EVAZIUNEA FISCALA IN ROMANIA

EVAZIUNEA FISCALA IN ROMANIA

1 Scurt istoric al fenomenului in Romania

La 21 martie 1877 aparea prima lege care impunea taxarea veniturilor, atat ale statului cat si pentru judete, commune, administratii. Legea cuprindea 25 de articole.

In 1921 se adopta Reforma Fiscala a Romaniei sub conducerea lui Nicolae Titulescu la Minsiterul de Finante. Aceasta stabilea impunerea venitului efectiv realizat in baza declaratiei contribuabilului si introducerea impozitului progresiv pe venitul global, care implica impozitul pe lux si cifre de afaceri, impozitul progresiv pe succesiuni, impozitul extraordinar progresiv pe avere si pe imbogatirea de razboi

Dupa numai doi ani in 1923 prin Legea Contributiilor Directe se adopta o noua reforma fiscala la initiativa lui Vintila Bratianu.[1]

Dupa alti 10 ani in 1933 este introdus un adevarat Cod al evaziunii fiscal, mult mai elaborat decat precedentele, care prevedea sanctiuni mai severe si delimita contrventia simpla si contraventia calificata.

Urmatoare lege din 1947 era extrem de aspra dar cu toate acestea oferea si posibilitati de "indreptare" evazionistilor

La 29 decembrie 1947 o noua lege vine sa sanctioneze evaziunea fiscala; legea 344 era foarte aspra urmarind evazionisti, dand insa posibilitatea celor in cauza sa intre in legalitate si sa-si lichideze obligatiile fiscal.

Odata cu introducerea la 1 iulie 1993 a TVA, agentii economici s-au orientat si spre reducerea consumurilor, la disponibilizarea resurselor in economie, la stimularea exporturilor si nu in ultimul rand la imbunatatirea disciplinei financiare. In conditiile introducerii TVA in locul impozitului pe circulatia marfurilor si a unui nou sistem al accizelor, gradul de fiscalitate realizat s-a situat sub nivelul anilor 1990-1991. Cu toate acestea s-a simtit adoptarea unei noi legi privind evaziunea fiscala in 1994 abrogata ulterior prin Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, publicata in Monitorul Oficial, parte I nr. 672 din 27/07/2005, lege in vigoare si in prezent.

Cu cat sarcina fiscala asupra materiei impozabile devine mai mare, cu atat creste nevoia de sustragere de la aceasta sarcina.

Dsiciplina fiscala la nivel national, atitudinea organelor competente in depistarea, prevenirea si sanctionarea fenomenului sunt cate elemente de care ar trebui sa se tina cont in analiza evaziunii fiscale frauduloase in Romania.

Conform rapoartelor anuale ale Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (ANAF), se observa ca numarul verificarilor efectuate de organele de control si numarul contribuabililor depistati ca au incalcat legislatia au scazut, fiecare, in perioada 1997-2007 (tabelul 1 in anexe).

Graficul 1 Evolutia evaziunii fiscale identificate in Romania:

Sursa: Raport de activitate ANAF 2007

Diminuarea numarului de verificari efectuate cu aproximativ 57% reduce automat, si probabilitatea ca un contribuabil evazionist sa fie descoperit, fapt ce nu poate avea un impact favorabil asupra gradului de conformare fiscala a contribuabilului roman.

Valoarea nominala a evaziunii fiscale identificate s-a majorat, in perioada considerata, de la 87.597 mii RON, in anul 1997, la 1.746.304 mii RON, in anul 2007, aceasta insemnand o crestere de 1.893,5%. Pentru o imagine reala a modificarii sumelor pe care contribuabilii descoperiti le-au sustras de la bugetul public, ar mai de folos o analiza a acestora pe baza valorii reale a evaziunii fiscale identificate, exprimate in preturi constante (tabelul 2).

In anul 1997, s-a descoperit un prejudiciu adus bugetului public de 87.597 mii RON, in anul 2000, sumele sustrase si descoperite au fost de 30.312 mii RON, dupa care a urmat o perioada de crestere, ajungand la 55.922 mii RON, in anul 2007, in preturile anului 1997, oarecum similar anului 1999. Asadar rezulta un alt impact negative al reducerii numarului de vereficari efectuate de organele de control, si anume diminuarea volumului real al evaziunii fiscale identificate.

Un alt efect al diminuarii numarului de verificari efectuate a fost reducerea sumelor descoperite ca sustrase cu, aproximativ, 36%, cu impact asupra totalului sumelor incasate suplimentar la buget (din diferente de impozite si sanctiuni aplicate).

