Evolutia pietei cardurilor in romania

UNIVERSITATEA DE VEST

FACULTATEA DE ECONOMIE SI DE ADMINISTRARE A AFACERILOR

EVOLUTIA PIETEI CARDURILOR IN ROMANIA PANA IN 2007 SI PERSPECTIVA PANA IN 2013

1. Introducere

Dupa 13 ani de la emiterea primului card, in Romania s-au pus in circulatie 21,8 milioane de carduri, ceea ce inseamna 109 tone de plastic. Din totalul cardurilor emise,la sfarsitul trimestrului III din 2008 erau 13,3 milioane de carduri valide, bancare si nebancare, 82% dintre acestea fiind folosite efectiv la tranzactionare. Cu alte cuvinte, aproximativ 2,5 milioane de carduri stau in portofelele romanilor fara a genera tranzactii.

In cursul anului 2007, portofoliul de carduri bancare valide in circulatie a crescut cu 18%, ceea ce in termeni nominali inseamna peste 1,65 milioane carduri (de la 9,1 milioane la 10,7 milioane). La aceasta crestere au contribuit in principal emitentii ale caror portofolii se situeaza intre 100.000 si 1.000.000 de carduri.

Cu toate ca doua noi banci au inceput activitatea de emitere, Garantibank si Millennium Bank, iar o serie de alte noua banci si-au largit oferta de carduri prin lansarea de noi produse, ritmul de crestere pe ansamblul pietei este inferior anului precedent cand se consemna o crestere de 26%. In 2008, alte trei banci se vor lansa in activitatea de emitere, Royal Bank of Scotland (fosta ABN Amro Bank), Bank of Cyprus si Blom Bank in vreme ce Citibank va trece la emiterea cardurilor de credit pentru persoane fizice - cu intentia de a fi lider de piata in urmatorii trei ani. In ciuda acestui interes pentru activitatea de emitere, ritmul de crestere al pietei cardurilor se va pastra in continuare inferior fata de anul precedent (fig 1), cu tendinta de a cobori sub 10% din 2009.

Fig 1.Evolutia de carduri bancare

In structura portofoliului de carduri, incepand cu 2005 s-a inregistrat o inversare a ponderii in favoarea cardurilor bancare emise sub licenta Visa(fig 2). Daca se tcne cont insa de faptul ca toate IFN-urile, cu exceptia EFG Euroline Services, au in circulatie peste 500.000 de carduri valide emise tot sub licenta MasterCard, putem concluziona ca in toata aceasta perioada portofoliul de carduri MasterCard - atat bancare cat si nebancare - a fost in permanenta mai mare decat cel al Visa.

In 2007, cardurile bancare emise sub licenta MasterCard au crescut mai mult (20,7%) decat cele emise sub licenta Visa (16,8%).In cifre absolute, portofoliul MasterCard s-a marit in 2007 cu aproximativ 900.000 de carduri in vreme ce portofoliul de carduri Visa a crescut cu aproape 800.000, ajungand la 5,2 milioane si respectiv 5,5 milioane.

Desi in scadere cu un punct procentual fata de 2006, portofoliul de carduri al Visa ramane majoritar pe piata romaneasca a cardurilor bancare, avand o cota de 51%.

O ultima observatie a evolutiei portofoliului de carduri in Romania: produsele de credit se lanseaza majoritar sub MasterCard in vreme ce pentru produsele business majoritatea cardurilor din circulatie sunt Visa.

Fig 2.Carduri valide in circulatie

La cresterea de 1,65 milioane carduri inregistrata in 2007, cardurile MasterCard au contribuit cu 53%.Principalii emitenti ai cardurilor Visa, Bancpost si BRD, au incheiat anul 2007 cu o scadere a portofoliului pe cardurile Visa de 18,9% si respectiv 7,2%.

Fig 3.Carduri pe brand-uri

Cardurile de credit au inregistrat cel mai mare procent de crestere,urmate de cele de business,cardurile din segmental premium si cardurile de debit

Tabel 1. Situatia portofoliului de carduri pe tipuri de produse

2.Cresterea portofoliului de carduri

2.1 Cardul de credit

Cardurile de credit au reprezentat categoria de produse care a consemnat cel mai mare ritm de crestere din 2007, peste 54%, de trei ori superior cresterii de ansamblu a portofoliului de carduri bancare. Cardurile de credit au ajuns sa detina aproximativ 8,5% in total portotoliu de carduri bancare, fata de 6,5% in 2006. Practic, in cifre absolute, soldul cardurilor de credit a sporit cu 300.000.

