor publice autonome;

bugetele institutiilor publice finantate integral sau partial din bugetul de stat;

bugetele institutiilor publice finantate integral din venituri proprii;

bugetele creditelor externe contractate sau garantate de stat si a caror rambursare, dobanzi si alte costuri se asigura din fonduri publice;

bugetele fondurilor externe nerambursabile.

Aceasta poate fi reprezentata astfel (Figura nr.1):

Figura.nr 1

Structura sistemului bugetar din Romania

Importanta deosebita a bugetului public national in cadrul sistemului finantelor publice si al relatiilor social-economice, poate fi sintetizata astfel:

Participa in mod direct la indeplinirea functiilor sarcinilor statului;

Asigura autonomia reala a colectivitatilor locale, constituite in cadrul unitatilor administrative-teritoriale;

Garanteaza realizarea efectiva a protectiei sociale a unor categorii importante din randul populatiei;

Asigura echilibrul financiar, monetar si valutar al statului;

Are un rol stabilizator al economiei nationale.