Dinamica evolutiei ISD in fostele tari socialiste

Dinamica evolutiei ISD in fostele tari socialiste

Problemele ridicate de implementarea ISD, in statele Europei Centrale si de Est, sunt oarecum diferite de cele intalnite in alte zone geografice. Abia dupa 1990 a inceput sa se inregistreze o anumita orientare a investitorilor straini si spre statele din estul si centrul continentului, insa la un nivel relativ scazut, volumul total al intrarilor de ISD fiind inferior celui de care a beneficiat, de exemplu Singapore, Malaesia si Argentina.

Comisia Economica ONU pentru Europa a evidentiat unele trasaturi ale fluxurilor de investitii straine directe catre tarile Europei Centrale si de Est:

aceste fluxuri au o crestere mai rapida decat media mondiala, volumul intrarilor anuale de ISD in aceste tari a fost in anul 2005 de 8,2 ori mai mare decat media anuala a perioadei 1991-1996, la nivel mondial gradul de multiplicare fiind de numai 3,6 ori;

nivelul stocului intrarilor de ISD pe locuitor este relativ redus in tarile central si est-europene, situandu-se la 1379 dolari in anul 2005, cu mult sub cel inregistrat, spre exemplu, in Coreea (1722 dolari) sau Chile (4563 dolari);

principalele domenii catre care s-au orientat investitorii straini au fost industria (40-60%) si comertul (20-30%);

existenta unei legaturi directe intre fluxul intrarilor de ISD si evolutia PIB-ului pe locuitor in tarile din aceasta categorie.

Intrarile anuale de ISD, in tarile Europei Centrale si de Est, au cunoscut un trend crescator din 1990 pana in prezent. Singurul recul a fost inregistrat in anul 2001 cand fluxul intrarilor de ISD in aceasta regiune a fost cu 5% mai mic comparativ cu anul anterior. Regresul a fost minor daca avem in vedere prabusirea cu 41% a intrarilor mondiale de ISD in anul 2000. Dintre toate zonele geografice, cea mai putin afectata de reducerea drastica a fluxurilor mondiale de ISD a fost Europa Centrala si de Est, 12 din cele 20 de tari ce compun in prezent regiunea, inregistrand performante mai bune in anul 2001, comparativ cu anul anterior. Un ultim record de 161490 milioane dolari SUA, intrari ISD in tarile central si est-europene a fost stabilit in anul 2008. Sporul intrarilor de ISD a fost in anul 2008 fata de anul anterior de 5,8% pe ansamblu tarilor central si est europene. Pentru aceeasi perioada, cele 8 tari socialiste care au aderat primele la UE, in anul 2004, au cunoscut o reducere a intrarilor de ISD de 12,5%, in timp ce tarile care au compus UE 15, au inregistrat o diminuare dinamica (43,4%).

Intrarile anuale de ISD din tarile central si est europene

milioane dolari -

Tabel nr.11

Sursa: WIR 2008, 2009

Evolutia favorabila a fluxurilor de ISD, in intervalul 2001 - 2007, poate fi atribuita, intr-o oarecare masura efectului pozitiv indus de aderarea sau de perspectiva aderarii unor tari la Uniunea Europeana. Anumite guverne au facut concesii semnificative firmelor multinationale, garantandu-le privilegii in privinta pietelor de desfacere sau prelungindu-le perioada in care acestea beneficiau de facilitati fiscale. Perspectiva atragerii de capital strain, in tarile foste socialiste din Europa Centrala si de Est, este optimista mai ales daca avem in vedere oportunitatile create prin continuarea privatizarii de mari intreprinderi din unele tari din zona.

In 1990, firmele straine erau extrem de slab reprezentate numeric in Europa Centrala si de Est. De indata ce tranzitia a demarat, fluxul de ISD a devenit principalul vector in procesul de restructurare economica. Consecinta directa a constat in cresterea comertului exterior al tarilor central si est-europene, care in relatia cu Uniunea Europeana, s-a multiplicat de 10 ori in ultimul deceniu al secolului trecut.

Repartizarea geografica a intrarilor de ISD este accentuat neuniforma, concentrandu-se in tarile Europei Centrale (Polonia, Cehia, Ungaria), dar si in Federatia Rusa.