Din cresterea portofoliului de carduri de credit, peste 70% poate fi pusa pe seama eforturilor a trei emitenti: Raiffeisen Bank, Credit Europe Bank si Banca Transilvania al caror portofoliu cumulat a crescut in 2007 cu 232.000 carduri de credit.

Fig 4 Principalii emitenti pe carduri de credit

Faptul ca cei de la Credit Europe Bank au inregistrat cel mai bun rezultat in 2008, din perspectiva cresterii portofoliului cardurilor de credit, a fost sensibil influentat de campania inedita pe care au derulat-o in randul clientelei; pe care banca a folosit-o ca forta de vanzare. Concret, campania " Prin CardAvantaj fiecare prieten iti aduce un bonus ", derulata pe toata perioada anului 2007, a avut urmatorul mecanism: orice detinator de CardAvantaj ce apeleaza serviciul de relatii cu clientii InfoAvantaj si ofera informatii despre cunostinte care ar putea fi potentiali detinatori de CardAvantaj, primeste un bonus de cinci euro pentru fiecare card acordat acestora de catre banca. Surse interne au declarat ca in jur de 30% din numarul de carduri puse in circulatie a fost efectul acestei campanii; cu alte cuvinte, aproximativ unul din trei carduri emise de catre banca in 2007 a reprezentat contributia efectiva a clientilor, si nu a angajatilor, la cresterea portofoliului de carduri.

In plus, banca oferea in premiera pe piata romaneasca - incepand cu luna octombrie 2007 - si avantajul emiterii in maximum 24 de ore a cardurilor in sucursalele si la comerciantii parteneri, unde sunt inslatalate masini de embosat. Cardul se emite gratuit cu o limita acordata in functie de documentele justificative de venit.

2.2 Cardul de business

Anul 2007 a fost foarte bun si din perspectiva cresterii portofoliului de carduri de business, emitentii inregistrand pe ansamblul pietei o rata de crestere de peste 40%, ceea ce in termeni absoluti inseamna 60.000 de carduri. Jumatate din aceasta crestere se datoreaza numai Bancii Transilvania si BRD -fig 5

Pe piata cardului de business, BRD a inregistrat cea mai mare crestere, in termeni absoluti, - aproximativ 17.000 de carduri (53,3%) - situandu-se pe locul doi in piata ca dimensiune a portofoliului dupa Banca Transilvania. Dintre emitentii care au portofolii sub 10.000 de carduri business, lider al cresterii din 2007 este OTP Bank care si-a marit portofoliul de peste trei ori, pana la 5.800 carduri (7,5% din portofoliul total de carduri al bancii).

Fig.5 Principalii emitenti pe carduri de business

Cresterea inregistrata de BRD pe cardul de business este efectul ofertei de servicii si produse - intitulata Ristretto - pe care banca a pus-o la dispozitia IMM-urilor incepand cu iunie 2006. In cadrul pachetului de servicii de finantare ("Master"), BRD punea la dispozitia persoanelor juridice linii de credit pentru acoperirea necesitatilor de capital de lucru, credite pentru dezvoltare - in vederea achizitionarii de echipamente, modernizari, etc. - credite pentru investitii acordate pentru achizitionarea de imobile - si credite pe carduri de business. Acestea din urma erau in valoare de maximum 20.000 RON sau 5.000 Euro si erau acordate pe o perioada de 12 luni. In plus, tot pe cardurile de business, BRD acorda si Creditul 'Easy' in valoare maxima de 1.500 de RON, suma pentru care nu se solicita garantii. Creditul se acorda pentru doi ani, iar raspunsul la cererea de finantare era imediat. Din experienta BRD se poate trage concluzia ca pentru a avea succes cu un card de business, acesta trebuie sa aiba obligatoriu o componenta de finantare sub forma unei linii de credit la purtator. Lectie pe care bancile incep sa si-o insuseasca daca tinem cont ca in 2007, atat Raiffeisen cat si de Millennium Bank au lansat carduri de credit pentru companii.

