DIAGNOSTICUL FINANCIAR - Structura financiara a intreprinderii

DIAGNOSTICUL FINANCIAR

Diagnosticul financiar are ca obiectiv studiul static al activitatii desfasurate de intreprindere in vederea aprecierii rezultatelor obtinute, echilibrelor financiare, gestiunii resurselor utilizate, precum si eficientei acestora.

Etapele parcurse in elaborarea diagnosticului financiar sunt:

prelucrarea informatiilor contabile, prin corectii si regrupari in vederea construirii bilantului financiar;

calculul indicatorilor financiari;

interpretarea si aprecierea indicatorilor din punct de vedere al echilibrului, starii, gestiunii si eficientei activitatii;

stabilirea punctelor tari si a punctelor slabe a activitatii intreprinderii.

Informatiile necesare sunt preluate din bilant si din contul de profit si pierdere.

Criteriile de diagnosticare pot fi grupate in: criteriul structural, criteriul echilibrului financiar, criteriul gestionarii financiare si criteriul randamentului financiar.

1. Structura financiara a intreprinderii

Este apreciata prin prisma urmatorilor indicatori:

a)Rata stabilitatii financiare - evidentiaza legatura dintre capitalul permanent aflat la dispozitia intreprinderii si patrimoniul total:

r_sf = CP/Pt * 100

Unde:

CP-capitalul permanent

Pt-pasivul total

In tabel este prezentata valoarea si evolutia ratei stabilitatii financiare:

Rata stabilitatii financiare inregistreaza in anul 2004 o valoare de 93,78%, iar in 2005 o valoare de 96,47%, iar in anul 2006 o valoare de 96,67%. In dinamica se inregistreaza o tendinta de crestere a ratei stabilitatii financiare, aceasta crestere datorandu-se:

cresterii capitatului social

contractarii de noi imprumuturi pe termen lung

lichidarea unor datorii pe termen scurt.

b)Rata autonomiei financiare globale

r_afg = Cpr/Pt *100

Unde:

Cpr-capitalul propriu

In tabel este prezentata valoarea si evolutia ratei autonomiei financiare globale:

Rata autonomiei financiare globale inregistreaza valori ridicate, depasind cu mult nivelul satisfacator de 33%. In anul 2005 se inregistreaza o usoara diminuare a gradului de autonomie financiara globala ca urmare a modificarii capitalului propriu intr-un ritm mai redus decat totalul resurselor. Acest lucru se datoreaza faptului ca datoriile in anul 2005 cresc de la 330.000 lei in 2004 la 740.000 lei in 200

In aceste conditii intreprinderea prezinta garantii certe pentru a beneficia de noi credite.

c)Rata indatorarii la termen (coeficientul de levier)

r_it = ITML/Cpr *100

Unde:

ITML-imprumuturi pe termen mediu si lung

Coeficientul de levier trebuie sa ia o valoare mai mica de 100%, adica imprumuturi pe termen mediu si lung trebuie sa fie mai mici decat capitalul propriu.

Capacitatea de indatorare a intreprinderii este ridicata. In prima faza are loc o crestere a ratei indatorarii la termen de la 3,45% in anul 2004 la 8,29% in anul 2005, apoi avand loc o reducere pana la 5,12% in anul 2006. Cresterea ratei indatorarii se datoreaza cresterii datoriilor pe termen mediu si lung de la 330.000 lei in anul 2004 la 867.800 lei in anul 2006.

d)Rata activelor imobilizate - masoara gradul de investire a capitalului in intreprindere.

R_Ai = Ai/At * 100

Unde:

Ai-active imobilizate

At-active totale

In tabel este prezentata valoarea si evolutia ratei activelor imobilizate:

Datorita specificului activitatii, rata activelor imobilizate inregistreaza o valoare normala si ridicata. In dinamica ponderea activelor imobilizate scade in totalul activului ca urmare a modificarii valorii activului total intr-o proportie mai mare decat cea a imobilizarilor (IAi<iAt) in anul 2005 fata de anul 2004, iar in anul 2006 are loc o crestere a ratei datorita modificarii valorii activului imobilizat intr-o proportie mai mare decat modificarea activului total, ceea ce reflecta investitiile realizate in active imobilizate (cladiri).