Evolutiile prezentate pot fi explicate printre altele si prin asezarea geografica a Cehiei, Poloniei si Ungariei in imediata vecinatate a tarilor occidentale dezvoltate, cu care au intretinut relatii economice fie si la o scara redusa inainte de caderea comunismului. Aceste relatii s-au amplificat considerabil odata cu inceperea perioadei de tranzitie catre economia de piata. Cele trei tari impreuna cu Slovacia, au constituit la inceputul anilor '90 Grupul de la Visegrad care a promovat o politica de atragere a ISD mai coerenta si mai activa decat statele vecine, privatizand mai rapid economia si creand astfel un mediu propice dezvoltarii afacerilor. Pozitia buna ocupata de Federatia Rusa in atragerea ISD este o consecinta a suprafetei uriase pe care o detine, a rezervelor insemnate de materii prime si energie precum si a dimensiunilor pietei interne.

Studiul comparativ al concentrarii ISD pe domenii in Ungaria, Cehia si Polonia demonstreaza faptul ca gradul de atractivitate cel mai mare l-au avut telecomunicatiile, sistemul energetic si sistemul bancar. Referitor la sectorul exploatarii resurselor naturale, ISD sunt slab reprezentate, de apreciat fiind procentul de peste 20% din totalul intrarilor de ISD, pe care Federatia Rusa l-a orientat catre minerit. ISD in sectorul productiv au vizat acele sfere care puteau fi orientate spre export. Avem in vedere, in acest sens, producerea de motoare pentru autovehicule si de echipamente pentru transport in Cehia, Ungaria si Polonia, fabricarea de produse chimice in Croatia, obtinerea de minerale neferoase in Bulgaria etc.

In ciuda unor succese punctuale, privita in ansamblu, dinamica fluxurilor de ISD catre tarile din Europa Centrala si de Est s-a situat, pana in urma cu patru sau cinci ani, cu mult sub nivelul sperantelor nutrite imediat dupa caderea comunismului. Daca in 1998 ponderea ISD atrase de tarile aflate in tranzitie din Europa Centrala si de Est reprezenta 3,2% din totalul mondial al intrarilor de ISD, in anul 2000 aceasta a scazut la 1,8% datorita ritmului mediu anual de crestere mai mare inregistrat de fluxul intrarilor de ISD la nivel global comparativ cu cel realizat de tarile din zona. Crizele financiare din Asia de Sud-Est si Argentina au determinat reorientarea fluxurilor investitionale catre Europa Centrala si de Est, indicatorul mentionat mai sus crescand in anul 2002 la 4,6%, pentru ca apoi pe fondul amplificarii intrarilor de ISD in tarile noi membre ale UE dar si in Federatia Rusa si Ucraina sa ajunga in anul 2008 la 9,5%. Cresterea proportiei ISD atrase de cele doua zeci de tari central si est europene in intrarile mondiale de ISD din ultimii noua ani a avut loc in contextul sporirii continue a intrarilor de ISD in regiune (exceptie a facut anul 2001 cand s-a constatat o usoara reducere fata de anul anterior) paralel cu diminuarea fluxurilor de ISD absorbite pe ansamblul tuturor tarilor lumii, inregistrate in anii 2001, 2002, 2003 si 2008.

Cele 8 tari foste socialiste din Asia Centrala au inregistrat valori ale fluxurilor de ISD atrase ce pot fi calificate ca fiind modeste. In perioada 1991-2007, intrarile de ISD in Republica Ceha au depasit ca valoare fluxurile de ISD ce au avut ca destinatie Asia Centrala. Gravitatea situatiei se accentueaza daca avem in vedere ca populatia Republicii Cehe este de 10 ori mai mica decat numarul locuitorilor ce intra in componenta celor 8 republici amintite. In conditiile lipsei vointei politice care sa conduca la promovarea unui cadru legislativ specific unei economii deschise, putine sunt firmele multinationale - exceptie fac cele rusesti - care sa aiba curajul sa investeasca in Asia Centrala.

Intre anii 2000 si 2004, intrarile de ISD in tarile foste socialiste din Asia Centrala au crescut fara intrerupere, multiplicandu-se de 5 ori. Aceasta tendinta s-a datorat sporului de investitii efectuate in exploatarea resurselor minerale din aceste tari. Anul 2005 marcheaza o reducere la jumatate a fluxurilor de ISD intrate comparativ cu anul anterior. Declinul inregistrat a fost determinat de diminuarea substantiala a ISD atrase in 2005, de cele mai bogate tari in resurse naturale ale zonei: Azerbaijeanul si Kazachstanul. In ansamblu, tarile foste socialiste din Asia Centrala au inregistrat niveluri record ale intrarilor de ISD in anii 2006 si 2007 atingand cifrele de 8583 milioane dolari si respectiv 9437 milioane dolari.