Aceasta va oferi un plus de atractivitate care va aduce cardul de business mai aproape de potentialul pietei. Fiecare dintre primii trei emitenti de carduri de business (BT, BT si RZB) are in portofoliu peste 125.000 de clienti IMM-uri si corporatii. Cu toate acestea, numarul cardurilor pentru companii, emise de fiecare dintre bancile sus amintite, se ridica la cel mult 50.000. Pentru aceste banci se poate spune ca nu au atins decat cel mult 40% din potential.

2.3 Cardul premium

Pe aceste segment Premium, cinci emitenti au emis sapte produse distincte - dintre care doua de tip Platinum. Din punct de vedere strict statistic, 2007 este anul cu cel mai mare numar de astfel de produse puse in circulatie, din intreaga istorie a cardului in Romania. Asadar, 2007 a marcat o premiera pe piata romaneasca a cardurilor din segmentul premium: lansarea cardului Platinum de catre Banca Transilvania. Banca a facut acest pas dupa ce cu doi ani mai devreme (martie 2005), lansase un card Gold. Intr-o perioada foarte scurta de timp, analistii BT au concluzionat ca piata este pregatita pentru produse care se adreseaza unei clientele extrem de sofisticate. Si de ce nu ar fi asa?

Pe de o parte, pe intreaga piata existau deja peste 15.000 de posesori de carduri Gold. Unii dintre ei se califica fara doar si poate si pentru un card Platinum. Banca Transilvania bunaoara, avea un portofoliu de depasea 5.000 de carduri Gold la momentul lansarii cardului Platinum - fiind lider de piata - si isi propunea ca tinta 500 de posesori pentru Platinum pana la jumatatea anului 2008. Tinand cont ca in 2007 lansase deja 400, tinta este cat se poate de fezabila.

Pe de alta parte, potentialul nu este dat doar de catre cei care pot migra de pe Gold pe Platinum ci de catre cei care sunt eligibili, adica au venituri de minimum 3.500 Euro pe luna, si nu au fost inca atrasi in sistem pe astfel de produse. Dar cat de mare este aceasta piata?

Consultand statisticile Asociatiei Producatorilor si Importatorilor de Automobile legate de vanzarile de masini considerate a face parte din categoria de lux - Alfa Romeo, Cadillac, Chrysler, Jaguar, Land Rover, Lexus, Maseratti, Porsche, SAAB - constatam ca in 2007 sau inmatriculat peste 1.800 de masini noi din aceste categorii (dintr-un total piata de peste 312.000). La acestea se adauga alte 8.100 de masini noi, marcile Audi, BMW, Jeep si Mercedes, vandute in 2007. Or cei care au cumparat astfel de masini se califica, cel putin teoretic, pentru segmentul Premium Platinum.

Nu in ultimul rand, datele centralizate de catre Comisia Nationala de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private releva faptul ca in tara noastra erau inregistrati la 31 decembrie 2007 peste 2.800 persoane - marea lor majoritate persoane pana in 35 de ani - al caror venit lunar declarat depasea 5.000 Euro.

Asadar, putem spune ca piata potentiala pentru cardul Platinum este relativ usor de estimat la cel putin 10.000 de clienti pentru Romania. Tinand cont de cate carduri s-au pus in circulatie pana acum, rezulta ca suntem inca departe de potential, piata fiind acoperita in prezent intr-o proportie de cel mult 5%.

2.4 Cardul de salarii

Dintre toate categoriile de produse, cardul de debit - care, in general, este card de salariu - a inregistrat cea mai mica rata de crestere, respectiv 15%. Cu toate acestea, nivelul ratei este departe de a fi considerat plafonat si arata ca exista inca potential pe acest segment - fig 6.

In urma unui sondaj efectuat de NOCASH la inceputul anului 2008, in randul a 25 de emitenti, majoritatea celor chestionati (68%) a considerat ca maximum 70% dintre angajatii din mediul urban isi primesc drepturile salariale in cont de card.

Daca luam in calcul faptul ca sunt 4,7 milioane de salariati in Romania, aceasta inseamna ca in piata se manifesta inca un potential de 1,4 milioane de clienti pe carduri de debit - exclusiv din randul populatiei ocupate.