2. Echilibrul financiar al intreprinderii

Analiza echilibrului financiar poate fi realizata cu ajutorul indicatorilor de echilibru si anume:

echilibrul pe termen lung - cand se compara resursele permanente cu utilizarile permanente si pentru masurarea echilibrului se foloseste indicatorul Fond de rulment;

echilibrul pe termen scurt - cand se compara resursele temporare cu utilizarile temporare , iar indicatorul folosit este necesarul de fond de rulment;

echilibrul curent - cand se urmareste nivelul trezoreriei prin compararea disponibilitatilor cu nivelul creditelor bancare pe termen scurt.

a)Fondul de rulment reprezinta excedentul de resurse permanente care asigura finantarea activelor circulante.

FR = CP - Ai

In tabel este prezentata valoarea si evolutia fondului de rulment:

Fondul de rulment creste de la un an la altul in primii doi ani de analiza, aceasta situatie fiind considerata una pozitiva, deoarece o parte tot mai mare a activelor circulante sunt finantate din capitaluri permanente.

Aceasta crestere a capitalului permanent se datoreaza pe de o parte cresterii datoriilor pe termen lung, dar si cresterii capitalului propriu. Apelarea la credite pe termen lung are efect favorabil asupra echilibrului financiar doar in situatia in care eficienta activitatii de exploatare este superioara ratei dobanzii (re>rd).

In anul 2006 are loc o usoara reducere a fondului de rulment de la 909.000 lei la 630.000 lei.

Situatia financiara a intreprinderii se imbunatateste datorita faptului ca cresterea capitalului permanent de datoreaza si cresterii capitalului propriu.

b)Necesarul de fond de rulment reprezinta partea de active circulante care trebuie acoperita din capitalul permanent.

NFR = (Stocuri + Creante) - Datorii nefinanciare

In tabel este prezentata valoarea si evolutia necesarului de fond de rulment:

In anul 2004 doar o mica parte din activele circulante trebuiau acoperite din capitalul permanent (207.000 lei), in timp ce in anii 2005 si 2006 a crescut partea de active circulante ce trebuie acoperita din capitaluri permanente (619.000 lei, 510.700 lei). Cresterea necesarului de fond de rulment se datoreaza pe de o parte cresterii activelor de exploatare si pe de alta parte reducerii datoriilor de exploatare. Reducerea necesarului de fond de rulment presupune o crestere a vitezei de rotatie a stocurilor, dimensionarea optima a stocurilor si reducerea cheltuielilor cu aprovizionarea.

c)Trezoreria - se calculeaza ca diferenta intre fondul de rulment si necesarul de fond de rulment:

T = FR - NFR

In tabel este prezentata valoarea si evolutia trezoreriei:

In anul 2004 se inregistreaza o trezorerie negativa ceea ce semnifica un dezechilibru financiar, cand nevoia de fond de rulment nu poate fi finantata in intregime din resurse permanente. Acest deficit este acoperit prin angajarea de credite pe termen scurt, intreprinderea fiind dependenta fata de resursele financiare pe termen scurt.

In anul 2005 si 2006 trezoreria este pozitiva ceea ce semnifica un echilibru financiar curent al intreprinderii, cand fondul de rulment este superior necesarului de fond de rulment. Expresia trezoreriei pozitive se regaseste sub forma disponibilitatilor banesti in conturi bancare si in casa.

d)Rata lichiditatii intreprinderii - masoara capacitatea intreprinderii de a face fata obligatiilor pe care le are pe termen scurt.

Formele[1] pe care le imbraca ratele de lichiditate sunt:

rata lichiditatii generale

rata lichiditatii reduse

rata lichiditatii curente

rata lichiditatii imediate.

d1)Rata lichiditatii generale exprima capacitatea intreprinderii de a-si onora obligatiile pe termen scurt din activele de exploatare.

Rlg = Ac/Pc = (Stocuri+Creante+Ifts+Disp)/Datorii pe termen scurt

Unde:

Ac-active circulante

Pc-pasive circulante

Ifts-investitii financiare pe termen scurt.