Disciplina fiscala a contribuabilului roman poate fi exprimata si prin marimea medie a sumelor sustrase de un contribuabil evazionist descoperit, determinata prin raportarea nivelului evaziunii fiscale descoperite la numarul cazurilor de evaziune fiscala descoperita (tabelul 2).

Conform datelor prezentate in tabelul 2, in anul 2007, un contribuabil sustragea, in medie, 485,6 RON cu 51,6% mai mult decat in anul 1997 (320,3 RON) si cu 185,9% mai mult decat in anul 2003 (169,8 RON).

In ceea ce priveste frecventa cazurilor de evaziune, aceasta s-a mentinut aproximativ constant, mai ales dupa 2000, in jurul valorii de 40%.

Graficul 2 Frecventa evaziunii fiscale in Romania:

Sursa: Raportul de activitate 2007 ANAF

In perioada 1996-2004 s-a inregistrat o usoara crestere a numarului celor care s-au sustrag impunerii fiscale, astfel, daca in 1996, din 100 de verificari efectuate erau descoperiti 31 de evazionisti, in anul 2000, numarul lor ajunsese la aproximativ 40, iar in anul 2004, la 44.

2 Modalitati de realizarea a evaziunii fiscale (tehnicile de fraudare)

Presedintele Uniunii Nationale a Patronatului Roman UNPR conchide ca "In Romania doar 5% din capital mai este romanesc, peste 70% este capital strain si restul este capital de stat. Marii evazionisti nu se regasesc insa in cei 5%. Ar trebui vazut cate firme fantoma au aparut in tara, cate off-shore-uri inregistrate prin insulele Mauritius sau in alte paradisuri fiscale, si luate masuri. De aici provine hemoragia de moneda, care se scurge fara oprelisti in strainatate'.

Cele mai des utilizate modalitatile de realizarea a evaziunii fiscale pe diferite tipuri de impozite si taxe sunt:

A.    In cazul impozitului pe profit: reducerea bazei de impozitare care se poate realiza prin neinregistrarea integrala a veniturilor realizate, transferul veniturilor impozabile la societatile nou create in cadrul aceluiasi grup; incadrarea eronata in perioada de scutire.

Neinregistrarea sau inregistrarea partiala a surselor de venit

A1. Pentru agentii economici:

A1.1. Din domeniul productiei si prestatiilor de servicii: neinregistrarea intrarilor (materii prime, forta de munca, utilitati) si nici a iesirilor (produse si servicii comercializate fara documente). Astfel se diminueaza impozitul pe profit, impozitul pe dividendele neinregistrate; TVA aferenta venitului, accizele (daca sunt produse purtatoare de accize), contributia la asigurarile sociale si de sanatate aferente salariilor platite si neevidentiate;

A12.Din domeniul comertului: neinregistrarea facturilor aferente;

A1 Din domeniul importului de produse si servicii:

Contrabanda cu produse din import neinregistrate la organele vamale determina nerealizarea veniturilor statului de forma: taxe vamale neachitate, TVA, comision vamal, accize (daca e cazul), impozitul pe profit aferent valorificarii acestor produse, taxa pentru drumuri in cazul importului de carburanti si mijloace auto.

Diminuarea valorii in vama a produselor importate prin falsificarea facturii originale a marfurilor importate.

A2. Pentru persoanele fizice autorizate sa exercite profesii aducatoare de venituri in domeniul productiei, comertului si serviciilor, o profesie libera ( avocati, notari, experti, contabili, medici, arhitecti, profesori etc.) sau persoane fizice neautorizate ( prin munca la negru, seviciile executate de meseriasi neautorizasi, meditatii, consultatii medicale, consultanta juridica, contabila, financiara, comerciala). Principalele consecinte evazioniste sunt reprezentate de neplata impozitului pe venit(salariu), contributia la asigurarile sociale si de sanatate.

B.     Evaziunea fiscala in cazul taxei pe valoarea adaugata:

Aplicarea eronata a regimurilor deducerilor;

Necuprinderea unor operatii ce intra in sfera TVA in baza de calcul;

Neevidentierea si nevirarea TVA aferenta avansurilor incasate de la clienti

Aplicarea eronata a cotei zero;

Sustragerea de la plata TVA prin declararea unor importuri ca fiind temporare

C.     In cazul accizelor:

micsorarea bazei de impozitare;

utilizarea unor cote inferioare celor reale;

nedeclararea corecta a operatiunilor reale in cazul unor produse ale caror preturi erau purtatoare de accize (mai ales alcool).

