EVOLUTIA FLUXURILOR DE I

EVOLUTIA FLUXURILOR DE I.S.D. LA NIVEL GLOBAL

1. Istoricul evolutiei ISD pana la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial

Fluxurile de ISD au aparut in economia mondiala din perioada medievala. Primele atestari documentare de firme care si-au construit o retea europeana de productie si comercializare au avut loc in Italia in domeniul panzeturilor.

In secolele XVI si XVII apar primele intreprinderi cu dimensiuni intercontinentale cele mai cunoscute fiind companiile Indiilor de Est infiintate de Marea Britanie si Olanda. In general, aceste companii actionau in teritoriul imperial controlat de metropola, fiind precursoarele firmelor multinationale, in sensul inteles de noi in prezent.

Volumul marfurilor produse si tranzactionate in urma efectuarii de ISD    a fost destul de redus, marfurile respective fiind destinate cu precadere claselor privilegiate.

Pana la inceputul secolului al XIX-lea firmele multinationale au crescut din punct de vedere numeric, dar sistemul lor organizatoric a suferit datorita mecanismului greoi de transport si comunicare.

Nu existau restrictii legislative privind investitiile straine, care eventual erau orientate prin acordurile bilaterale incheiate intre partile interesate.

In intervalul 1900-1914, dar mai ales, in ultima parte a acestuia, ISD s-au concentrat preponderent in urmatoarele domenii: extractia materiilor prime, servicii bancare si comerciale, agricultura, constructia si exploatarea cailor ferate etc. Investitiile straine de portofoliu au fost dominante in raport cu ISD pana in preajma primului razboi mondial, cand situatia s-a inversat. Tarile cu cele mai mari fluxuri de ISD emise pe plan international in 1914 au fost Marea Britanie, SUA, Franta, Suedia etc., iar printre cele mai importante tari receptoare putem enumera SUA, Canada, Rusia etc.

Pe parcursul primului razboi mondial se inregisteaza un declin al ISD, cresterea fiind reluata imediat dupa intreruperea ostilitatilor.

Perioada interbelica este marcata, printre altele, de progresele tehnologice in domeniul transportului si comunicarii, fapt ce a determinat o mai mare posibilitate de a coordona si controla activitatea filialelor din strainatate de la sediul central al societatii mama. A avut loc in acest context a crestere a volumului ISD in industria prelucratoare.

Plutonul marilor investitori in strainatate era condus de Marea Britanie si SUA urmate la mare distanta de Franta, Suedia, Elvetia, Japonia. Majoritatea ISD au fost orientate catre tarile mai putin dezvoltate. Din motive politice, Germania, care initiase primul razboi mondial, si Rusia, care nationalizase mijloacele de productie detinute de firmele straine, au fost ocolite de fluxurile de ISD.

2. Evolutia fluxurilor de ISD in perioada postbelica

Dupa terminarea celui de-al doilea razboi mondial, SUA au devenit lider, fiind cel mai mare furnizor de ISD pe plan mondial. Pana in anii '60 cea mai mare parte a ISD efectuate de SUA au fost dirijate pentru reconstructia Europei. Diminuarea costurilor ocazionate de transport si impunerea unor taxe vamale semnificative la import de catre majoritatea statelor au determinat companiile americane sa prefere productia in strainatate in detrimentul exporturilor. Firmele europene si japoneze au castigat in competivitate fiind comparabile cu cele americane, fapt ce le-a permis sa se dezvolte in intreaga lume. In timp ce firmele multinationale americane si europene au optat pentru realizarea de unitati productive in strainatate, bine dotate tehnologic, cele japoneze au preferat sa transfere in tarile ce detineau o forta de munca ieftina, mai ales acele activitati mari consumatoare de munca vie.

In perioada 1970-1984, ritmul mediu anual de crestere al fluxurilor de ISD a fost de 4,2% fiind inferior ritmului mediu anual al PIB mondial care s-a cifrat la 5,2%, dar superior ritmului mediu anual de crestere a exportului care a fost de 3,1%.   

Cu totul alta a fost situatia intre 1985 si 2000, cand ritmul mediu anual de crestere a ISD (17%) a fost net superior celui inregistrat de PIB mondial (2,5%), precum si celui inregistrat de exporturi (5,6%). Dezvoltarea celor trei piete regionale majore UE, NAFTA (North American Free Trade Agreement) si APEC (Asia - Pacific Economic Cooperation) a determinat firmele multinationale sa plaseze, la inceputul anilor '90, filiale productive in fiecare dintre cei trei poli. Factorul determinant al acestei strategii l-a reprezentat perspectiva limitarii accesului ISD de catre cele trei blocuri.

Marea afluenta a fluxurilor de ISD pe plan mondial in ultimul deceniu al secolului trecut s-a datorat, intr-o proportie semnificativa, promovarii unor reglementari stimulative in domeniu de catre majoritatea tarilor lumii.

Recordul istoric al fluxului intrarilor de ISD a fost atins in anul 2000, cifrandu-se la 1409 mld. dolari. In urmatorii ani fluxul intrarilor de ISD s-a diminuat continuu, inregistrand valori anuale de 832 mld. dolari, 617 mld. dolari si respectiv 557 mld.dolari. Reluarea cresterii acestui indicator s-a produs in anul 2004 cand a inregistrat 710 mld. dolari, tendinta ascendenta mentinandu-se pana in anul 2007, valoare la care s-a ajuns fiind de 1978 mld.dolari, cifra care reprezinta un nou record istoric.