In tabel este prezentata valoarea si evolutia ratei lichiditatii generale:

In primul an de analiza rata lichiditatii generale reflecta o situatie favorabila incadrandu-se ca o limita inferioara in intervalul recomandat , in urmatorul an are loc o crestere a lichiditatii generale datorita cresterii creantelor si disponibilitatilor, si reducerii datoriilor pe termen scurt. In anul 2006 tendinta este de revenire in intervalul recomandat, inregistrandu-se o usoara reducere. Astfel pe termen scurt situatia intreprinderii este buna deoarece aceasta are capacitatea de a-si acoperi datoriile exigibile.

d2)Rata lichiditatii reduse exprima capacitatea intreprinderii de a-si onora obligatiile pe termen scurt din acele active circulante care pot fi transformate relativ rapid in lichiditati.

rlr = (Ac-Stocuri)/Pc = (Ac-Stocuri)/Datorii pe termen scurt

In tabel este prezentata valoarea si evolutia ratei lichiditatii reduse:

In primul an de analiza rata lichiditatii reduse reflecta o situatie favorabila incadrandu-se in intervalul recomandat , in urmatorul an are loc o crestere a lichiditatii reduse datorita cresterii creantelor si disponibilitatilor, si reducerii datoriilor pe termen scurt. Aceasta valoare din anul 2005 poate reflecta o dificultate in incasarea creantelor sau lipsa unei strategii de utilizare a disponibilitatilor. In anul 2006 tendinta este de revenire in intervalul recomandat, inregistrandu-se o usoara reducere.

d3)Rata lichiditatii curente pune in corespondenta elementele cele mai lichide ale activului cu obligatiile pe termen scurt, reflectand capacitatea intreprinderii de a-si onora obligatiile pe termen scurt din plasamente si disponibilitati.

Rata lichiditatii imediate caracterizeaza capacitatea intreprinderii de a rambursa prompt datoriile avand in vedere disponibilitatile existente.

Avand in vedere ca in cadrul intreprinderii analizate investitiile financiare pe termen scurt sunt 0 nu are sens calcularea ratei lichiditatii curente care oricum ar fi egala cu rata lichiditatii imediate.

rli = Disponibilitati/Datorii pe termen scurt

In tabel este prezentata valoarea si evolutia ratei lichiditatii imediate:

In primul an de analiza rata lichiditatii imediate reflecta o situatie favorabila incadrandu-se in intervalul recomandat . In anul 2005 intreprinderea are capacitatea de a-si onora obligatiile pe termen scurt in proportie de 100%. In anul 2006 intreprinderea isi finanteaza datoriile pe termen scurt din disponibilitati in proportie de 63%. Desi nu se incadreaza in intervalul recomandat, disponibilitatile mari pot fi rezultatul unei incasari substantiale dintr-o perioada, care nu au ajuns sa fie investite, ceea ce nu poate fi interpretat ca un semnal de alarma la nivelul intreprinderii.

e)Rata solvabilitatii intreprinderii exprima dupa unii autori capacitatea intreprinderii de a face fata angajamentelor sale in caz de lichidare, iar dupa altii capacitatea intreprinderii de a-si achita obligatiile pe termen lung.

e1)Solvabilitatea patrimoniala

Sp = Capital social/(Credite pe termen mediu si lung+Capital social) *100

In tabel este prezentata valoarea si evolutia solvabilitatii patrimoniale:

Astfel in caz de lichidare intreprinderea este capabila sa isi remunereze actionarii din capitalul social, in anul 2006, in proportie de 86,89%.

e2)Solvabilitatea patrimoniala la termen se calculeaza pentru intreprinderile aflate in stare de functionare si se spune despre o intreprindere ca este solvabila atunci cand suma activelor fixe si circulante este mai mare sau cel putin egala cu totalul pasivelor exigibile.

Spt = Activ total/Datorii totale

In tabel este prezentata valoarea si evolutia solvabilitatii patrimoniale la termen:

Indicatorul ne arata masura in care datoriile totale ale intreprinderii sunt acoperite pe seama activelor. Tendinta descrescatoare nu este ingrijoratoare deoarece intreprinderea mai are posibilitatea de a se indatora, ceea ce tocmai a facut in anul 2005 si 2006.

Se spune despre o intreprindere ca este solvabila atunci cand suma activelor fixe si circulante este mai mare sau cel putin egala cu totalul pasivelor exigibile. Astfel putem spune ca solvabilitatea unei intreprinderi este generata de o activitate eficienta.

3. Criteriul gestionarii financiare

Urmarirea modului de gestionare a resurselor se face cu ajutorul ratelor de gestiune, care arata rapiditatea cu care resursele trec prin toate stadiile pana se reintorc in forma baneasca initiala.

Viteza de rotatie a resurselor se urmareste prin:

viteza de rotatie a stocurilor

nr_st = cifra de afaceri/stocuri

viteza de rotatie a clientilor

nr_cl = cifra de afaceri/clienti

dz = clienti/ cifra de afaceri * 365 zile

viteza de rotatie a furnizorilor

nr_fz = cifra de afaceri/furnizori

dz = furnizori/ cifra de afaceri * 365 zile.