Exemplu practic

Un semnificativ potential de fraudare a taxelor si impozitelor exista si in schimburile de marfuri derulate intre tarile comunitare. Fraudarea este mai ridicata in special in domeniul TVA, fiind identificate sisteme de frauda destul de complexe. Un exemplu reprezentativ de evaziune fiscal in domeniul TVA-ului comunitar ar fi sistemele de frauda de tip "carusel". Astfel cetateni romani infiinteaza societatii comerciale in statele membre Uniunii Europene prin intermediul carora deruleaza livrari intracomunitare catre societatile proprii din Romania. Marfurile achizitionate sunt comercializate pe piata interna, TVA-ul datorat bugetului de stat fiind diminuat prin achizitii fictive de la societati comerciale controlate de aceleasi persoane. In continuare sunt simulate livrarii intracomunitare catre societatile proprii din statele membre, aceste tranzactii comerciale fiind scutite de TVA.

Un exemplu concret de acest gen avem in cazul SC G.U. SRL in 2008. In numele acestuia, intr-o perioada scurta de timp, a fost derulat un numar semnificativ de transporturi cu cereale provenind din Ungaria. Societatea era reprezentata de catre domnul I. S., in calitate de imputernicit, care a prezentat documente din care rezulta ca marfurile achizitionate din Ungaria au fost comercializate pe piata interna, respectiv catre S.C. M. T. S.R.L. din Calarasi, societate al carei administrator este acelasi I. S. Cerealele achizitionate de la SC G. U. SRL erau revandute catre diverse societati, avand ca obiect de activitate comertul cu cereale. Pentru a diminua sumele de plata reprezentand obligatii fiscale catre bugetul de stat, SC M. T. SRL a simulat aprovizionari de marfuri de la SC Y. T. SRL din Braila, aceasta societate avand ca asociat pe acelasi I. S.. In urma verificarilor efectuate la SC Y. T. SRL, s-a constatat ca societatea nu a inregistrat in evidenta contabila tranzactiile in cauza.

In scopul diminuarii TVA de plata, societatea SC Y.T. SRL a prezentat o factura de achizitii de la SC M. T. SRL, reprezentand 1500 de tone de cereale, cantitate care ar fi fost ulterior livrata in Ungaria, in acest sens fiind prezentate documente de transport.

Reprezentantii SC M. T. SRL au justificat provenienta cantitatii de 1500 de tone de cereale ca fiind o achizitie din Ungaria, respectiv de la operatorul economic D. KFT.   

In cele din urma, reprezentantul SC Y.T. SRL, si anume I. S. a recunoscut ca traseul scriptic al marfurilor, respectiv D. KFT din Ungaria M. T. din Calarasi G. U. din Bucuresti Y. H. KFT din Ungaria este unul fictiv, marfurile, in realitate, neparasind teritoriul Ungariei. Mai mult, acesta a recunoscut ca este administratorul si operatorului din Ungaria, Y. HUNGARY KFT.

Prin acest sistem de fraudare a TVA - ului intracomunitar, persoana fizica I. S. prin intermediul operatorilor economici din Romania si Ungaria, societati comerciale controlate si coordonate de acesta, a prejudiciat bugetul de stat cu suma de peste 9,6 milioane lei.

Figura 1

3 Cadrul juridic pentru combaterea evaziunii

Prin reglementarile legislative cu privire la combaterea si prevenirea evaziunii se urmareste corectarea eventualelor carente si lacune ale Codului Fiscal in vigoare.

In prezent este in vigoare Legea nr. 241/2005 privind prevenirea si combaterea evaziunii fiscale adoptata la 15 iulie 2005 si publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 672/2005 la 27 iulie 2005.

Legea este structurata pe 4 capitole si 16 articole si cuprinde, in esenta, elemente referitoare la intelesul unor termeni si expresii cum ar fi: buget general consolidat, contribuabili, documente legale, formulare tipizate cu regim special utilizate in domeniul fiscal, obligatii fiscale, operatiune fictiva, organe competente. De asemenea, cuprinde faptele care in intelesul legii constituie infractiuni, precum si cauzele de nepedepsire si cauzele de reducere a pedepselor.

Rezumand primul capitol, intitulat 'Dispozitii generale', face precizarea ca instituie masuri de prevenire si combatere a infractiunilor de evaziune fiscala si a unor infractiuni in legatura cu aceasta. De asemenea, sunt definiti o serie de termeni si expresii cu care opereaza legea.

