Creditul public si datoria publica

Creditul public si datoria publica

1. Continutul economic al creditului public, formele si trasaturile sale

In caz de dezechilibru bugetar completarea veniturilor se face cu resurse de imprumut pe seama creditului public. Creditul public se realizeaza pe calea contractarii directe de catre stat de la persoane fizice sau juridice detinatoare de mijloace banesti, fie prin intermediul unor institutii specializate, banci, case de economii, etc.,prin care se colecteaza fondurile de pe piata de capital, acestea fund puse la dispozitia statului pe termen determinat. Creditul public intra in competitie cu creditul privat, data fiind oferta de capital care este limitata. Creditul public este purtator de dobanzi desi, in unele situatii, acesta este folosit in scopuri neproductive, in acest caz dobanzile se platesc pe seama veniturilor bugetare, adica din impozite si taxe colectate la buget.

Creditul public se concretizeaza in imprumuturile contractate de stat pe piata interna sau externa, pe seama carora statul finanteaza obiective cu caracter de investitii sau acopera deficite bugetare. Creditul public nu intra in sfera sistemului fiscal, dar are tangenta cu acesta.

Dobanda platita de stat pentru mijloacele banesti imprumutate si utilizate in scopuri neproductive exprima relatii de redistribute a venitului national, in principal; veniturile persoanelor fizice si juridice mobilizate la buget pe calea impozitelor si taxelor in favoarea celor care au acordat bani cu imprumut statului si pentru care se incaseaza dobanzi.

Imprumutul de stat prezinta urmatoarele caracteristici: S are caracter contractual si are la baza principiul facultativitatii; S are caracter rambursabil;

S asigura detinatorilor de inscrisuri publice o contraprestatie, adica pretul creditului este dobanda.

2. Rolul imprumuturilor publice in procesul de redistribuire a produsului intern brut

Rolul imprumuturilor publice tine de redistribuirea produsului intern brut, manifestata atat pe plan intern cat si extern. Pe plan intern, initial imprumuturile contribuie la redistribuirea produsului intern brut, in momentul plasarii acestora de catre stat. Ulterior, redistribuirea produsului intern brut prin intermediul imprumuturilor publice are loc in momentul platii dobanzii aferente si care se suporta in principal din impozite. Detinatorii de inscrisuri publice incaseaza dobanzi si prime de rambursare iar agentii economici realizeaza profit in masura livrarii de produse, executa lucrari sau presteaza servicii pentru sectorul public, finantate din imprumuturi publice.

Rolul pozitiv al creditului public este atunci cand este folosit pentru dezvoltarea industriei, modernizarea agriculturii, construirea de cai de comunicatie, protectia mediului, etc. In aceste situatii el contribuie la sporirea productiei materiale, la cresterea produsului intern brut si, pe aceasta baza, la asigurarea resurselor necesare rambursarii lor.

Imprumuturile publice contractate in strainatate contribuie la redistribuirea P.I.B. intre tarile imprumutatoare si cele imprumutate, realizandu-se astfel o redistribuire a P.I.B. pe pla international, intre tarile debitoare si cele creditoare.

3. Elementele tehnice ale imprumuturilor de stat

Dintre elementele tehnice ale imprumuturilor de stat mentionam: denumirea imprumuturui, valoarea mentionata pe fiecare cupiura a intervalului acelui imprumut, termenul de rambursare, dobanda, alte avantaje materiale acordate detinatorilor de inscrisuri pentru a face imprumutul mai atractiv.

Denumirea imprumutului poate fi legata de destinatia acestuia.

Valoarea nominala, valoarea reala si cursul

Pentru fiecare imprumut contractat pe piata statul emite niste inscrisuri denumite generic efecte publice, titluri, hirtii de valoare, obligatiuni, etc., in cupiuri de o anumita valoare. Valoarea nominala este suma inscrisa in titlul unui imprumut de stat si ea exprima marimea creantei pe care detinatorul acesteia o are de incasat de la stat. In termenul pentru care a fost contractat statul achita detinatorului valoarea nominala a acestuia. Daca detinatorul doreste sa-si recupereze banii inainte el poate sa vanda inscrisurile de stat la bursa, la valoarea reala. Marimea valorii reale depinde de cursul cu care se coteaza inscrisurile respective la bursa. Cursul exprima 'pretul' cu care se cumpara sau se vand 100 de unitati monetare valoare nominala si poate fi: al pari - adica egal cu 100, sub pari - adica mai mic decat 100 sau supra pari - adica mai mare decat 100. Cursul depinde de raportul dintre cererea si oferta de capital, de nivelul dobanzii la imprumutul respectiv ca si de alte avantaje oferite de stat detinatorilor inscrisului acelui imprumut.

