Datoria publica si sustenabilitatea acesteia

Datoria publica si sustenabilitatea acesteia

Corelatia deficit bugetar - datorie publica; din ce este alcatuita datoria publica a unei tari

In acceptiune mai larga, notiunea de datoria publica se refera la totalitatea datoriilor unei tari acumulate prin imprumutul autoritatilor publice centrale si locale de la persoane fizice si juridice si ramase nerambursate la un moment dat. Intr-o forma mai simplista, datoria publica este diferenta dintre cheltuielile publice finantate de imprumuturi si cele rezultate in urma taxelor si impozitelor. Aceasta se calculeaza si se gestioneaza separat pe cele doua forme ale sale, respectiv datoria publica interna si datoria publica externa.
Structura datoriei publice difera in functie de gradul de dezvoltate economica al statelor in cauza. In tarile dezvoltate ponderea datoriei publice interne in totalul datoriei publice este mai mare decat ponderea datoriei publice externe . De partea cealalta, statele emergente s-au concentrat in special pe datoria publica externa, acestea imprumutandu-se mai mult in exterior. Unul din motive il reprezinta gradul ridicat de accedere la resurse rezultat in urma imprumuturilor externe, spre deosebire de imprumuturile interne care creeaza doar transferuri de resurse in cadrul tarii. Imprumuturile externe au capatat o amploare fara precedent, ca urmare a formarii pe piata tarilor dezvoltate a unui surplus de capital, ce este plasat in afara granitei, piata externa oferind conditii mai avantajoase decat in interior. Totusi, in ultimii ani anumite tari au adoptat politici ce aveau ca scop orientarea spre datoria publica interna. Insa aceasta trecere spre imprumuturile interne ar putea conduce la presiune asupra investitorilor , iar bancile sa absoarba "prea multa" datorie guvernamentala, aceasta avand un efect nefast asupra stabilitatii financiare.

Pana acum, am amintit cei doi termeni fara a-i define exact. Termenul de datorie publica externa, in sens larg reprezinta totalitatea sumelor de bani sau a altor proprietati datorate in exterior de rezidentii unei tari. Aceasta definitie a incetat insa sa mai fie utilizata datorita generalitatii sale si a diversitatii care exista in domeniul conditiilor de indatorare. Din acest considerent, notiunii de datorie publica externa i-au fost atribuite si alte definitii mai putin generale. Astfel, au fost identificate trei definitii posibile ale datoriei publice externe. Prima se refera la datoria externa ca suma in valuta datorata de o tara unei alte tari sau institutii financiare internationale in baza creditelor primite de stat. Cea de-a doua, cea adoptata oficial, ia in calcul rezidenta creditorului (datoria externa este cea datorata non-rezidentilor). Se concentreaza asupra transferului de resurse dintre rezidenti si non-rezidenti, permite masurarea gradului de risc provocat de schimbul international si evaluarea costurilor. Ultima definitie a datoriei externe se refera la locul de emitere si legislatia sub care se afla contractual datoriei .

Cea mai cuprinzatoare si utilizata definitie este cea consacrata la nivel international care prezinta datoria publica externa ca fiind "suma totala a pasivelor contractuale utilizate si neachitate a rezidentilor fata de nerezidenti, si obligatia rezidentilor de a rambursa ratele de capital,cu sau fara dobanda, sau de a achita dobanda, cu sau fara ratele de capital".

Desi piata externa este mai atragatoare si ofera mai multe posibilitati, statul apeleaza la piata interna pentru a-si acoperi deficitele bugetare si eventualele pierderi din economie creand astfel datorie publica interna. Aceasta insumeaza totalitatea imprumuturilor de stat de pe piata financiara interna si este compusa in cea mai mare parte din datoria publica directa generate de deficitul bugetar si de activele neperformante. In cazul tarilor emergente factorii externi sunt principala sursa de acumulare a datoriei publice care, in mod paradoxal, poate fi acumulata fie prin intermediul unui ajutor extern scazut, fie prin unul ridicat.

Cresterea sau scaderea datoriei publice este dependenta de evolutia deficitelor bugetare care au dus la aparitia acesteia. Deficitul bugetar apare in momentul in care cheltuielile depasesc veniturile, iar datoria publica reprezinta imprumuturi ce nu au fost inca rambursate. Daca o tara prezinta la sfarsitul anului deficit bugetar, trebuie sa imprumute fonduri pentru a-si acoperi cheltuielile. Aceste fonduri vor trebui rambursate la un moment dat. Toate imprumuturile contribuie la datoria publica a statului. Cu cat un stat inregistreaza deficite bugetare in crestere, cu atat nivelul datoriei publice va fi mai mare si, in consecinta, serviciul datoriei publice va fi mai dificil de suportat . Spre exemplu, o crestere a deficitului bugetar va insemna o crestere a dobanzilor interne pentru a nu mai fie antrenate investitiile private, care ar avea ca rezultat final cresterea deficitului de cont curent. De asemenea, o crestere a deficitului de cont curent semnifica faptul ca investitiile nu au destula acoperire in fondul investitiilor straine directe  ceea ce implica o crestere a datoriei publice si odata cu ea a deficitului bugetar .