In anul 2008, pe fondul crizei financiare globale, s-a constatat o diminuare de 281 miliarde dolari comparativ cu anul anterior.

Se poate afirma, in contextul celor prezentate ca, din perspectiva evolutiei fluxului ISD, lumea a cunoscut un nivel maxim de globalizare in anul 2007.

Particularitati si tendinte inregistrate in evolutia fluxurilor de ISD in ultimii 25 de ani

1. Aspecte generale

ISD reprezinta componenta majora a fluxurilor financiare derulate pe intreg globul. Evolutia impetuoasa a fluxurilor de ISD, in ultimii 20 de ani ai secolului trecut, a determinat internationalizarea structurilor productive ale diferitelor firme. Cresterea numarului si puterii societatilor multinationale este o consecinta a acestui proces. Noile motivatii aparute au produs schimbari in optiunile societatilor multinationale cu privire la modalitatile strategice de a aborda pietele externe.

Facand o trecere in revista a principalelor tendinte manifestate pe plan mondial, in domeniul fluxurilor de investitii straine, constatam ca acestea sunt caracterizate de trei trasaturi: cresterea rapida a fluxurilor de ISD si diversificarea surselor acestora; amplificarea eforturilor majoritatii tarilor de a atrage ISD; piata internationala a ISD este cu adevarat globala si extrem de concurentiala.

Intrarile de ISD au fost, in anul 2000, de 25,4 ori mai mari decit in anul 1980, ceea ce reprezinta o crestere fara precedent. Totodata acestea au devansat substantial valorile inregistrate de alti indicatori economici cum ar fi PIB-ul mondial sau exporturile mondiale.

Evolutia fluxurilor si stocurilor de ISD

- mld. $ -

Tabel nr. 2

Sursa: World Investment Report 2003,    2008, 2009

Printre factorii care au condus la aceasta crestere deosebita a fluxurilor de ISD se pot enumera: ritmurile inalte de crestere economica inregistrate de tarile dezvoltate, care sunt atat principala sursa a fluxurilor de ISD, cat si principala destinatie a acestora; inlaturarea de catre majoritatea tarilor a barierelor din calea capitalului strain si promovarea unor legi care au avut ca scop atragerea investitorilor straini; intrarea incepand cu anul 1990 in rigorile economiei de piata a fostelor tari socialiste.

Evolutia negativa a fluxurilor anuale de ISD, in perioada 2001-2003 s-a datorat, in principal, reducerii fuziunilor si achizitiilor transfrontaliere care au reprezentat, de altfel, parghia majora de concretizare a ISD in tarile dezvoltate, din ultimii ani ai secolului trecut. Alaturi de aceasta cauza esentiala mai putem avea in vedere reducerea cresterii economice, incetinirea proceselor de privatizare si reforma economica din diferite tari, diminuarea nivelului rentabilitatii filialelor ce ar putea fi infiintate in strainatate de firmele multinationale etc. O pondere din ce in ce mai importanta in fluxul intrarilor de ISD o reprezinta in prezent reinvestirea profiturilor sau extinderea investitiilor deja efectuate.

Anul 2004 a marcat reluarea procesului de crestere a intrarilor globale de ISD, sporul fata de nivelul inregistrat in anul precedent fiind de 27,9%. Tendinta s-a mentinut si in anul 2005, cand sporul anual a fost de 33,5%. Intrarile de ISD au ajuns in anul 2005 la 958,6 miliarde dolari, fiind cu mult sub maximul de 1409,6 miliarde dolari, atins in anul 2000. In 126 de state din cele aproximativ 200, monitorizate de UNCTAD, s-au inregistrat, in anul 2005, cresteri ale intrarilor de ISD. Evolutia din ultimii doi ani a intrarilor de ISD este in linii mari consecinta acelorasi cauze care au condus la cresterile spectaculoase din ultimii ani ai deceniului trecut. Avem in vedere in acest sens ritmul inalt de crestere a achizitiilor si fuziunilor internationale, profitul mai mare obtinut de firmele multinationale, redresarea burselor etc. Fuziunile si achizitiile au crescut in 2005 fata de 2004, cu 88% ajungand la valoarea de 716 miliarde dolari. Fondurile private de investitii care provin in cea mai mare parte din tarile dezvoltate economic, au determinat in anul 2005 aproape 1/5 din totalul achizitiilor si fuziunilor internationale. Trebuie subliniat ca ISD realizate prin astfel de fonduri vizeaza o perioada de 5-10 ani, care este suficient de mare pentru a nu intra in zona plasamentelor de portofoliu, dar suficient de mica pentru a induce efecte benefice trainice in economiile tarilor gazda.

Mentinerea in cea mai mare parte a conditiilor care au determinat dinamica pozitiva a fluxurilor de ISD intrate la nivel mondial in ultima perioada s-a concretizat in continuarea trendului crescator si in anii 2006 si 2007 cand acest flux a inregistrat succesiv niveluri negative pana in acel moment de 1461 miliarde dolari si respectiv de 1978 miliarde dolari.