Termenul de rambursare: poate fi cu termen precis de rambursare sau fara termen. Termenele pot fi: pe termen scurt, mediu, lung.

Inscrisurile de stat poarta diferite denumiri ca: bonuri de tezaur, polite de ezaur, certificate de trezorerie.

Dobanda este pretul pe care statul il plateste creditorilor sai pentru folosirea unei sume imprumutate si este sub forma:

dobanzii - venit fix de care beneficiaza toti detinatorii de
inscrisuri proportional cu valoarea sumelor imprumutate;

castigurilor;

forma combinata a dobanzii si a castigurilor.

Rata reala a dobanzii sau venitul net ce revine creditorului de pe urma unei sute de unitati monetare date cu imprumut pe termen de un (1) an se determina prin corectura dobanzii nominale cu influenta cresterii (descresterii) preturilor pe piata. Astfel, cand preturile de pe piata interna

cresc, acestea diminueaza practic venitul realizat de un creditor sub forma de dobanda iar scaderea preturilor majoreaza venitul net ce revine creditorului de dobanzi.

Rata reala ce revine creditorului se determina prin formula:

_d (ioo+<fo>ioo

i

d_r - rata reala a dobanzii; d_n - rata nominala a dobanzii;

i - indicile de pret al P.I.B brut fata de anul precedent luat ca baza. Calculul dobanzii la titlurile de stat ca dobanda pentru populatie de la noi este:

VNx15%x90

360x100

VN - valoarea titlului; 15 % - procentul de dobanda; 90 - zile, durata.

Exemplu: La un imprumut cu o dobanda nominala de 10 % pe an, in conditiile cresterii preturilor pe piata cu 5 %, rata reala va fi de 4,70 % pe an.

'_rfr=(l00 _{+ 1}0)x₁Q0__{100 =}

Diferenta intre dobanda nominala si cea reala reprezinta pierdere pentru creditor.

Alte avantaje oferite detinatorilor de inscrisuri constau in inlocuirea dobanzii cu castiguri, prin tragere la sorti. De asemenea este utilizata prima de rambursare, ea reprezinta diferenta dintre valoarea nominala a unui titlu la care se ramburseaza si valoarea nominala la care acesta a fost plasat, adica cand cursul de emisiune a fost sub pari si la rambursare al pari. Prima mai poate fi cand imprumuturile se plaseaza la un curs al pari si se ramburseaza la un curs supra pari.

Alte avantaje constau in: scutiri de impozite si taxe a veniturilor provenite de la anumite imprumuturi, acceptarea de catre stat a unor inscrisuri ale imprumuturilor sau la plata impozitelor de catre detinatorii lor inainte de expirarea termenului de rambursare, garantarea impotriva variatiilor monetare.

Imprumuturile de stat

De asemenea, in vederea refinantarii si finantarii datoriei publice, se aproba de catre Ministerul Finantelor Publice, prospecte de emisiune ale certificatelor de trezorerie cu discont.

Unitatea de Management a Trezoreriei Statului este insarcinata cu indeplinirea realizarii masurilor tehnice in cauza.

Metoda de vanzare este licitatia pentru fiecare serie de certificate de trezorerie cu discont.

Adjudecarea se va face dupa metoda cu pret multiplu.

Ofertele de cumparare sunt:

competitive - participantul va indica valoarea nominala, costul total,

rata discontului, pretul si randamentul;

necompetitive - participantul va indica valoarea pe care o doreste sa

o adjudece, fara a indica pretul sau randamentul (rata dobanzii) -

Executarea acestora se va efectua la nivelul mediu ponderat al

randamentului la care    s-au adjudecat ofertele competitive.

Se admit oferte de cumparare necompetitive intr-o pondere de 10% din totalul emisiunilor anuntate.

Pretul si randamentul se calculeaza utilizandu-se urmatoarele formule:

r

in care: P = pretul titlului cu discont, exprimat cu sase zecimale; d = numarul de zile pana la scadenta r = rata discontului exprimata cu doua zecimale y = randamentul (rata dobanzii) exprimat cu doua zecimale,

Transa de cumparare va fi de minimum 100.000.000 lei.

