EXECUTIA CHELTUIELILOR DIN INSTITUTIILE JUSTITIEI

UNIVERSITATEA "SPIRU HARET" BUCURESTI

MASTER: MANAGEMENTUL FINANCIAR CONTABIL AL ADMINISTRATIEI PUBLICE

ANUL I.

FORMA DE ÎNVATAMÂNT: ONLINE

R E F E R A T

EXECUTIA CHELTUIELILOR DIN INSTITUTIILE JUSTITIEI

Disciplina: BUGET SI FINANTE

Particularitati ale contabilizarii veniturilor si cheltuielilor

Organizarea contabilitatii de angajamente in institutiile din justitie le obliga pe acestea sa organizeze si sa conduca contabilitatea drepturilor constatate si a veniturilor incasate, precum si a angajamentelor si a platilor efectuate, potrivit bugetului aprobat de ordonatorul principal de credite, Ministerul Justitiei.

Tratamentul contabil aplicat de la 1 ianuarie 2006 in contabilitatea institutiilor publice recunoaste tranzactiile si evenimentele la data la care acestea se produc, nu doar cand exista miscari ale numerarului si echivalentului de numerar. Drept urmare, in contabilitatea institutiilor din justitie, veniturile si cheltuielile sunt inregistrate in contabilitate, astfel:

Cont de creante = Cont de venituri

Cont de cheltuieli = Cont de datorii

Cont de trezorerie = Cont de creante

Cont de datorii = Cont trezorerie

Figura nr. 1.1. Tratamentul contabil al veniturilor si cheltuielilor

Analizand conceptual sistemul contabilitatii din institutiile din justitie, modificarile au vizat preluarea si recunoasterea veniturilor la data constatarii dreptului de creanta in favoarea bugetului in contul de rezultate (potrivit principiului contabilitatii de angajamente), iar incasarea este inregistrata in situatia privind fluxul de numerar. Acest mod de reflectare a veniturilor in contabilitate permite utilizatorilor de informatii contabile cunoasterea atat a veniturilor ce au fost deja incasate, cat si a creantelor institutiei ce urmeaza a fi incasate, cu alte cuvinte permite cunoasterea tuturor resurselor de care dispune institutia pe parcursul unui exercitiu financiar.

Antitetic, cheltuielile sunt recunoscute si raportate in situatiile financiare la data constituirii obligatiei in favoarea furnizorilor. Veniturile institutiilor din justitie sunt inregistrate in doua componente ale situatiilor financiare:

una care arata performanta financiara a institutiilor din justitie (contul de rezultate);

alta care descrie situatia disponibilitatilor (situatia fluxurilor de numerar, contul de executie bugetara).

Cheltuielile sunt raportate si decontate prin contul de rezultate, iar platile sunt reflectate prin contul de executie bugetara.

Punerea in aplicare a principiilor contabilitatii de angajamente, precum si aplicarea Standardelor Internationale de Contabilitate pentru Sectorul Public impune gruparea cheltuielilor si veniturilor in contabilitate dupa natura activitatii in cheltuieli si venituri ordinare (operationale) si cheltuieli si venituri extraordinare.

Activitatile ordinare sunt "orice activitati care sunt angajate de o entitate, ca parte a serviciilor sau activitatilor sale comerciale. Activitatile ordinare includ orice activitati conexe in care entitatea se angajeaza in promovarea incidenta sau care deriva din aceste activitati ". În urma inregistrarii veniturilor si cheltuielilor din activitati ordinare rezulta surplusul sau deficitul din activitati ordinare, care reprezinta "valoarea reziduala ce ramane dupa ce cheltuielile ce deriva din activitati ordinare au fost deduse din veniturile ce deriva din activitati ordinare ". Activitatea ordinara se refera la acele activitati pe care institutiile din justitie le desfasoara pentru a asigura serviciile de justitie. Trebuie facuta distinctie intre veniturile curente, respectiv cheltuielile generate din activitatile de exploatare, de cele care apar din detinerea activelor sau de cele legate de finantarea operatiunilor acestor institutii.