Fig.6 Angajatii ce iau salarii pe card

Acest potential este dat de masura in care bancile reusesc sa sporeasca atractivitatea produsului si sa ajunga in zone neacoperite anterior. Din acest punct de vedere, rezultatele ING si respectiv CEC sunt relevante pentru a ne argumenta afirmatia.

In cazul ING platforma de tranzactionare de self banking este foarte apreciata de catre clientela pentru ca-i permite sa faca o serie de tranzactii legate de plata facturilor si, in plus, banca bonifica si o dobanda pentru disponibilitatile din contul curent comparabila cu cea oferita pentru un depozit la termen. Mai mult, la 31 decembrie 2007, banca avea deja 90% din portofoliu de carduri prevazut cu cip, ceea ce confera un plus de siguranta detinatorului.

In privinta CEC, prin cele 1.400 de unitati operationale in teritoriu, institutia continua sa ramana singurul emitent bancar care acopera cel mai bine mediul rural si localitatile cu mai putin de 10.000 de locuitori. Ei bine, portofoliile de carduri de debit pentru ING si CEC au crescut cu mult peste media de 15% inregistrata de total piata, 68% si respectiv 166% (grafic 7); de unde tragem concluzia ca si alti emitenti ar putea sa mai creasca in continuare pe aceste produse in masura in care se aplica aceeasi reteta: plusvaloarea serviciilor adaugate si apropierea - fizica - fata de client. Reteta este confirmata si de rezultatele Unicredit Tiriac care in urma fuziunii au obtinut atat o retea superioara cat si o imbunatatire a calitatii serviciilor.

Nu-i mai putin adevarat faptul ca inca este loc pentru crestere prin masuri administrative. Guvernul condus de premierul Calin Popescu Tariceanu, a aprobat o ordonanta, in luna septembrie 2007, prin care se prevedea ca Plata drepturilor salariale pentru personalul institutiilor publice cu sediile in mediul urban se va face prin intermediul cardurilor incepand de anul viitor. "Ministerele, celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale si locale, precum si institutiile publice din subordinea acestora vor lua masurile necesare ca trecerea la plata prin card a drepturilor salariale ale personalului lor sa se faca pana la 31 decembrie 2007". De asemenea, in aceeasi sedinta de Guvern, primul ministru a solicitat ministrului muncii sa demareze o actiune de consultare a pensionarilor in ceea ce priveste modul in care doresc sa primeasca pensia, prin card sau prin intermediul Postei Romane.

CEC, ING si Unicredit Tiriac au fost cu mult peste cresterea medie inregistrata de piata pe cardurile de debit. BCR si BRD au fost sub medie cu o crestere de 6,8% si respectiv 13%, in vreme ce Bancpost a fost singurul emitent care a consemnat o crestere negativa in 2007.

Fig.7 Principalii emitenti pe carduri de debit

3. Structura portofoliu

Desi in scadere, ponderea cardurilor de debit tip Maestro si Electron continua sa detina 80% in portofoliile bancilor (fig 8). Exceptie face Bancpost unde ponderea acestui segment in total portofoliu este inca de peste 90%. De remarcat faptul ca toate celelalte categorii sunt in crestere

Fig 8.

Cea mai importanta crestere, aproximativ doua puncte procentuale, se inregistreaza la categoria Visa Classic si MasterCard standard, adica tocmai segmentul in care se incadreaza cardurile de credit, mai ales cele co-branded. Nu intamplator, banca al carei portofoliu este majoritar pe acest segment de Classic&Standard este Credit Europe Bank - tocmai ca urmare a faptului ca aproximativ 90% din cardurile CEB sunt de credit.Tot cardurile de credit fac sa creasca si ponderea cardurilor de business intrucat din ce in ce mai multi emitenti pun in circulatie carduri pentru companii care au atasate linii de credit.In aceste conditii nu mai este o surpriza faptul ca ponderea cardurilor de credit in total portofoliu carduri valide in circulatie se apropie de 10%; prag care va fi depasit in cursul anului 2008.

Fig 9.