Problema datoriei publice si a deficitului bugetar a devenit una de maxima importanta la nivel mondial, dupa ce ambele au crescut puternic in volum in timpul crizei financiare si al recesiunii, ca urmare a cresterii cheltuielilor si al scaderii veniturilor bugetare. Conform criiteriilor de convergenta deficitul bugetar nu trebuie sa depaseasca 3% din PIB si datoria publica sa nu depaseasca 60% din PIB. In contextul actualei crizei financiare, foarte multe state membre ale Uniunii Europene se confrunta cu probleme de indeplinire a acestor criterii, pe viitor existand probabilitatea de a intra in incapacitate de plata a datoriilor de stat.

Factorii care influenteaza ponderea datoriei publice in PIB

Avantajele si dejavantajele contractarii de imprumuturi externe
Daca pe termen scurt atat "costurile" cat si avantajele datoriei externe nu apar in intregime, pe termen lung ,daca avantajele indatorarii in exterior depasesc costurile acestei operatii, atunci solvabilitatea internationala a tarii indatorate nu a fost afectata, iar capacitatea de a onora serviciul datoriei externe, pe termen lung, este asigurata.
Avantajele pe termen lung ale imprumutului extern pot fi analizate in functie influenta acestuia asupra variabilelor macroeconomice
- Capitalul provenit din exterior poate suplimenta resursele nationale, contribuind la marirea investitiilor si, in general, a tuturor cheltuielilor interne.Prin majorarea PIB_ului, mai ales prin majorarea investitiilor, capitalul extern accelereaza ritmul cresterii economice, in functie de marimea intrarilor de capital si de eficienta cu care este utilizat
- Capitalul extern contribuie in cazul tarilor cel mai putin dezvoltate la suplimentarea procesului intern de acumulare a capitalului, situat in aceste tari la un nivel redus. Indicatorul care arata necesarul de capital extern este diferenta dintre volumul acumularilor si volumul investitiilor preconizate.
- Capitalul extern poate contribui la ridicarea generala a nivelului calitativ al activitatii economice daca este utilizat in sensul modernizarii economiei si al diversificarii exporturilor. Participarea capitalului extern la dezvoltarea unor ramuri moderne, restructurarea exporturilor si evolutia pe termen lung a raportului de schimb sunt indicatori care pot fi utilizati in aprecierea rolului capitalului extern la intarirea pozitiei competitive a tarii respective pe piata internationala.
- Un ultim avantaj pe termen lung al capitalului extern este acela ca fondurile externe pot fi folosite pentru depasirea unor dificultati pe termen scurt, inclusiv pentru depasirea crizelor de lichiditate, permitand astfel realizarea planurilor de perspectiva. De exemplu, capitalul extern poate contribui la depasirea unor dificultati in domeniul balantelor de plati, fara a fi afectate importurile in sensul scaderii lor, fara a se forta cresterea costisitoare a exporturilor si, astfel, fara a se amana realizarea proiectelor de investitii.
"Costurile" pe termen lung ale datoriei externe, la nivel macroeconomic, sunt determinate de conditiile in care sunt obtinute fondurile externe (dobanzi, perioada de gratie, perioada de amortizare, alte conditii inclusiv cele politice).
- Serviciul datoriei externe sintetizeaza principalele "costuri" directe ale datoriei externe pentru o economie, intr-o anumita perioada de timp. Marimea, in cifre absolute, a serviciului datoriei externe nu este pe deplin concludenta si de aceea se calculeaza diferite raporturi intre serviciul datoriei externe si alte variabile macroeconomice (exporturi, total venituri externe curente, acumulari interne, etc)ce reliefeaza mai bine "costurile" macroeconomice ale datoriei externe.
- Aparitia crizelor de lichiditate (crize ale balantelor de plati) constituie un "cost" indirect al datoriei externe cu conditia ca intre aparitia crizelor de lichiditate,pe de o parte, si cresterea serviciului datoriei externe, pe de alta parte, sa existe o corelatie evidenta
- In unele lucrari de specialitate se considera ca tarile care trebuie sa suporte o datorie externa substantiala inregistreaza inevitabil deteriorarea raportului lor de schimb, aceasta deteriorare fiind un alt "cost" indirect al datoriei externe. Pentru onorarea serviciului datoriei externe, tarile debitoare "forteaza" cresterea exporturilor, acceptand sau chiar promovand preturi de export relativ scazute si suprasolicitand productia interna destinata exportului
- "Costuri" indirecte ale datoriei externe mai pot fi considerate, in functie de situatia concreta: - reducerea importurilor in vederea sporirii posibilitatilor de acoperire a serviciului datoriei externe; renuntarea la anumite proiecte de investitii, din lipsa de fonduri in valuta datorita onorarii serviciului, etc.
Avand in vedere efectele datoriei publice asupra economiei,o tara care se imprumuta din strainatate,trebuie sa introduca managementul datoriei drept o preocupare majora a politicii economice. Indatorarea externa excesiva si neadecvata va genera nivele ridicate ale serviciului datoriei care vor influenta in mod negativ politica economica viitoare, si, implicit, cresterea economica.