Ofertele de cumparare de depun la Banca Nationala a Romaniei, agentul de plata, inregistrare si transfer al Ministerului Finantelor Publice in ziua licitatiei pana la ora 12.00.

Rezultatul licitatiei se va stabili in aceeasi zi la sediul Bancii Nationale de catre Comisia de licitatie constituita in acest scop si se va da publicitatii.

Plata certificatelor de trezorerie cu discont se va face la data emisiunii prin debitarea contului, cumparatorului, deschis la Banca Nationala cu suma reprezentand costul total al certificatelor de trezorerie cumparate.

Rascumpararea se face la data scadentei prin creditarea contului detinatorului cu suma reprezentand valoarea nominala totala a certificatelor de trezorerie cu discont.

In ceea ce priveste programul emisiunilor obligatiunilor de stat cu dobanda, metoda de vanzare este licitatia, iar adjudecarea se va face dupa metoda cu pret uniform.

Ofertele de cumparare sunt competitive si necompetitive.

In cazul ofertei competitive, participantul va indica valoarea nominala si rata dobanzii.

In cazul ofertei necompetitive, participantul va indica valoarea pe care urmeaza sa o adjudece la rata dobanzii finale a licitatiei.

Dobanda se calculeaza:

d = Vd z

365sau366

in care: D = dobanda

V = valoarea nominala totala d = rata dobanzii

z = numarul de zile pentru care se calculeaza dobanda Fiecare oferta va fi de minimum 100.000.000 lei.

4. Operatiunile aferente imprumuturilor publice

Operatiunile aferente imprumuturilor publice constau, in principal, in: plasarea acestora pe piata, rambursarea lor, eventuala modificarea a ratei dobanzii si a termenelor initiale stabilite.

a. Plasarea imprumuturilor de stat

In practica financiara se intalnesc urmatoarele modalitati de plasare: S prin subscriptie publica;

S prin intermediul unor consortii (sindicate) bancare; S prin vanzare la bursa.

Plasarea prin subscriptie publica se face prin grija Ministerului Finantelor Publice sau a altei institutii specializate imputernicite.

Prin subscriptie publica se intalnesc doua situatii: cand nu se limiteaza cuantumul imprumutului ce poate fi contractat; cand cuantumul imprumutului se limiteaza.

Plasarea imprumutului prin consortii (sindicate) bancare se realizeaza prin grija unui grup de banci , fie printr-un comision, fie le cumpara efectiv.

Prin vanzarea la bursa sunt plasate inscrisurile unui imprumut numai atunci cand statul doreste ca acesta sa treaca nerambursat. Modificarea nivelului dobanzii

In perioadele cand se inregistreaza o scadere apreciabila, statul cauta sa profite de aceasta situatie pentru a-si usura efortul financiar, determinat de conditiile mai putin avantajoase initial. In aceasta situatie se procedeaza la preschimbarea inscrisurilor unui imprumut vechi cu inscrisuri ale unui imprumut nou, cu o dobanda mai redusa. Operatiunea este cunoscuta sub denumirea de conversiune. In practica se cunosc trei tipuri de conversiune: conversiune fortata -    cand statul ofera detinatorilor de inscrisuri o singura alternativa - aceea de a se prezenta la preschimbarea titlurilor de imprumut vechi cu altele noi;

conversiune facultativa - cand detinatorii au de optat pentru una din urmatoarele solutii:

de a preschimba titlurile;

de a pastra inscrisurile vechiului imprumut;

conversiune sau rambursare anticipata - cand sunt urmatoarele alternative:

se accepta preschimbarea;

se refuza si se solicita rambursarea anticipata a acestuia.

Sunt situatii cand pe piata de capital pot aparea scaderi apreciabile a cursului obligatiunilor de stat. In aceasta situatie statul poate proceda la majorarea ratei dobanzii la imprumuturile de stat, aceasta operatiune -denumita asezare - este inversul conversiunii.

Statul poate, de asemenea, in situatia scaderii titlurilor, sa le cumpere la bursa, in acest caz se face o rascumparare a imprumutului inainte de termenul de rambursare.