4. Gradul de concentrare

Gradul de concentrare al pietei cardurilor continua sa ramana inca destul de ridicat. Astfel, primii cinci emitenti, care au portofolii individuale de peste un milion de carduri, concentreaza 80% din cardurile valide in circulatie. Anul 2007 a consemnat insa o reducere a cotei de piata a principalilor cinci emitenti cu sase puncte procentuale (de la 86% la 80%) - tabel 2.

Din tabelul 2 se observa ca emitentii cu peste 100.000 de carduri s-au miscat cel mai bine pe emitere, cei mai agresivi fiind CEC, ING si Credit Europe Bank. In termeni nominali, clasa I de emitenti si-a crescut portofoliul cu 790.000 carduri, in vreme ce clasa a II-a cu 757.000 de carduri. In clasa a treia, a emitentilor cu portofolii sub 100.000 de carduri, se afla 17 institutii. Daca dintre acestea eliminam ABN Amro Bank, rezulta ca 16 emitenti detin un portofoliu de 250.000 de carduri.

Tabel 2

* s-a luat in calcul si BT chiar daca in 2006 banca nu avea inca 1 mil. de carduri

Chiar daca primii cinci emitenti si-au diminuat cota de piata, unii dintre ei au reusit sa-si imbunateasca performanta. Astfel, Banca Transilvania si Raiffeisen au reusit sa-si mareasca putin cota de piata, in vreme ce Bancpost si BCR au pierdut net in favoarea emitentilor cu portofolii mai mici (fig 10).

Fig.10

5. Mutatii in piata de emitere

In cursul anului 2007, bancile au pus in circulatie peste 30 de produse, sase dintre ele fiind o premiera: cardul de credit "Perfect Fun" pentru studenti de la ABN Amro Bank, cardul Platinum al Bancii Transilvania, cardul destinat femeilor emis tot de BT in parteneriat cu Centrofarm, cardul Gadget al BRD - exclusiv pentru plata utilitatilor, cardul Libra Medical de la Libra Bank - exclusiv pentru medici - si Bonus Card de la Garantibank. Daca la aceste produse adaugam si cardurile emise de IFN-uri, numarul premierelor dintr-un singur an se ridica la noua - cel mai mare din istoria pietei romanesti a cardurilor. Astfel, BRD Finance a emis un card in parteneriat cu Staer - producator de mobila, IFN FinGroup a lansat un card pentru femei in parteneriat cu Oriflame iar Estima Finance a tintit si ea acelasi segment prin punerea in circulatie a unui card in parteneriat cu TINAR - creator de moda. Asadar, in ansamblul pietei cardurilor, bancare si nebancare, aproape unul din trei produse puse in circulatie a constituit o premiera.

Din simpla enumerarea produselor, se observa gradul de maturitate al pietei care este in cautare de nise pentru atragerea de noi clienti. Segmentarea este din ce in ce mai evidenta si apare ca efect al concurentei tot mai acerbe dintre emitenti. Acestia incep sa puna tot mai mult accentul pe segmentul de piata reprezentat de femei, tineri si profesiile liberale: medici, juristi, contabili, etc..

De asemenea, marile lanturi de magazine au lansat sau si-au relansat cardurile de credit sub licenta internationala. Este cazul Auchan, Carrefour, Cora, Flamingo si Bricostore, care au optat pentru MasterCard, ceea ce inseamna posibilitatea utilizarii lor si in afara retelei emitentului, inclusiv la automatele bancare care afiseaza sigla MasterCard. Cum pe cardurile emise direct de hipermarket sunt cele mai mari bonus-uri, produsul fiind la baza un card de fidelitate, la care se adauga acum si utilizarea internationala, perioada de gratie cu posibilitatea de plata in rate precum si facilitatea de a retrage numerar de la ATM, cardurile emise de hypermarket-uri in parteneriat cu IFN-urile tind sa devina mai atractive decat cele emise de banci in parteneriat cu hypermarketurile. Aceasta situatie ar putea afecta procesul de emitere al acestora din urma. Pentru a contracara aceasta potentiala tendinta, bancile vor trebui sa devina mai competitive prin reducerea ratei anuale de dobanda, marirea perioadei de gratie precum si printr-o serie de noi facilitati - de la programe de bonusuri in cat mai multe magazine partenere si pana la introducerea pe scara larga a platii in rate la cat mai multe dintre acestea.