Criza economica si financiara care si-a avut originea in tarile dezvoltate a condus la scaderea fluxului de ISD emise de aceasta categorie de tari si implicid la diminuarea, in anul 2008, a ISD emise pe plan mondial, care au ajuns la nivelul de 1697 miliarde dolari. Trebuie mentionat ca fluxurile de ISD atrase de tarile dezvoltate au cunoscut aceeasi tendinta de scadere, in schimb cele care au avut ca destinatie tarile in dezvoltare sau din Europa de Sud - Est si CSI au crescut. Acest fapt explica prezenta Chinei si Federatiei Ruse in topul celor mai bune plasate 5 tari absobante de ISD (1. SUA - 316 miliarde dolari, 2. Franta - 117 miliarde dolari, China - 108 miliarde dolari, 4. Marea Britanie - 96 miliarde dolari, 5. Federatia Rusa - 70 miliarde dolari).

Conform datelor oferite de UNCTAD trebuie sa ne asteptam la o scadere, in anul 2009, a fluxurilor de ISD emise pe plan mondial care se va cifra la aproximativ 1200 miliarde dolari. Pe fondul reluarii cresterii economice se preconizeaza o sporire lenta a fluxului de ISD emise, aceasta apropiindu-se in 2010 de 1400 miliarde dolari iar in 2011 de 1800 miliarde dolari.

Evolutia fuziunilor si achizitiilor transfrontaliere cu valori de peste 1mld. dolari in perioada 1987-2009

Tabel nr. 3

Sursa: UNCTAD, World Investment Report 2009

*pentru 2009, ianuarie-iunie

Mentinerea, in cea mai mare parte a conditiilor care au determinat dinamica pozitiva a fluxurilor de ISD intrate la nivel mondial in ultima perioada, se pare ca se va concretiza in continuarea trendului crescator si in anul 2006. Achizitiile si fuziunile internationale realizate in prima jumatate a anului 2006 au fost cu 38% mai mari comparativ cu cele inregistrate in aceeasi perioada a anului anterior. Aceasta evolutie a fuziunilor si achizitiilor internationale a starnit temeri in randul anumitor tari, care au actionat in consecinta. Invocand motive legate de interesul national, unele guverne au impiedicat preluarea unor firme autohtone de catre entitati straine. Astfel, Unocal (SUA) nu a putut fi achizitionata de CNOOC (China), iar Endesa (Spania) si Suez (Franta) nu au putut fi cumparate de firme multinationale originare din alte tari comunitare. Tendinta de crestere a intrarilor de ISD s-a mentinut si in anul 2006 cand s-a atins cifra de 1411 miliarde dolari. In anul 2007 aceste fluxuri au crescut cu 30% atingand un nou record de 1832 miliarde dolari. Cresetrea inregistrata in 2007 a vizat toate regiunile lumii precum si cele trei categori de tari si anume: tari dezvoltate, tari in dezvoltare si tari in tranzitie din sud-estul Europei si Comunitatea Statelor Independente (CSI). Cresterea alarmanta a pretului petrolului, tendintele inflationiste consemnate in anumite zone, existenta unor focare de instabilitate economica si politica dar mai ales criza financiara globala sunt factori care pot tempera tendinta ascendenta a intrarilor de ISD in anul 2008.

Achizitiile si fuziunile transfrontaliere totale s-au cifrat, in anul 2007, la 1700 miliarde dolari fiind cu mult mai mari decat cele inregistrate comparativ cu anul 2006 cand au totalizat 1117 miliarde dolari. Trendul s-a inversat, in anul 2008, astfel ca achizitiile si fuziunile transfrontaliere, la nivel mondial, au scazut la 1205 miliarde dolari, ceea ce reprezinta 71% din intrarile de ISD inregistrate in respectivul an. La originea acestei evolutii descendente a stat criza financiara mondiala, care a facut ca finantarea achizitiilor si fuziunilor transfrontaliere sa necesite sume mai mari de bani. In conditiile reducerii profiturilor firmele, in general, finanteaza achizitiile si fuziunile internationale prin emiterea de actiuni noi, fapt ce nu a fost posibil in conditiile accentuarii galopante a crizei pe pietele de actiuni. A avut loc, in paralel, o inrautatire a conditiilor de creditare, cheltuielile finantarii achizitiilor si fuziunilor prin dobandirea de imprumuturi de la banci fiind tot mai mare.   

Fluxul intrarilor anuale de ISD in perioada 1980-2008 a fost apropiat ca nivel de cel al iesirilor. Logic ar fi fost ca intre cele doua fluxuri sa fi existat egalitate. Diferentele rezida din modalitatile de colectare si raportare statistica pe care tarile lumii le utilizeaza in domeniul ISD.

Modificari in repartizarea teritoriala a investitiilor straine directe

Practica a demonstrat ca investitorii de mare potential isi orienteaza resursele catre economiile caracterizate printr-un inalt nivel de competivitate. Din acest motiv grupul tarilor dezvoltate reprezinta principala destinatie a fluxurilor de investitii straine directe, fiind in acelasi timp si principala sursa de astfel de fluxuri.

Pentru o interpretare cat mai corecta a evolutiei fluxurilor de ISD pe categorii de tari am cumulat datele existente in statisticile UNCTAD pentru ultimii noua ani, urmand ca punctual sa facem referiri atunci cand este necesar la situatia inregistrata in anul 2009, comparativ cu cea existenta in anul 2008.