In anii 2006 si 2007 intrarile de ISD s-au dublat comparativ cu anii anteriori, inregistrandu-se noi recorduri pe ansamblul celor opt tari asiatice, valorile atinse fiind de 9,8 miliarde dolari respectiv 20,4 miliarde dolari. Pe fondul tendintei generale, acest indicator s-a diminuat usor, in anul 2008, ajungand la 19,5 miliarde dolari, Kazakhstan fiind principalul absorbant (74,2%) al zonei.

Intrari anuale de ISD in fostele tari socialiste

membre ale CSI din Asia

- milioane dolari -

Tabel nr.12

Sursa: WIR 2008, 2009

Reducerea brutala a fluxurilor internationale de investitii directe la scara planetara, in perioada 2001-2003, cauzata de diminuarea fuziunilor si achizitiilor internationale nu a afectat decat in mica masura intrarile de ISD in tarile Europei Centrale si de Est. Resursele naturale existente, costurile salariale mai reduse, reinstaurarea stabilitatii in Balcani, cresterea PIB-ului in tarile din zona au reprezentat unii dintre factorii ce au contrabalansat evolutia negativa a fluxurilor mondiale de ISD, influentand decizia multor investitori straini, in sensul orientarilor catre tarile Europei Centrale si de Est.

In conformitate cu cele prezentate, se poate aprecia ca, exceptand Ungaria, Cehia si Polonia, in celelalte tari central si est europene, dar mai ales in tarile Asiei Centrale, guvernele nu au intreprins cele mai potrivite masuri pentru atragerea capitalului strain. Printre cauzele frecvente care au condus la aceasta situatie putem evidentia:

legislatia in domeniu a fost in multe cazuri ambigua sau adoptata cu intarziere;

sistemul birocratic ce a caracterizat activitatea institutiilor ce trebuiau sa faciliteze accesul investitorilor straini pe pietele nationale;

slaba promovare in exterior a oportunitatilor nationale, agentiile de promovare constituite pentru atragerea investitorilor straini functionand defectuos;

restrictiile pe care potentiali investitori le-au intalnit in obtinerea de credite pe termen mediu si lung;

uzura morala si fizica a activelor tehnice;

infrastructura necorespunzatoare;

forta de munca supradimensionata numeric in multe intreprinderi, fapt ce ridica o serie de probleme legate de restructurare;

un raport nefiresc intre dinamica salariului si dinamica productivitatii muncii in unele domenii de activitate.

De-a lungul timpului, unele dintre tarile Europei Centrale si de Est, au devenit ele insele exportatoare de capital. Federatia Rusa, in intervalul 2000-2008, s-a manifestat ca lider autoritar generand 70,9% din fluxurile de ISD emise de Europa Centrala si de Est in intervalul 2000-2007. Aceasta buna pozitionare a Federatiei Ruse este determinata si de numarul si puterea companiilor multinationale cu sediul in aceasta tara. In topul primelor 10 companii multinationale din Europa Centrala si de Est ordonate in functie de valoarea activelor detinute, opt provin din Federatia Rusa.

Iesiri anuale de ISD din tarile central si est europene

- milioane dolari -

Tabel nr.13

Sursa: WIR 2008, 2009

Calitatea de emitent de fluxuri de ISD este aproape inexistenta in cazul fostelor tari socialiste din Asia Centrala, exceptie facand doar Azerbajeanul si Kazakhstan-ul care s-a aflat la originea a peste 90% a fluxurilor de ISD iesite din aceasta regiune intre 2000 si 2008.

Iesiri de ISD din fostele tari socialiste din Asia

- milioane dolari -

Tabel nr.14

Sursa: WIR 2008, 2009

In privinta modului de concretizare a ISD, studiul efectuat de UNCTAD in acest sens, confirma tendinta manifestata in practica. In tarile in dezvoltare ISD se vor materializa preponderent sub forma filialelor infiintate de firmele multinationale straine iar in tarile dezvoltate vor imbraca mai ales forma achizitiilor si fuziunilor. De remarcat ca aproape 70% din firmele multinationale chestionate s-au declarat in favoarea efectuarii de investitii in Europa Centrala si de Est.

Reprezentantii tarilor membre ale UE au apreciat just in cadrul Reuniunii Ministeriale de la Essen, din 1994, ca procesul de atragere de ISD, de catre tarile in tranzitie, reprezinta atat o necesitate cat si o posibilitate de infaptuire a integrarii europene. Intensificarea relatiilor economice dintre firmele din tarile in tranzitie si cele din tarile membre ale U.E., realizata pe baza fluxului de ISD a stat si continua sa stea la baza integrarii economice efective dintre cele doua grupuri de tari.   