Pe fondul crizei internationale, care se va manifesta si in sistemul bancar autohton la nivelul lichiditatilor, va fi insa destul de greu sa reduci costul creditului acordat pe card in conditiile in care creste costul resursei atrase. Aceasta va face ca procesul de emitere a cardurilor de credit sa sufere o puternica contractie incepand cu a doua jumatate a anului 2008. Chiar daca pe cardul de business tendinta este de a migra produsul catre o platfoma de card de credit, devine evident ca plafoanele vor fi mult reduse fata de cele practicate inainte de criza. In fapt, acesta va fi efectul de baza pe cardul de credit in general, in cazul populatiei el va fi insotit si de scaderea gradului de indatorare permis de catre banca: de la 70% catre 40-45% din veniturile lunare nete ale solicitantului.

In aceste conditii, ritmul de crestere a pietei cardurilor va cobori sub 10% incepand cu 2009. Promisiunea Citibank (facuta in mai 2008, la lansarea cardurilor de credit) de a deveni liderul pietei cardurilor de credit din Romania, pana la finele anului 2010, pare mai degraba o utopie. Cu toate acestea, ca urmare a competitiei dintre banci si hypermarketuri in emiterea cardurilor de credit, cardul de debit va creste intr-un ritm inferior celui de credit astfel incat ponderea cardului de credit in total portofoliu de carduri (bancare si nebancare) va continua sa creasca, tendinta confirmata de evolutia din primele noua luni din 2008 - fig 11. Cresterea cardului de credit este insa determinata de apetitul pentru consum al romanului care in contextul crizei internationale va fi serios afectat odata cu plafonarea salariilor. Sa traiesti pe credit devine periculos cand slujba nu mai este sigura.

Bancile vor fi nevoite sa migreze catre sat pentru a atrage noi clienti. CEC Bank, care prin traditie se adreseaza si clientelei de la tara, avea cateva zeci de bancomate in comune, la finele trimestrului III din 2008, in una dintre ele reusind chiar sa emita 5.000 de carduri. Lumea satului este insa tatonata si de catre alte banci. BRD, de pilda, a lansat inca de la finele anului 2005 conceptul de unitate "Blitz", care presupune o unitate bancara modulara, demontabila, cu o suprafata de 35-72 mp, cu maxim doi angajati si program flexibil, adaptat nevoilor din mediul rural.

Cucerirea/ "bancarizarea" satului romanesc este un proces care ar mai putea dura in jur de cinci ani. Posta Romana poate juca un rol esential ca institutie de servicii financiare insa strategia institutiei in acest sens nu a fost inca definitivata. Deocamdata institutia se limiteaza la a fi partener pentru colectarea facturilor emise de catre companiile de utilitati, telefonie, etc.

Revenind la mediul urban, bancile vor promova noi masuri pentru a creste gradul de activare al cardurilor aflate deja in circulatie, cea mai des intalnita urmand a fi eliminarea comisionului la retragerea de numerar de la automatul bancar. Mai ales micii emitenti, dar si cei care se vor lansa pe piata, incearca sa-si compenseze dezavantajul unei retele mici prin realizarea unor parteneriate cu alti emitenti care dispun de retea nationala. Banca Intesa San Paolo a facut acest pas in iulie 2008 cand a anuntat clientii ca isi pot retrage banii de pe cardurile de debit de la orice automat din tara cu comision zero. Doua luni mai tarziu, acelasi lucru avea sa faca si Garantibank.

O alta masura ce va fi practicata de catre tot mai multe banci este acordarea unei bonificatii la disponibilitatile din contul de card comparabila cu cea oferita de un depozit le termen. In ultimul trimestru al anului 2008, sunt toate sansele ca rata anuala a dobanzii, la banii din contul de card, sa depaseasca 12%, ceea ce va face din card un adevarat instrument de economisire.

Chiar daca cel putin trei noi emitenti vor lansa carduri cu cip in 2008 (Alpha Bank, BRD si Royal Bank of Scotland), tehnologia superioara care ofera beneficii suplimentare pe partea de securizare a tranzactiilor nu va juca deocamdata, decat un rol marginal in influentarea portofoliului de carduri prin atragerea de noi clienti. Cu toate acestea, in procesul obligatoriu de migrare catre EMV, bancile isi vor schimba oricum portofoliul astfel incat pana la jumatatea anului 2011, aproximativ 15% dintre cardurile valide din circulatie vor fi cu cip.