In intervalul 2000-2008, intrarile anuale cumulate de ISD la nivel mondial au fost de 10221,9 miliarde dolari. Dintre acestea 6847,1 miliarde dolari, adica 66,9% au fost atrase de tarile dezvoltate. Totodata, in intervalul mentionat tarile dezvoltate s-au aflat la originea unui flux in valoare de 8758,1 miliarde dolari dintr-un total de 10284,9 miliade dolari, ceea ce reprezinta un procent de 85,1.

Sub aspectul fuziunilor si achizitiilor internationale, acestea au atins cifra de 1205 miliarde dolari in anul 2008, ceea ce reprezinta 71% din totalul intrarilor de ISD, fiind in scadere semnificativa comparabil cu anul anterior.

Situatia intrarilor anuale de ISD pe categorii de tari

- mld. USD -

Tabel nr. 4

Sursa: UNCTAD INVESTMENT REPORT 2009

*1 - media intrarilor anuale de ISD in perioada 1994-1999

Situatia iesirilor anuale de ISD pe categorii de tari

- mld. USD -

Tabel nr. 5

Sursa: UNCTAD INVESTMENT REPORT 2007, 2008, 2009

*1- media iesirilor anuale de ISD in perioada 1994-1999

Fenomenul concentrarii fluxurilor de ISD se manifesta si in interiorul tarilor dezvoltate, unde triada - UE, SUA, Japonia - detine ponderea covarsitoare. Intre anii 2000 si 2008, 88,4% din totalul intrarilor de ISD in tarile dezvoltate au fost atrase de triada, iar 88,1% din totalul ISD iesite din tarile dezvoltate au provenit din triada. Rolul jucat in acest proces de fiecare component al triadei este evidentiat in tabelele nr. 6 si nr. 7.

Intrarile de ISD in cadrul triadei

- mld USD

Tabel nr. 6

Sursa: prelucrate de autor dupa UNCTAD Investment Report 2009

Iesirile de ISD din cadrul triadei

mld USD -   

Tabel nr. 7

Sursa: prelucrate de autor dupa UNCTAD Investment Report 2009

Tarile membre ale UE in integralitatea lor s-au dovedit a fi principalul receptor, dar si principalul emitent de ISD pe plan mondial. Dupa un maxim de 698,1 miliarde dolari, ISD intrate in anul 2000 a urmat un declin constant pana in anul 2004, cand nivelul inregistrat a fost de 214,3 miliarde dolari. Anul 2005 a marcat reluarea trendului ascendent al fluxului de ISD intrate in UE, crescand la 498,4 miliarde dolari. Tendinta de crestere a fost mentinuta si in anii 2006 si 2007 cand intrarile de ISD au fost de 590,3 miliarde dolari si respectiv 842,3 miliarde dolari.

Intrarile de ISD directe in UE au fost in anul 2008 de 503 miliarde dolari, fiind cu 40% mai mici decat nivelul inregistrat in anul anterior. Acest fenomen s-a datorat cu precadere reducerii semnificative inregistrate de fluxurile de ISD atrase de Marea Britanie, Franta si Olanda.

Situatia este asemanatoare si in privinta iesirilor de ISD din UE. Nivelul cel mai inalt al iesirilor de ISD din UE, in secolul trecut, a fost atins tot in anul 2000 cu cifra de 813,1 miliarde dolari. Dupa o scadere spectaculoasa in urmatorii trei ani, cand acest indicator a ajuns la numai 286,1 miliarde dolari, a urmat o ascensiune la fel de spectaculoasa, in anul 2005 fiind consemnata cifra de 609,2 miliarde dolari, in anul 2006 cifra de 697,1 miliarde dolari iar in 2007 cifra de 1192,1 miliarde dolari.

Intrarile de ISD din UE in anul 2008, cu 30% mai mici decat in anul 2007, cifrandu-se la 837 miliarde dolari, evolutie datorata cu precadere reducerii fluxurilor de ISD emise de Marea Britanie.

Pentru intreg intervalul 2000-2008 intrarile de ISD in UE au reprezentat 42% din totalul mondial, iar iesirile de ISD au ajuns la 53,5% din totalul mondial.

Ultimile zece tari intrate in UE au reprezentat in 2008 destinatia a 69,7 miliarde dolari ISD, nivel ce reprezinta un nou record in materie pentru acestea. Continuarea procesului de privatizare, reducerea impozitelor pe veniturile firmelor, promovarea de noi facilitati in cele zece noi state membre ale UE, vor face din acestea o tinta preferata pentru investitorii straini, cel putin in perspectiva apropiata.

Evolutia nefavorabila in primii ani ai acestui deceniu a iesirilor si intrarilor de ISD din si respectiv in UE a fost determinata de reducerea cresterii economice, de diminuarea fuziunilor si achizitiilor internationale, de necesitatea consolidarii preluarilor efectuate anterior anului 2001 etc. Fluxurile de ISD, atrase si emise de UE, au inregistrat cresterii substantiale in intervalul 2004-2007, scazand apoi, in anul 2008, pe fondul crizei financiare. Trebuie precizat ca investitiile directe intre tarile membre ale UE sunt considerate de catre organismele internationale ca facand parte din categoria ISD.