Gradul de indatorare al unei tari se exprima in marime procentuala, ca raport intre soldul datoriei publice si produsul intern brut. Din punct de vedere economic, acest indicator prezinta doar valente teoretice, deoarece exprima procentul din produsul intern brut care ar fi afectat amortizarii datoriei publice, in cazul in care s-ar lua decizia ca aceasta sa fie rambursata integral in anul respectiv. Analiza gradului de indatorare al unei tari nu trebuie analizata doar in marime strict matematica, ci trebuie corelata atat cu nivelul datoriei publice medii pe locuitor, cat si cu nivelul produsului intern brut mediu pe locuitor, deoarece, la acelasi procent din P.I.B., gradul de suportabilitate al sarcinii datoriei publice va fi mult mai redus in cazul tarilor in curs de dezvoltare (cu un nivel redus al P.I.B.-ului) comparativ cu cele dezvoltate (care, implicit, au un nivel mult mai ridicat al P.I.B.-ului). Spre exemplu, o datorie publica medie pe locuitor de 100 de euro corespunzatoare unui P.I.B. mediu pe locuitor de 300 de euro, va greva mult mai accentuat gradul de suportabilitate decat o datorie publica medie pe locuitor de 1000 de euro corespunzatoare unui P.I.B. mediu pe locuitor de 3000 de euro, desi, in ambele cazuri, gradul de indatorare este acelasi (respectiv de 33%).

Un alt indicator de cuantificare fidela a datoriei publice se refera la serviciul datoriei publice, care exprima efortul financiar anual pe care il implica datoria publica in cauza. Acest indicator se materializeaza in totalitatea sumelor banesti achitate atat pentru rambursarea cotei-parti din datoria publica efectiva, cat si pentru plata cheltuielilor (dobanzi, comisioane etc.) pe care le reclama respectiva datorie publica. Totalitatea acestor cheltuieli accesorii si aferente datoriei publice dimensioneaza nivelul contraprestatiei pe care debitorul o datoreaza creditorilor sai, ca si pret al utilizarii sumelor de bani imprumutate. Pentru analiza si comparabilitatea datelor din acest domeniu, nivelul serviciului datoriei publice se raporteaza fie la produsul intern brut, fie la nivelul total al cheltuielilor publice care afecteaza un anumit exercitiu bugetar.

In comensurarea efectelor privind datoria publica, un factor de evaluare relevant este reprezentat de ritmul de evolutie al cheltuielilor accesorii fata de ritmul de evolutie al datoriei publice propriu-zise. Astfel, in majoritatea tarilor dezvoltate, ritmul de crestere al datoriei publice propriu-zise devanseaza ritmul de crestere al cheltuielilor aferente acesteia, trendul fiind inversat in cazul tarilor in curs de dezvoltare. Aceste tendinte evolutive se explica prin faptul ca tarile dezvoltate gasesc pe piata lor interna resursele necesare pe care le imprumuta; dimpotriva, tarile in curs de dezvoltare contracteaza imprumuturile, de regula, pe piete externe si la dobanzi ridicate, altfel spus, costurile finantarii sunt mai ridicate, acestea fiind influentate, intr-o mare masura, de ratingul de tara (destul de scazut in aceste situatii).

Scopurile in care sunt contractate imprumuturile de stat (sau, altfel spus, destinatia care se acorda sumelor mobilizate in urma imprumuturilor), precum si modul de constituire a resurselor financiare care vor sta la baza rambursarii datoriei publice, cunoaste anumite particularitati de la un stat la altul, in functie de gradul sau de dezvoltare. De cele mai multe ori insa, imprumuturile de stat se contracteaza in scopul finantarii deficitului bugetar, iar sumele necesare rambursarii acestuia provin din veniturile curente viitoare (iar, preponderent, din cele de natura fiscala). Nu este exclus insa ca in unele tari in curs de dezvoltare, aflate la limita incapacitatii de plata, sa se contracteze alte imprumuturi de stat in scopul refinantarii datoriei publice angajate anterior.

Factorii care genereaza acumularea de datorie publica (ecuatia de sustenabilitate a datoriei publice)

-ce inseamna sustenabilitatea datoriei publice

-criterii care se asigure sustenabilitatea datoriei publice

folosirea unui model econometric ; teorie + functii (factori, comp acesteia)

Scritub.com - datoria publica