Modul de gestionare a resurselor la intreprinderea analizata este prezentat in tabel:

Se observa o crestere a numarului de rotatii a stocurilor din anul 2006 fata de anul    2004 cu 11,36 rotatii in marimi absolute ( de la 23,36 rotatii in anul 2004 la 34,72 rotatii in anul 2006).

Are loc o scadere a numarului de rotatii a clientilor in primii doi ani, ceea ce inseamna o incasare mai lenta a clientilor, dupa care in anul 2006 are loc o incasare mai rapida a clientilor. Ceea ce este echivalent cu cresterea duratei in zile a creditului clienti in anul 2005 faza de anul 2004, apoi o reducere a duratei in zile a creditului clienti in anul 2006 ceea ce semnifica o imbunatatire a situatiei.

Pe intreaga perioada analizata are loc o crestere a vitezei de rotatie furnizorilor, ceea ce inseamna ca intreprinderea isi plateste furnizorii mai repede, adica nu se foloseste foarte mult timp de banii acestora. Ceea ce este echivalent cu reducerea duratei in zile a creditului furnizor pe toata perioada.

Prin compararea duratei in zile a creditului clienti cu durata in zile a creditului furnizor rezulta urmatoarele:

- in anul 2004 intreprinderea isi incaseaza clientii mai repede decat isi plateste furnizorii, ceea ce reflecta o situatie buna;

- in anul 2005 intreprinderea isi plateste furnizorii mai repede decat isi incaseaza clientii ceea ce reflecta o situatie nefavorabila, intreprinderea are probleme in incasarea clientilor;

- in anul 2006 intreprinderea isi plateste furnizorii mai repede decat isi incaseaza clientii ceea ce reflecta o situatie nefavorabila, dar situatia se imbunatateste fata de anul trecut.

4. Rentabilitatea intreprinderii

Analiza rentabilitatii urmareste sa evidentieze raportul de eficienta dintre efectele de natura profitului si eforturile ocazionate de obtinerea acestor efecte - efort financiar.

a)Rata rentabilitatii economice masoara performantele activului total al intreprinderii, fara a tine seama de modul de procurare a capitalurilor alocate pentru constituirea acestui activ. Rata rentabilitatii economice este independenta de politica de finantare promovata de intreprindere.[2]

Relatia de calcul a    ratei rentabilitatii economice:

Re = RE/At*100

Unde:

RE - rezultatul exploatarii

At - activ total

Tabelul urmator reflecta rata rentabilitatii economice pe trei ani si tendinta:

Rata rentabilitatii economice arata rezultatul exploatarii obtinut la 100 lei active totale. Astfel in anul 2004 rata indica obtinerea unui rezultat al exploatarii de 4,26 lei la 100 lei active totale, in anul 2005 rata indica obtinerea unui rezultat al exploatarii de 6,79 lei la 100 lei active totale, iar in anul 2006 indica obtinerea unui rezultat al exploatarii de 7,23 lei la 100 lei active totale. Este important de remarcat tendinta de crestere a ratei rentabilitatii economice.

b)Rata rentabilitatii financiare masoara performanta numai a capitalului propriu, iar in mod indirect mentinerea acestuia in afacere. Rentabilitatea financiara remunereaza proprietarii intreprinderii prin acordarea de dividende si cresterea capitalului propriu. Rata este dependenta de modalitatea de finantare a activitatii, fiind sensibila la modificarea structurii financiare, in special a gradului de indatorare.

Rata rentabilitatii financiare se calculeaza dupa relatia:

Rf = REx/Cpr*100

Unde:

REx - rezultatul exercitiului(profit net)

Cpr - capital propriu

Tabelul urmator reflecta rata rentabilitatii financiare pe trei ani si tendinta:

Rata rentabilitatii financiare exprima rezultatul exercitiului la 100 lei capitaluri proprii. Fata de primul an, in al doilea an are loc o crestere a ratei rentabilitatii financiare datorita faptului ca indicele de crestere a rezultatului exercitiului devanseaza indicele de crestere a capitalului propriu, iar in al treilea an se inregistreaza o usoara reducere.

c)Rata rentabilitatii comerciale apreciaza eficienta politicii comerciale si mai ales a politicii de preturi practicata de intreprindere, determinandu-se ca raport intre un indicator de rezultate si cifra de afaceri:

Rc = REx/CA *100

Tabelul urmator reflecta rata rentabilitatii comerciale pe trei ani si tendinta:

Fata de primul an, in al doilea an are loc o crestere a ratei rentabilitatii comerciale de la 7,67% la 10,08%, iar in al treilea an se inregistreaza o usoara reducere pana la 9,30%.