Marea Britanie, pentru perioada 2000-2008, este lider intre tarile UE, in privinita ponderii intrarilor de ISD, in total mondial, cu 87% si ocupa locul doi intre tarile comunitare sub aspectul iesirilor de ISD cu o pondere de 10,2 % din totalul ISD emise in lume. Daca in urma cu 50 de ani majoritatea investitiilor britanice viza zona Commonwealth-ului, in ultima perioada acestea s-au concentrat in tarile dezvoltate. Succesul inregistrat de Marea Britanie in domeniul ISD s-a datorat in principal performantelor firmelor multinationale originare din aceasta tara. Acestea au infiintat adevarate lanturi de filiale in intreaga lume, fiind deosebit de competitive in fabricarea de produse chimice si de bunuri de larg consum. In alta ordine de idei, Marea Britanie a devenit o destinatie preferata de investitorii straini in domeniul fabricarii de autoturisme si calculatoare.

Celelalte fruntase ale UE, in domeniul atragerii de ISD, respectiv ocupantele locurilor 2,3 si 4 sunt: Franta (6,3%), Germania (4,6%) si Olanda (3,35). Din perspectiva volumului de investitii efectuate in strainatate, ierarhia este urmatoarea: Franta (10,8%), Marea Britanie (10,2%) Germania (6,3%) si Olanda (5,0%).

SUA, dupa terminarea celui de-al doilea razboi mondial, s-au manifestat ca fiind cel mai mare investitor din lume, contribuind decisiv la refacerea Europei de Vest. Ulterior, SUA au devenit cel mai mare receptor de ISD, fapt datorat competivitatii deosebite ce a caracterizat economia americana. Derularea celei mai importante parti din cercetarea stiintifica mondiala, dimensiunile pietei interne apreciabile, si rata profitului inregistrata de firmele americane, fac din SUA o tara de interes deosebit pentru investitorii straini.

Fata de perioada imediat urmatoare celui de-al doilea razboi mondial, volumul ISD atrase de economia americana a devenit in mod constant mai mare decat volumul ISD emise de aceasta.

ISD atrase de SUA au reprezentat, in intervalul 2000-2008, aproximativ 16,2% din totalul mondial, procentul iesirilor ISD in SUA fiind de 17,0% din totalul mondial. Situatia cea mai putin favorabila in domeniul ISD a fost inregistrata de SUA in anul 2002, cand au decazut din pozitia de principal absorbant de ISD, fiind intrecute de China, Franta si Germania.

Reducerea intrarilor de ISD in SUA, a fost determinata in principal, de inversarea fluxurilor interne de capital in cadrul firmelor multinationale ale caror filiale opereaza in SUA, trecandu-se de la situatia de intrari nete de capital la cea de iesiri nete. Nu trebuie uitate nici atacurile teroriste din 11 septembrie 2001. Situatia in sectorul ISD din SUA a cunoscut o ameliorare continua incepand cu anul 2003, progresele inregistrate fiind sub nivelul atins de multe tari dezvoltate mai ales in ceea ce priveste emiterea de fluxuri investitionale in strainatate. Legea cu privire la crearea de noi locuri de munca in SUA, promulgata in anul 2004 a determinat reducerea impozitelor pe care firmele multinationale americane le platesc pentru profiturile repatriate generate de filialele detinute in strainatate. A avut loc din acest motiv o diminuare a profiturilor reinvestite in strainatate cu consecinte negative asupra iesirilor de ISD din SUA.

Japonia ocupand locul doi intre tarile lumii, din punct de vedere al potentialului economic, ar trebui sa reprezinte atat o sursa, cat si o destinatie de prima marime pentru ISD. In realitate lucrurile nu stau deloc asa. Legislatia japoneza a descurajat o perioada lunga de timp patrunderea ISD in aceasta tara. Cu toate ca in ultimii 25 de ani climatul investitional s-a imbunatatit, investitorii straini au ocolit in general Japonia. Volatilitatea inalta a cursului valutar, forta de munca scumpa, costurile ridicate de operare pe piata locala, derapajele intervenite in procesul cresterii economice au determinat ca in intervalul 2000-2008 intrarile de ISD in Japonia sa reprezinte numai 0,9% din totalul mondial. Aceste rezultate modeste au fost obtinute in ciuda multiplelor masuri adoptate in anul 2003 de guvernul japonez in scopul atragerii investitorilor straini.

In privinta fluxurilor de ISD emise de Japonia, situatia este radical schimbata. Performantele tehnologice deosebite atinse in constructia automobilelor, in fabricarea produselor electronice si nu numai, au stat la baza expansiunii firmelor japoneze in lume. Japonia a devenit astfel o semnificativa sursa de ISD. Intre anii 2000 si 2008, valoarea ISD emise de Japonia a reprezentat 4,4% din totalul mondial al iesirilor de ISD. Infiintarea multor filiale in strainatate de catre firmele multinationale japoneze s-a datorat mai ales incercarii de a evita masurile protectioniste impuse de anumite tari

Tarile in dezvoltare au devenit in ultimul timp din ce in ce mai atractive pentru capitalul strain. Dovada este reprezentata de numarul tot mai mare de filiale infiintate de societatile multinationale in aceasta categorie de tari. Prin atragerea de ISD, tarile in dezvoltare au posibilitatea de a beneficia de o serie de tehnologii detinute de societatile multinationale, dezvoltandu-si astfel sectorul prelucrator si pe cel al serviciilor fara a genera datorie externa. Din totalul mondial al intrarilor de ISD, tarile in dezvoltare au constituit, in intervalul 2000-2008, destinatia preferata pentru 29,4% dintre acestea. Totodata, se manifesta o polarizare a ISD intr-un numar redus de tari in dezvoltare. Astfel, in anul 2008 China, Hong Kong, India, Singapore din Asia,    Brazilia, Panama, Mexic si Chile din America Centrala si de Sud, au atras peste 55% din totalul ISD intrate in tarile in dezvoltare.