Tipologia veniturilor si cheltuielilor unei institutii din justitie dupa normele nationale se prezinta sub forma de venituri si cheltuieli operationale, financiare si extraordinare si este prezentata in tabelul nr. 4.9:

Tabel nr. 1.1. Tipologia veniturilor si cheltuielilor din contul de rezultat

Institutiile din justitie, in speta instantele judecatoresti, sunt finantate integral din bugetul de stat. Fiecare dintre aceste instante judecatoresti colecteaza importante taxe de la partile implicate in procese cu titlu de taxe judiciare de timbru, taxe extrajudiciare. Derularea activitatii jurisdictionale din Romania genereaza fluxuri financiare de la cetatenii implicati in actul de judecata spre beneficiar, adica bugetul de stat sau local, dupa caz. Aceste fluxuri financiare se concretizeaza in :

Taxe judiciare de timbru se aplica actiunilor, cererilor, actelor si serviciilor de competenta tuturor instantelor judecatoresti;

Taxe de timbru pentru activitatea notariala - se aplica tuturor operatiunilor solicitate unui cabinet notarial;

Taxe extrajudiciare de timbru - sunt stabilite in sume fixe solicitantilor unor anumite servicii publice ale unor institutii;

Gandite la momentul instituirii lor ca venituri suplimentare ale Ministerului Justitiei, pe langa finantarea de la bugetul de stat, aceste taxe au fost distribuite: 85% Ministerului Justitiei, 10% Înaltii Curti de Casatie si Justitie iar 5% Ministerului Public. Veniturile obtinute din aceste surse erau destinate bunei functionari a instantelor judecatoresti si acordarii de stimulente magistratilor si personalului auxiliar.

Cu toate beneficiile generate de sporirea veniturilor Ministerului Justitiei, acestor taxe li s-a schimbat beneficiarul , incepand din anul 2002 fiind colectate integral de bugetul local, lasand finantarea activitatii de judecata doar pe seama bugetului de stat.

Cum instantele judecatoresti sunt institutii finantate integral de la bugetul de stat, veniturile proprii pe care le realizeaza, desi foarte mici si nesemnificative, trebuie varsate la bugetul din care sunt finantate acestea: aceste venituri proprii pe care le realizeaza, desi nesemnificative, se vireaza fie la bugetul de stat, fie in contul Ministerului Justitiei. Din aceste venituri proprii se constituie un fond de stimulente pentru personalul instantelor judecatoresti, din care Ministerul Justitiei, anual, repartizeaza fiecarei instante o anumita suma. În opinia noastra, consideram ca aceste taxe de timbru si alte venituri proprii care se colecteaza de catre instantele judecatoresti ar trebui sa ramana la dispozitia acestor institutii care sa le administreze potrivit unui buget de venituri si cheltuieli aprobat de catre ordonatorul ierarhic superior. Evident, ar fi o finantare partiala a activitatii, deoarece costurile actului de justitie sunt mult mai ridicate in raport cu amploarea acestor taxe de timbru care se colecteaza. Însa, orice venit din activitatea proprie a unei institutii s-ar putea folosi mai eficient daca ar ramane la dispozitia institutiei care le incaseaza, deoarece aici se cunosc cel mai bine necesitatile imediate ale functionarii optime, rapide si eficiente a actului de justitie.

Pusa in fata colectarii unor venituri proprii foarte mici, practic inexistente, instantelor judecatoresti le-au ramas cele provenite din chirii, din deseuri, din amenzi si cheltuieli judiciare, din taxe de concurs si examene, din dobanzi si din vanzarea caietelor de sarcini.

La o analiza atenta a veniturilor proprii ale Curtii de Apel Oradea am constatat ca veniturile realizate pana la 31 decembrie 2005 sunt in suma de 123.439 lei si reprezinta: 

ü   venituri din chirii - 35.527 lei - constau in taxele stabilite pentru spatiile inchiriate in incinta Palatelor de Justitie ale tribunalelor pentru aparatele de cafea, standuri pentru expunerea unor carti si reviste din domeniul judiciar. Aceste venituri se vireaza la bugetul statului si se stabilesc in functie de Hotararile Consiliului Local pe mp inchiriat;

ü   venituri din deseuri - 6.356 lei se obtin de la SC « REMAT » SA odata cu casarea materialelor de natura obiectelor de inventar sau a activelor fixe corporale. Aceste venituri se vireaza dupa incasare la bugetul de stat;