Trecerea de la sistemul planificat de productie la economia de piata, pe parcursul a 10-15 ani, a reprezentat o adevarata provocare pentru tarile Europei Centrale si de Est. Lipsa experientei, mentalitatea invechita, nevoia acuta de capital au facut ca rolul jucat de ISD in economia acestor tari sa fie mult mai important, comparativ cu alti competitori care nu au cunoscut rigorile lagarului socialist. Pentru o apreciere mai nuantata a semnificatiei intrarilor de ISD si pentru punerea in evidenta a contributiei acumularilor precedente de ISD asupra dezvoltarii economice din tara primitoare, putem utiliza ca indicatori stocul intrarilor de ISD pe locuitor si ponderea pe care stocul intrarilor de ISD o detine in PIB.

Indicatori cu privire la situatia ISD din Europa Centrala si de Est

in anul 2008

Tabel nr.15

Sursa: prelucrat de autor dupa WIR 2009 si informatii ale Bancii Mondiale

In cele doua zeci de tari ale Europei Centrale si de Est cuantumul stocului ISD atrase pe locuitor se ridica, la finele anului 2008, la 2752 dolari. Cifra este cu mult sub media unor tari ca Franta (15977 dolari/locuitor) sau SUA (7494 dolari/locuitor), dar este sensibil mai mare decat nivelul atins de Japonia (1592 dolari/locuitor). Discrepante notabile se manifesta si intre tarile care compun grupul, plaja pe care evolueaza acest indicator situandu-se intre 689 dolari ISD atrase, cat revin unui cetatean din Belarus, si 11903 dolari ISD atrase, cat revin unui estonian. Daca recordul atins de Estonia il putem considera ca fiind mai putin relevant avand in vedere numarul redus de locuitori din aceasta tara, valoarea atinsa de Republica Ceha de 10764 dolari/locuitor putem afirma ca este elocventa. Federatia Rusa ocupa autoritar primul loc intre cele douazeci de tari ale zonei in privinta volumului stocului intrarilor de ISD, in schimb in ierarhia stabilita pe baza stocului intrarilor de ISD/locuitor se situeaza pe un modest loc 17.

Cel de al doilea indicator (ponderea stocului intrarilor de ISD in PIB) exprima, pe de o parte, asa cum am mentionat, contributia capitalului strain la dezvoltarea economica a tarii gazda, iar pe de alta parte, gradul de integrare internationala a respectivei economii. Tarile dezvoltate vest-europene sunt fara echivoc cele mai integrate in domeniul ISD. Amploarea orientarii spre exterior a investitorilor autohtoni, dublata de deschiderea propriilor economii in fata capitalului strain, sunt explicabile daca avem in vedere urmatorii factori: cultivarea cu perseverenta a valorilor economiei de piata; dezvoltarea economica echilibrata si diversificata sub aspect structural; traditiile manifestate in tranzactiile internationale etc. Ponderea stocului intrarilor de ISD in PIB a fost in anul 2008 de 34,7% in Franta de 16,0% in SUA si numai de 4,1% in Japonia. Cu o pondere de 26,1%, tarile central si est europene, ocupa o pozitie onoranta, avand in vedere scurta lor istorie in domeniul atragerii de ISD.

Indicatori cu privire la situatia ISD din fostele tari socialiste membre ale CSI din Asia in anul 2008

Tabel nr.16

Sursa: prelucrat de autor dupa WIR 2009 si informatii ale Bancii Mondiale

Stocul intrarilor de ISD ce revine pe locuitor, la finele anului 2008, in cele opt tari din Asia Centrala, a fost de 1827 dolari, ceea ce a reprezentat cu mult sub valoarea atribuita Europei Centrale si de Est. Sub aspectul cifrelor relative, situatia pare a fi mult mai buna in privinta ponderii pe care stocul intrarilor de ISD o detine in PIB. In anul 2008 aceasta pondere a fost de 53,8%, fiind printre cele mai mari valori regionale inregistrate in lume. Faptul se datoreaza, in mare masura, slabei dezvoltari economice reliefata prin nivelul extrem de redus de 3396 dolari PIB pe locuitor. In Europa Centrala si de Est, spre exemplu PIB/locuitor este de 10525 dolari.