Pe de alta parte, daca in anii '90 fluxurile de ISD emise de tarile in dezvoltare erau relativ neimportante, in ultimii ani au crescut in mod constant, recordul istoric inregistrandu-se in anul 2007 cand au atins nivelul de 253,1 miliarde dolari. Iesirile de ISD din tarile in dezvoltare au reprezentat, in intervalul 2000-2008, o pondere de 13,0% din totalul ISD emise la nivel mondial.

Stocurile de ISD emise de tarile in dezvoltare sunt evaluate la 2357 miliarde dolari in 2008, adica 14,5% din stocurile de ISD iesite pe plan mondial. Daca in 1990 numai 6 tari in dezvoltare si in tranzitie raportau ca detineau stocuri de ISD iesite, in 2008 numarul acestora ajunsese la 114. ISD provenite din paradisele fiscale fac dificila si chiar imposibila identificarea tarilor de origine reale sau a adevaratelor firme emitente. Ponderea ISD iesite din paradisurile fiscale este intr-o continua scadere din anul 2000, ajungand in 2007 sa reprezinte numai 8,9% din ISD emise pe glob.

Fluxurile de ISD, emise de tarile in dezvoltare, au cu precadere o destinatie regionala. Pentru o mai buna coordonare a activitatii internationale intre tarile din emisfera sudica a fost incheiat Acordul International pentru Investitii. Spre exemplu, conform studiului efectuat in anul 2006 de UNCTAD, 90% din totalul reprezentantilor firmelor africane intervievati au optat pentru efectuarea de investitii in strainatate, dar pe propriul continent.

Africa a atras in anul 2008 cu 27% mai multe ISD decat in anul precedent ajungand la 88 miliarde dolari, ceea ce reprezinta un nivel neatins in trecut. Fata de nevoile tarilor africane, fluxul intrarilor de ISD, care reprezinta 5,1% din totalul mondial este insuficient. Gravitatea situatiei este accentuata de faptul ca aproape jumatate din intrarile de ISD au fost orientate in domeniul extractiei petrolului din Algeria, Ciad, Egipt, Guineea Ecuatoriala, Nigeria si Sudan. Cu ISD plasate preponderent in domeniul extractiei resurselor naturale, tarile din zona, mai ales cele mai sarace nu intrezaresc posibilitati de depasire a greutatilor majore cu care se confrunta. Avem in vedere infrastuctura inapoiata, forta de munca necalificata, slaba dezvoltare a sectorului manufacturier care este incapabil sa furnizeze marfuri competitive pentru export etc.

Reducerea intrarilor de ISD in Africa, in primele trei luni ale anului 2009, cu 67% fata de perioada similara a anului anterior previzioneaza o evolutie nefavorabila, in acest domeniu, cu consecinte grave asupra procesului de dezvoltare economica al celor mai multe tari de pe acest continent.

Iesirile de ISD, din tarile africane au fost de 9,3 miliarde dolari in anul 2008, fiind in scadere fata de anul anterior cand au atins un maxim de 10,6 miliarde dolari. Investitiile emise de tarile africane au o destinatie in cea mai mare parte zonala, vizand cu precadere tarile vecine.

Asia, fara zona centrala, respectiv fara tarile din Comunitatea Statelor Independente, a atras in 2008 ISD in valoare de 387,8 miliarde dolari, adica 22,8% din intrarile globale de ISD. China cu 108,3 miliarde dolari, Hong Kong cu 63 miliarde dolari, India cu 41,5 miliarde dolari, Arabia Saudita cu 38,2 miliarde dolari, Singapore cu 22,7 miliarde dolari, Emiratele Arabe Unite cu 12 miliarde dolari si Turcia cu 18,1 miliarde dolari sunt cei mai mari beneficiari de ISD de pe acest continent. Peste jumatate din intrarile de ISD din Asia au ca surse tarile din regiune. Tarile Asiei de Est, Sud si Sud-Est printre care China, Malaesia, Tailanda, India etc. atrag ISD cu precadere in sectorul manufacturier inclusiv in domenii care presupun tehnologii avansate. Ansamblarea si producerea de masini, fabricarea unor produse electronice sau petrochimice reprezinta numai cateva domenii unde prezenta investitorilor straini a devenit obisnuita. Turismul, sectorul imobiliar, serviciile financiare alaturi de industria de rafinare si petrochimie au reprezentat destinatiile preferate de investitorii straini in tarile Asiei de Vest.

Dificultatile aparute pe piata creditului, au determinat o reducere a finantarii, in anul 2009, a unor proiecte cu urmareau exploatarea resurselor minerale, dezvoltarea productiei industriale, modernizarea infrastructurii.