ü   venituri din amenzi si cheltuieli judiciare - 42.469 lei sunt veniturile care se incaseaza in proportie de 25% la nivelul Ministerului Justitiei si 75% la nivelul Consiliului Local;

ü   venituri din dobanzi - 917 lei ;

ü   venituri din vanzarea caietelor de sarcini - 220 lei, pentru licitatiile organizate in vederea realizarii studiului de fezabilitate la « Palatul de Justitie Satu Mare »;

ü   venituri din taxe de concurs si examen - 37.950 lei reprezinta sumele incasate cu ocazia organizarii concursurilor pentru personalul auxiliar de specialitate. De obicei, aceste taxe se stabilesc de Colegiul de condurere si sunt in valoare de 50 lei. Aceste venituri se vireaza la Ministerul Justitiei;

Aceste venituri proprii au scazut in anul 2006 fata de anul 2005, de la 123 439 lei in 2006 la 115523 lei in 2005, adica cu 6,41%. Cu toate aceste mici evolutii ale veniturilor proprii ale instantelor judecatoresti, ele raman nesemnificative pentru amploarea servicilor de justitie, la nivelul a 0,2% din totalul veniturilor Curtii de Apel Oradea.

IPSAS 1 "Prezentarea situatiilor financiare" defineste cheltuielile ca fiind "descresteri ale beneficiilor economice sau ale potentialului de servicii in timpul perioadei de raportare sub forma de iesiri sau de consum de active sau aparitii de datorii care au ca rezultat descresteri in activele nete/capitaluri proprii, altele decat cele legate de distribuirile catre proprietari". Veniturile reprezinta "intrari brute de beneficii economice si potential de servicii inregistrate pe parcursul perioadei de raportare atunci cand aceste intrari se concretizeaza in cresteri ale activelor nete / capitalurilor proprii, altele decat cele legate de contributiile proprietarilor", conform aceluiasi standard.

În situatiile financiare, cheltuielile trebuie prezentate utilizand una din metodele de mai jos:

metoda clasificarii dupa natura cheltuielilor;

metoda functionala, care clasifica cheltuielile dupa programul sau scopul pentru care sunt facute.

În situatia in care se alege pentru prezentarea performantei financiare cea de-a doua metoda, obligatoriu vor prezenta informatii suplimentare despre natura cheltuielilor, inclusiv cheltuielile cu amortizarile si deprecierile, cu beneficiile angajatilor si costurile de finantare.

În cazul contabilitatii de angajamente, implementata si in institutiile din justitie, potrivit principiilor contabile generale acceptate prevazute in Sistemul European de Conturi 95, cheltuielile reflecta suma bunurilor si serviciilor consumate de catre institutie in decursul unui exercitiu financiar, chiar daca acestea au fost platite sau nu in perioada respectiva. Conform contabilitatii de angajamente, cheltuielile se vor recunoaste in contabilitatea institutiilor din justitie astfel:

pentru bunurile achizitionate, cheltuielile se vor recunoaste in contabilitate in momentul transferului dreptului de proprietate;

pentru serviciile primite, cheltuielile se vor recunoaste in momentul incheierii prestatiei;

pentru consumul propriu, cheltuiala se recunoaste in momentul in care se desfasoara efectiv productia;

salariile si indemnizatiile brute se recunosc in contabilitate in cursul perioadei pentru care s-a prestat activitatea;

primele si alte plati exceptionale se recunosc drept cheltuieli in momentul in care trebuie platite;

cotizatiile sociale efective din sarcina angajatorilor sunt recunoscute drept cheltuieli in momentul in care sunt recunoscute si salariile angajatilor acestor institutii;

consumul propriu se recunoaste in contabilitate atunci cand productia are loc;

costurile cu dobanzile se recunosc in perioada in care sunt datorate conform contractului si nu in perioada cand sunt platite;

costurile de capital - amortizarile se recunosc lunar, pe parcursul duratei de viata utile a activului fix.