6. Cardurile nebancare

In ceea ce priveste activitatea de emitere, anul 2007 a fost deosebit de prolific pentru institutiile financiare nebancare (IFN-uri). Astfel, sase emitenti au pus in circulatie 15 produse distincte, in marea lor majoritate fiind carduri de tip co-branded. Cu doua exceptii, toate sunt carduri internationale emise sub licenta MasterCard.

Cardurile emise de IFN-uri reprezinta in fapt piata paralela a cardului bancar de credit, intrucat toate produsele au la baza linii revolving.

Ritmul de crestere inregistrat de piata cardului nebancar a fost de cinci ori mai mare decat cel inregistrat de piata cardului bancar. Ca si in 2006, IFN-urile au pus in circulatie mai multe carduri de credit decat bancile.In piata cardului de credit, IFN-urile si-au imbunatatit cota de la 47% in 2006 la 52% in 2007.

Fig 12

De remarcat faptul ca IFN-urile dau dovada de o mai mare inventivitate astfel incat reusesc sa lanseze produse care se dovedesc a avea un plus de atractivitate fata de cardurile bancare. Senzatia este ca bancile vin dupa IFN-uri si cumva le copiaza.

In primul rand, spre deosebire de banci, IFN-urile au reusit sa stabileasca mai multe parteneriate cu hypermarketurile. Or pe aceste carduri co-branded, toate de credit, posesorul are reduceri substantiale pentru cumparaturile din retelele respective ceea ce face ca succesul produsului sa fie garantat din start.

In al doilea rand, IFN-urile au reusit sa segmenteze mai bine clientela lansand produse in premiera pe nise precum industria mobilei, a cosmeticelor si a modei, industria farmaceutica si chiar auto - cum este cazul cardului BRD Finance Renault lansat in martie 2008.

Chiar daca in scadere ca si cota de piata, EFG Euroline continua sa fie lider de piata insa mentinerea ritmului de emitere catre ceilalti competitori va face ca aceasta pozitie sa fie pierduta in urmatorii doi ani - fig 13. Aceasta pentru ca in vreme ce Euroline se concentreaza pe Bucuresti, ceilalti emitenti urmeaza clientela din tara a hypermarketurilor cu care sunt emise in parteneriat cardurile.

Fig 13

Pe piata cardului nebancar, un caz aparte este cel emis de catre RATB, care are functie de portofel electronic si foloseste tehnologia contactless de tip "My Fair", atat pe mijloacele de transport de suprafata cat si la metrou. La momentul lansarii, noiembrie 2006, obiectivul declarat al managementului a fost ca, in decurs de un an, cardul sa inlocuiasca biletul si abonamentul de hartie.

In primele sase luni de emitere, RATB a reusit punerea in circulatie a peste 330.000 de carduri electronice de calatorie. Dintre acestea, 11.840 au fost procesate pentru angajatii RATB, parte din ele fiind necesare pentru a "porni" sistemul de taxare. La finele semestrului I din 2008, nu era inca eliminat biletul/abonamentul din hartie dar in piata existau deja peste 600.000 de carduri, dintre care 70% la angajati si 30% la elevi si studenti. Oficialii companiei au declarat ca procentul lunar de reincarcare este in jur de 53%, valoarea medie lunara a reincarcarii fiind de 30 Lei.Avand in vedere masa foarte mare de utilizatori, precum si larga retea de acceptare - peste 7.100 de terminale/cititoare - produsul devine tot mai interesant pentru banci. Acestea ar putea sa inceapa prin a permite reincarcarea cartelei de la automatele bancare dar exista o mare probabilitate sa se ajunga chiar pana la emiterea unor carduri cu cip, pe care sa fie incarcata aplicatia My Fair, astfel incat cardurile bancare sa fie utilizate pentru calatoria cu metroul sau cu celelalte mijloace de suprafata. Ar fi un important factor de crestere, mai ales pentru piata cardului bancar de debit care are nevoie de noi facilitati asfel incat sa creasca gradul de activare.

BIBLIOGRAFIE

www.bursa.ro

www.no-cash.ro

www.efinance.ro

www.e-banker.ro