Acumularile de ISD realizate de catre tarile asiatice de-a lungul timpului au condus la transformarea acestora in furnizori de ISD. Firmele multinationale cu sediul central in Asia au fost principalii artizani ai cresterii procentului detinut de aceasta zona in totalul iesirilor de ISD din tarile in dezvoltare si in tranzitia,de la 23% in 1980 la 75% in 2008.

Tendinta de diminuare a intrarilor de ISD in Asia pe parcursul anului 2009, s-ar putea inversa avand in vedere caderea pietelor mondiale de capital care ofera oportunitati pentru investitorii guvernamentali asiatici indeosebi prin intermediul Fondurilor Suverane de Investitii. Avem in vedere totodata si semnalele de revenire a economiei mondiale.

Tarile Americii Latine si Caraibelor, dupa intrarile record in anul 2000 de 108,2 miliarde dolari ISD, s-au confruntat cu un declin continuu timp de patru ani, una dintre cauze fiind generata de criza financiara care a afectat Argentina. Revenirea a fost spectaculosa, valoarea fluxului de ISD intrate in anul 2004 in aceasta zona fiind dubla fata de cea aferenta anului anterior. In anul 2008, ISD intrate in zona au fost cu 13% mai mari comparativ cu nivelul inregistrat in anul anterior cifrandu-se la 144,3 miliarde dolari. Cresteri semnificative, in directia atragerii de ISD, au inregistrat, in anul 2008, Argentina, Chile, Brazilia si Columbia. Trebuie remarcat ca aceste patru tari mentionate reprezinta destinatia a 56,1% din totalul ISD atrase de America Latina si Caraibe. In contrast cu tendinta generala Mexicul a inregistrat o diminuare cu 20% a volumului de ISD intrate, comparativ cu anul precedent, fapt datorat legaturilor puternice dintre economia mexicana si cea a SUA, ultima fiind afectata timpuriu de criza. Pe de alta parte cele mai importante ISD efectuate in America Latina si Caraibe provin din SUA, Spania, Marea Britanie si Olanda. Datorita ISD efectuate in anii anteriori multe din ISD intrate in zona sunt in prezent profituri reinvestite.

Gradul ridicat de rentabilitate asigurat de ISD in domeniul exploatarii petrolului si mineritului in general au determinat cresterea ponderii ISD intrate in sectorul primar la 25% din totalul ISD atrase. Aceasta evolutie a avut loc in conditiile in care majoritatea statelor din America Centrala si Caraibe, detinatoare de resurse naturale, au limitat si uneori chiar au anulat activitatea firmelor multinationale straine in acest sector. Nationalizarea zacamintelor de petrol si de gaze in Bolivia, preluarea controlului de catre guvernul venezuelean asupra exploatarii a 32 de campuri petroliere, preluarea de catre statul Ecuador a activelor productive detinute in aceasta tara de firma multinationala Occident Petroleum cu sediul in SUA, sunt numai cateva exemple de interventie statala in sectorul primar.

Iesirile de ISD din tarile Americii Latine si Caraibe au crescut, ajungand in anul 2008 la 63,2 miliarde dolari. Cea mai mare parte din aceasta suma este orientata catre tarile din zona, domeniile vizate fiind telecomunicatiile si industria. In cifre relative, ponderea Americii Latine si Caraibelor in stocurile ISD emise de tarile in dezvoltare si in tranzitie a scazut de la 67% in 1980 la 21,7% in 2008. Aceasta descrestere accentuata a avut loc pe fondul cresterii spectaculoase ori a contributiei Asiei la stocurile de ISD originare din tarile in dezvoltare si in tranzitie.    

In America Latina si Caraibe atat intrarile cat si iesirile de ISD sunt influentate sensibil de activitatea multitudinii de paradisuri fiscale existente in zona.

Se intrevad reduceri in anul 2009 ale fluxurilor de ISD intrate in America Latina si Caraibe si iesite din aceasta zona, pe masura generalizarii crizei economice in toate tarile componente. Totusi reluarea cresterii economice mondiale dublata de marimea preturilor la materii prime pot determina cresterea investitorilor in toate tarile latino-americane si caraibiene.   

In ceea ce priveste tarile in dezvoltare, reprezentantii Bancii Mondiale au constatat urmatoarele:

fluxurile de investitii straine directe s-au orientat catre acele tari care au avut realmente dorinta de a le primii;

• existenta unui regim comercial liberal si a unui sistem de plati aliniat standardelor internationale favorizeaza atragerea investitiilor straine;
• un sistem de schimb valutar liberal este un alt element atractiv pentru investitorii straini;   

sistemele de stimulare pot avea un efect pozitiv doar daca sunt transparente si usor accesibile. S-a apreciat ca este de preferat un climat favorabil afacerilor, de exemplu printr-un nivel redus al impozitului pe profit, decat acordarea de facilitati;

guvernele trebuie sa se preocupe nu numai de acordarea de facilitati, dar si de eliminarea barierelor din calea investitorilor (restrictii in cumpararea pamantului, restrictii in utilizarea expertilor straini, obligativitatea utilizarii in productie de componente fabricate de intreprinderi locale sau impunerea desfacerii prin export a unei cote din productie etc.);

• practica a aratat ca investitiile straine sunt descurajate in tarile in care rolul statului in economie este major. In toate cazurile in care exista un mare numar de intreprinderi de stat in economie, exista si dificultati pentru investitorii straini.