Capitolul II, intitulat 'Infractiuni', in cadrul celor 7 articole, enumera evaziunile conseiderate de prezenta lege. (detaliate in anexa 1)

Capitolul III, intitulat 'Cauze de nepedepsire si cauze de reducere a pedepselor', prevede situatiile in care se reduc pedepsele. Acest capitol face referire si la cauzele de nepedepsire, fara, insa a preciza aceste cauze.

Capitolul IV, intitulat 'Dispozitii finale', precizeaza actele normative ce se abroga la data intrarii In vigoare a prezentei legi, respectiv la 16 august 2005 In acelasi timp, legea prevede si cazul in care, ca urmare a savarsirii unei infractiuni, nu se pot stabili, pe baza evidentelor contribuabilului, sumele datorate bugetului general consolidat. In aceasta situatie, acestea vor fi determinate de organul competent potrivit legii, prin estimare in conditiile Codului de Procedura Fiscala

4 Organe competente in combaterea si prevenirea evaziunii fiscale

In incercarea de a limita si preveni activitatile evazioniste a fost nevoie de desemnarea unor institutii care sa organizeze si sa efectueze un control financiar. Lipsa unui control bine organizat si dotat cu un personal priceput si corect poate conduce la forme de mare amploare ale evaziunii fiscale.

Ministerul Finantelor, in numele statului efectueaza aparatul specializat controlulului si administrarii mijloacelor financiare ale organelor centrale si locale, ale administratiei de stat, precum si ale institutiilor de stat si verifica respectarea reglementarilor financiar-contabile in activitatea desfasurata de catre regii autonome, societati comerciale si alti agenti economici in legatura cu indeplinirea obligatiilor acestora fata de stat".

Controlul financiar al statului se organizeaza si functioneaza in Ministerul Finantelor si se realizeaza prin Directia Generala a Controlului Financiar de Stat si Garda Financiara.

Atributiile ce revin Directiei Generale a Controlului Financiar de Stat sunt prezentate in Anexa 2.

Agentia Nationala de Administrare Fiscala - ANAF este institutie publica cu personalitate juridica in subordinea Ministerului Finantelor Publice avand ca rol principal controlul activitatilor financiare atat la nivelul societatilor cat si a persoanelor fizice.

Alte institutii de control financiar sunt organizate si functioneaza in cadrul ANAF: Garda Financiara, Autoritatea Nationala a Vamilor (ANV), Directiile Generale ale Finantelor Publice (DGFP) Judetene, Directia Generala a Finantelor Publice a Municipiului Bucuresti si Directia Generala de Administrare a Marilor Contribuabili (DGAMC).

In vederea determinarii modului optim de combatere a evaziunii fiscale, este utila dezvoltarea unui model care sa tina seama de urmatoarele elemente:

pagube, costul descoperirii evaziunii fiscale, numarul de infractiuni.

a) Pagube ce sunt produse prin comiterea evaziunii fiscale constau in sumele de bani care ar trebui sa alimenteze bugetul si care sunt sustrase de catre contribuabili.

Marimea pagubelor provocate de evaziunea fiscala tinde sa creasca proportional cu nivelul activitatii (evaziunea fiscala) potrivit relatiei:

H = H (A),

unde:

H = marimea pagubei provocata societatii;

A = nivelul activitatii (evaziunii fiscale).

Pe de alta parte, valoarea sociala a castigurilor contravenientilor din evaziune fiscala tinde, de asemenea, sa creasca cu numarul de contraventii:

G = G (A),

unde:

G = valoarea castigurilor obtinute din evaziune fiscala;

Pe baza celor doua elemente de mai sus, se poate determina pierderea

societatii din evaziune fiscala, dupa relatia:

D (A) = H (A) - G (A),

b) Costul descoperirii evaziunii fiscale, si in consecinta al pedepsirii infractorilor, este cu atat mai mare cu cat cheltuielile pentru fisc, justitie si echipamente specializate este mai mare.

In acest caz exista relatia:

C = C (I),

unde:

C = costul descoperirii evaziunii fiscale;

I = nivelul cheltuielilor ocazionate.

Daca se considera functia "f' ca fiind cea care rezuma gradul de

inzestrare impotriva evaziunii fiscale, este valabila urmatoarea relatie :

I = f(u,m,c),

in care:

u = consumul de resurse (energia) umana;

m = consumul de resurse materiale;

c = consumul de resurse financiare.

c) numarul de infractiuni este, in opinia specialiatilor, invers proportional cu cresterea probabilitatilor de condamnare a unei persoane.

Domeniul de manifestare a evaziunii fiscale este atat de intins pe cat este de larg si variat campul de aplicare a impozitelor.