DIAGNOSTIGRAMA STARII FINANCIARE A INTREPRINDERII

Rezerva de potential

Potentialul financiar se incadreaza in intervalul (45% - 75%), avand o valoare de 73%, ceea ce reflecta o situatie financiara relativ stabila.

Structura financiara a intreprinderii reflecta o situatie foarte buna, rata stabilitatii si rata autonomiei avand o valoare foarte mare. Gradul de indatorare al intreprinderii este foarte redus, existand posibilitati viitoare de indatorare pentru realizarea unor investitii importante. Datorita specificului activitatii, rata activelor imobilizate inregistreaza o valoare normala si ridicata.

Echilibrul pe termen lung este asigurat de fondul de rulment, care inregistreaza in anul 2006 o scadere, datorita cresterii activului imobilizat intr-o proportie mai mare decat capitalul permanent. Echilibrul pe termen scurt este asigurat de necesarul de fond de rulment, care este dimensionat conform necesitatilor si inregistreaza la fel ca si fonul de rulment o scadere. Echilibrul curent este asigurat de trezorerie, a carei sold este mai mare decat 0, reflectand o situatie buna in prima faza, dar totodata poate insemna o neutilizare de resurse. In privinta lichiditatii si solvabilitatii, intreprinderea sta foarte bine.

Prin gestiunea financiara realizata societatea nu are capacitatea de a-si plati furnizorii din incasarile provenite de la clienti, datorita faptului ca viteza de rotatie a clientilor este mai mica decat viteza de rotatie a furnizorilor, dar situatia se imbunatateste fata de anul trecut.

Rata rentabilitatii economice este buna si in crestere, rata rentabilitatii financiare inregistreaza o usoara scadere, iar rata rentabilitatii comerciale necesita unele masuri pentru redresare.

CONCLUZII

DIAGNOSTICUL GENERAL AL INTREPRINDERII

Diagnosticul economic are in continut referinte catre:

starea generala a intreprinderii

potentialul juridic

potentialul uman

managementul intreprinderii

potentialul tehnic si tehnologic

potentialul comercial.

In cadrul diagnosticului economic se cerceteaza activitatea din punct de vedere economic, coreland eforturile (resursele) implicate in desfasurarea activitatii cu rezultatele (efectele) obtinute. In acest diagnostic a fost vizata eficienta consumului de resurse in toate domeniile (tehnic, uman, administrativ, etc.)

Diagnosticul financiar cuprinde:

Rentabilitatea intreprinderii

Criteriul gestionarii financiare

Echilibrul financiar al intreprinderii

Structura financiara a intreprinderii.

In cadrul diagnosticului financiar se cerceteaza gestiunea financiara, care permite aprecierea situatiei financiare si a performantei financiare inregistrate de intreprindere pe parcursul unei perioade.

Diagnosticul economic si financiar se incadreaza intr-o zona normala, evidentiind preocuparea managementului pentru succesul acestei societati.

ANEXA

BILANT CONTABIL

TRANSFORMAREA BILANTULUI CONTABIL IN BILANT FINANCIAR

BILANT FINANCIAR

BIBLIOGRAFIE

Gheorghe Bailesteanu, Diagnostic, risc si eficienta in afaceri, Editia a III-a, Editura Mirton, Timisoara, 2005

Gheorghe Bailesteanu, Diagnosticul si evaluarea firmei, Editura Mirton, Timisoara, 1995

Alexandru Buglea, Analiza financiara, Editura Mirton, Timisoara, 2005

Alexandru Buglea, Lorant Eros Stark, Evaluarea intreprinderii - Teorie si aplicatie, Editia a II-a, Editura Mirton, Timisoara, 2003

Ioan Cosmescu, Turismul, Editura Economica, 1998

Horia Cristea, Ioan Talpos, Carmen Corduneanu, Aurora Labunet, Marilen Pirtea, Gestiunea financiara a societatilor comerciale, Editura Mirton, Timisoara, 2001

Alexandru Jivan, Economia serviciilor de turism, Editura Mirton, Timisoara, 2004