Tarile din Europa de Sud-Est si din Comunitatea Statelor Independente sunt de fapt o parte dintre fostele tari socialiste care au inaintat mai greu in directia tranzitiei catre economia de piata.

Aceasta categorie de tari este singura dintre cele evidentiate statistic de catre UNCTAD, care in acelasi interval de noua ani a inregistrat o crestere continua a intrarilor de ISD, de la 7,8 miliarde dolari in 2000 la 114,3 miliarde dolari in 2008. Privatizarea, costul redus al fortei de munca si adoptarea unor reglementari stimulative pentru investitorii straini explica aceasta evolutie. Se manifesta mari diferente de la o tara la alta in privinta valorii ISD atrase. Principalii absorbanti de ISD sunt fie tarile detinatoare de importante resurse naturale si de mari piete de desfacere (Federatia Rusa, Kazakhstan si Ucraina). Cele trei tari mentionate au atras, in anul 2008, aproximativ 83% din totalul ISD absorbite de aceasta zona. Industria energetica, industria auto si sectorul imobiliar din Rusia, resursele de petrol si gaze din Kazakhstan si privatizarile din domeniul bancar si din industria otelului in Ucraina au reprezentat principalele oportunitati pentru investitorii straini.

Calitatea de emitent de ISD s-a conturat mult mai greu in tarile din aceasta categorie. De astfel, ponderea covarsitoare de 91,0% din totalul ISD iesite in intervalul 2000-2008 din tarile Europei de Sud-Est si CSI este detinuta de Federatia Rusa. Faptul este explicabil pe de o parte prin forta economica a Federatiei Ruse rezultata din resursele naturale uriase pe care le detine si pe de alta parte prin incercarea de a continua exercitarea influentei prin intermediul ISD, in fostele state ce compuneau inainte de 1990 Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice (URSS). Marile companii rusesti aflate in cautare de noi piete reprezinta principalii jucatori in acesta directie.

Ponderea intrarilor de ISD in Europa de Sud-Est si CSI in totalul mondial al ISD atrase a fost, in intervalul 2000-2008, de 3,6%, iar ponderea iesirilor pentru aceeasi perioada s-a cifrat la 1,7%.

Primul trimestru al anului 2009 s-a caracterizat printr-o reducere substantiala (46%) a intrarilor de ISD in Europa de Sud-Est si CSI comparativ cu perioada similara a anului trecut. Posibila aderare a unor tari din zona la UE dar si cresterea preturilor la materii prime pot suscita interesul investitorilor straini in perspectiva apropiata pentru aceasta categorie de tari.

Concentrarea fluxurilor de ISD asa cum am prezentat intr-un numar redus de tari, respectiv in cele dezvoltate, ne indreptateste sa afirmam ca sub aspectul repartizarii ISD, globalizarea vizeaza doar un segment al economiei mondiale.

Deplasarea fluxurilor mondiale de ISD catre sfera serviciilor

In ultima jumatate de secol contributia serviciilor in formarea PIB-ului a cunoscut o crestere accentuata. Ponderea serviciilor in PIB-ul mondial a fost in anul 2005 de aproape 70% .

Din totalul exporturilor mondiale serviciile reprezinta insa numai 20%, deoarece multe dintre acestea nu pot fi stocate, trebuind sa fie consumate la locul unde sunt produse. Pentru a diminua acest neajuns este necesara deplasarea fie a consumatorilor, fie a furnizorilor de servicii, fapt ce a determinat transnationalizarea acestui sector.

Daca in anul 1970 ponderea serviciilor in stocul intrarilor de ISD reprezenta numai 25%, aceasta a ajuns in anul 2004 la 61,6%. La dinamica prezentata a contribuit si extinderea societatilor multinationale care, in multe cazuri, au oferit noi servicii consumatorilor din tarile gazda, servicii care nu puteau fi prestate de firmele autohtone. In situatia in care societatile multinationale achizitioneaza dreptul de a efectua servicii de utilitate publica in tara gazda, datorita puterii financiare, cunostintelor de management, arsenalului tehnic de care dispun, ele pot sa imbunatateasca nivelul calitativ al acestor servicii, micsorand in acelasi timp costul producerii lor, cu consecinte favorabile asupra consumatorilor si economiilor locale.

Schimbari semnificative au intervenit si in orientarea ISD catre diferite categorii de servicii. A avut loc, astfel, o reducere a ponderii ISD in asa-zisele servicii traditionale (comert si finante), sporind in paralel rolul ISD in distributia de apa, gaz, electricitate, transporturi, telecomunicatii, activitati de afaceri.

Stocul intrarilor de ISD pe tipuri de servicii si pe categori de tari

- mil. USD -

Tabel nr. 8

Sursa: World Investment Report 2006

In anul 2005, intrarile de ISD in sectorul tertiar au fost preponderente, mentinandu-se tendinta manifestata in ultimul timp. Ponderea ISD atrase de sectorul manufacturier in totalul ISD a fost mai mica in raport cu valoarea inregistrata in anul precedent. Marele beneficiar al anului 2005 este sectorul primar (indeosebi cel petrolier), unde achizitiile si fuziunile internationale au fost de sase ori mai mari decat cele efectuate in anul anterior.