Modificarea termenului de rambursare

Aceasta operatiune se realizeaza de catre autoritati in situatia acumularii de datorii importante, care trebuie rambursate la intervale scurte de timp, caz in care cheltuielile de rambursare pot depasi resursele financiare. In acest caz statul procedeaza la consolidarea datoriei sale ajunsa la scadenta. Consolidarea inseamna preschimbarea inscrisurilor exigibile imediat sau in termen scurt cu inscrisuri ale unor imprumuturi pe termen mediu sau lung sau fara termen.

b. Rambursarea imprumuturilor de stat

Aceasta inseamna rascumpararea titlurilor de credit de la detinatorii lor. Rambursarea poate avea caracter:

obligatoriu; facultativ.

In practica se intalnesc mai multe modalitati de rambursare a imprumuturilor:

pe calea anuitatilor; prin tragere la sorti; prin rascumparare la bursa.

Rascumpararea prin anuitati consta in aceea ca statul, incepand cu al doilea sau al treilea an de la contractarea imprumutului, incepe sa achite, pe langa dobanzi, si o parte din suma datorata. Anuitatile pot fi in sume egale pe toata durata restituirii imprumutului, fie in sume inegale, adica in cote progresive sau regresive.

Cand imprumutul de stat a fost contractat la un numar mare de creditori, pentru rambursarea creditului se poate folosi metoda tragerilor la sorti. La momentul lansarii imprumutului statul stabileste valoarea obligatiunilor amortizabile in fiecare an, prin tragere la sorti. Alte cai de amortizare a datoriei publice

Imprumuturile de stat se pot stinge (amortiza) nu numai pe calea rambursarii acestora dar si in urma incapacitatii sale de plata, a deprecierii monetare si a repudierii obligatiunilor financiare anterior asumate (cazuri exceptionale de razboi dar pot fi si arieratele financiare, crize economice).

5. Datoria publica si serviciul datoriei publice

Datoria publica cuprinde totalitatea sumelor imprumutate de autoritatile publice, de la persoane fizice sau juridice, pe piata interna si in strainatate si ramase de rambursat la un moment dat.

Gradul de indatorare a tarii la un moment dat se determina prin reportarea soldului datoriei publice la produsul intern brut. Alaturi de indicatorii privind gradul de indatorare a unei tarii, interes prezinta si indicatorii ce caracterizeaza efortul financiar anual pe care datoria publica il reclama. Acest efort se materializeaza in serviciul datoriei publice care cuprinde cheltuielile de rambursare a datoriei publice.

In Romania contractarea imprumuturilor se realizeaza prin Ministerul Finantelor Publice, ele pot fi interne sau externe. Acestea sunt folosite pentru:

finantarea deficitului bugetului public;

refinantarea datoriei publice;

sustinerea balantei de plati si consolidarea rezervei valutare a

statului;

realizarea de proiecte de investitii;

dezvoltarea intreprinderilor mici si mijlocii;

importul de materii prime si resurse energetice;

amortizarea si achitarea imprumuturilor guvernamentale;

finantarea pe termen scurt a bugetului;

finantarea pentru inlaturarea dezastrelor naturale;

alte necesitati aprobate prin legi speciale.

Datoria publica externa mai poate fi contractata pentru:

crearea de noi locuri de munca;

finantarea restructurarii economiei;

finantarea proiectelor de investitii in infrastructura;

finantarea achizitiilor publice.

Instrumentele datoriei publice interne includ:

titlurile de stat;

imprumuturile de stat acordate de Banca Nationala;

imprumuturile contractate la bancile comerciale;

imprumuturile contractate la alte institutii de credit din Romania si

de la agentii guvernamentale.

Instrumentele datoriei publice externe includ:

titlurile de stat eliberate in valuta;

imprumuturile primite de la guvernele altor state;

imprumuturile sindicalizate pe termen scurt, mediu sau lung;

imprumuturile primite de la investitori privati pe termen scurt,

mediu sau lung.

Transmiterea acestor imprumuturi externe de la Ministerul Finantelor Publice la utilizatorii finali se face pe baza unor contracte de subimprumut cu acestia.

Imprumuturile externe contractate de Ministerul Finantelor Publice in numele si contul statului, destinate investitiilor si importurilor, pot fi acordate institutiilor financiare spre administrare si rambursare.

Pentru imprumuturile interne contractate de o persoana juridica, Ministerul Finantelor Publice este autorizat sa emita garantii de stat. Pentru acestea se constituie Fondul de rise, care se acopera din: comisioane incasate de la beneficiarii imprumuturilor, dobanzi din plasamentele sumelor aflate in depozite, fonduri bugetare alocate in acest scop, majorari de intarziere, alte surse.

Pentru imprumuturile externe se acorda garantii de stat.