Fluxul intrarilor de ISD in Romania a inregistrat valori anuale modeste, exceptie facand ultimii trei ani ai intervalului scurs din 1990 pana in prezent. Printre factorii care au determinat aceasta situatie putem enumera:

infrastructura slab dezvoltata;

o anumita rigiditate a fortei de munca dublata de un sistem de formare profesionala neperformant;

disfunctionalitatile climatului legislativ;

lipsa stabilitatii economice;

manifestarea frecventa si la toate nivelurile a actelor de coruptie;

birocratia ce a caracterizat activitatea administratiei publice;

pierderea startului in infaptuirea reformei economice cel putin in fata tarilor din zona care au aderat inaintea Romaniei la UE.

Pentru a realiza o mai buna comparatie intre situatia din Romania si cea din celelalte tari foste socialiste am utilizat indicatorul: intrari anuale de ISD pe locuitor.

In Romania, intrarile anuale de ISD pe locuitor au inregistrat, din 1990 pana in 2003 valori sensibil de apropiate de cele raportate de fostele tari sovietice din Asia in ansamblu lor si inferioare celor 20 de tari foste socialiste din Europa Centrala si de Est. In ultimii 9 ani (2000-2008) Romania a absorbit cu 134% mai multe ISD pe locuitor comparabil cu cele 8 tari asiatice si cu 19% mai multe ISD pe locuitor daca ne raportam la cele 20 de tari din Europa Centrala si de Est.

Figura 1. Evolutia ISD pe locuitor atrase de Europa Centrala si de Est, Asia Centrala si Romania

Extinderea analizei privind evolutia ISD pe locuitor in Romania a presupus efectuarea de comparatii cu media inregistrata la acest indicator pe ansamblul celor 8 tari foste socialiste din Europa Centrala si de Est care au aderat la UE in mai 2004 si media obtinuta pe ansamblul celorlalte 12 tari ale regiunii ramase la acea data in afara UE. In intervalul 2000-2008 ISD pe locuitor atrase de Romania au fost cu 54% mai mici decat cele inregistrate in medie in cele 8 tari europene foste socialiste care au intrat in UE in 2004 si cu 57% mai mari decat media realizata in cele 12 tari europene foste socialite, care la acea data au ramas in afara UE.

Figura 2. Evolutia ISD pe locuitor atrase de grupul tarilor Europei Centrale si de Est ce au aderat la UE in 2004, de grupul tarilor din Europa Centrala si de Est care au ramas in afara UE in 2004 si de Romania

Evolutiile favorabile ale fluxurilor intrarilor de ISD in Romania in anii 2004 si 2005 cand acestea s-au cifrat la aproape 6,5 miliarde dolari au fost urmate de cresteri substantiale an anii 2006,2007 si 2008 cand acest indicator a atins valori de 11,3 miliarde dolari, 9,9 miliarde dolari si respectiv 13,3 miliarde dolari. Cauzele care au determinat aceasta crestere a ISD atrase de Romania incepand cu 2004 pot fi sintetizate in:

incheierea proceselor de privatizare din tarile Europei Centrale si de Est (Cehia, Ungaria, Polonia) care au fost premiantele procesului de tranzitie catre economia de piata;

aparitia in privatizarile efectuate de Romania a unor oportunitati deosebite (Petrom, BCR, distributia energiei electrice si gazelor naturale etc.);

intrarea Romaniei la 1 ianuarie 2004 in NATO;

propunerea de aderare a Romaniei la UE la Summitul de la Salonic din 2003, confirmata la Bruxelles la jumatatea anului 2004;

preluarea acquis-ului comunitar ce a limitat instabilitatea legislativa, reducand totodata birocratia si coruptia.

Pentru Romania, data de 1 ianuarie 2007 marcheaza inceputul unei noi faze istorice de dezvoltare. Ajutata de tarile membre ale UE, Romania are toate sansele sa elimine sau sa atenueze neajunsurile cu care se confrunta, devenind tot mai competitiva sub aspectul atragerii de ISD.

Evolutia fluxurilor de ISD pe plan mondial incepand cu anii '90 este explicabila prin deschiderea economica manifestata in majoritatea tarilor lumii.

Astfel, in domeniul reglementarilor privitoare la ISD din cele 1930 de acte normative adoptate de tarile lumii in perioada 1992-2008, un numar de 1704, adica 88,2% din total au fost favorabile atragerii ISD.

Nivelurile inalte atinse de fluxurile mondiale de ISD in anii 2000, 2006, 2007, 2008 ne indreptateste sa afirmam ca globalizarea a atins un maxim de intensitate in acei ani, in rest avand loc o reducere a acesteia. Pe de alta parte, fluxurile de ISD sunt concentrate intr-un numar relativ de tari - in cele dezvoltate - ceea ce conduce la ideea ca sub aspectul repartizarii teritoriale a ISD, globalizarea vizeaza doar un segment al pietei mondiale.