Cheltuielile si veniturile institutiilor publice se pot clasifica dupa mai multe criterii, particularizandu-le pe nivelul institutiilor din justitie:

1. Din interpretarea IPSAS 1 "Prezentarea situatiilor financiare", IPSAS 9 "Venituri", IPSAS 12 "Stocuri", reiese faptul ca cheltuielile se impart in:

1. Cheltuieli ale perioadei - se inregistreaza in contabilitate indiferent daca institutia desfasoara o activitate consumatoare de resurse si producatoare de rezultate; se inregistreaza in contabilitate in momentul in care se efectueaza; cum institutiile din justitie furnizeaza servicii gratuite pentru colectivitate, servicii ce sunt evaluate la pretul factorilor, cheltuielile lor sunt preponderent cheltuieli ale perioadei;
2. cheltuieli de prelucrare - cuprind cheltuielile directe si indirecte de productie, fixe si variabile; nu sunt intalnite in institutiile din justitie prin natura activitatii lor.
1. cheltuielile pot fi recunoscute in contabilitatea institutiilor din justitie in urmatoarele momente:

Tabel nr. 1.2. Momente de recunoastere a cheltuielilor

3. dupa natura activitatii si destinatia cheltuielilor si veniturilor, acestea sunt grupate astfel:
1. cheltuieli si venituri operationale sunt realizate in mod curent de institutiile din justitie pentru atingerea obiectivelor: finantari, subventii, cheltuieli cu salariile, cheltuieli de capital, etc.
2. cheltuieli si venituri financiare: venituri si cheltuieli cu diferente de curs valutar, venituri din sconturi obtinute si cheltuieli cu sconturi acordate, venituri si cheltuieli din creante imobilizate, etc.
3. cheltuieli si venituri extraordinare: venituri din despagubiri din asigurari, venituri din valorificarea unor bunuri, pierderi din calamitati, etc.
4. alte cheltuieli finantate din buget
4. tinand seama de clasificatia economica, cheltuielile bugetare se clasifica in:
1. cheltuieli curente
2. cheltuieli de capital
3. operatiuni financiare
4. rezerve, excedent/deficit

Pe langa clasificarile traditionale ale cheltuielilor, care sunt insusite si in cadrul institutiilor din justitie, o particularitate o reprezinta calcularea cheltuielilor pe dosar. Estimarea cheltuielii pe dosar ar putea fi si o modalitate de alocare a creditelor bugetare de la bugetul de stat fiecarei instante judecatoresti. Aceste cheltuieli pe dosar se compun in cea mai mare parte din cheltuieli de personal, timbre postale, onorarii din oficiu, consumabile, expertize tehnice judiciare, expertize medico-legale. Pentru Curtea de Apel Oradea, cheltuiala pe dosar se prezinta in tabelul nr. 4.11:

Tabel nr. 1.3. Cheltuiala medie pe dosar la Curtea de Apel Oradea

Din acest tabel se observa ca, cu cat actul de judecata se intinde pe o perioada mai mare, cu atat costurile sunt mai ridicate. Daca cheltuiala cu un dosar de judecata aflat pe rol afecteaza bugetul institutiei in cauza cu 357,61 lei, valoarea acestei cheltuieli cu un dosar solutionat ajunge la 476 lei. Eficienta actului de justitie ar trebui privita si din perspectiva scurtarii duratei unui proces, care implicit ar genera costuri pe dosar mai mici. Daca in Austria, durata medie a unui proces este de pana la 6 luni (intr-o proportie de 44%), in Romania aceasta durata poate ajunge la cativa ani.

Cheltuielile bugetare, pentru a fi angajate si efectuate, trebuie sa fie stipulate intr-o baza legala. Pentru efectuarea propriu-zisa a cheltuielilor, institutiile din justitie trebuie parcurse mai multe faze: angajarea, lichidarea, ordonantarea si plata.

Executia bugetara a cheltuielilor din institutiilor justitiei presupune parcurgerea a patru faze:

- angajarea cheltuielilor;

- ordonantarea cheltuielilor;

- lichidarea cheltuielilor;

- plata cheltuielilor .

Prezentam in continuare schema ALOP de executie a cheltuielilor din institutiile din justitie:

Figura nr. 1.2. Etapele procesului executiei bugetare

A. ANGAJAREA CHELTUIELILOR

Angajarea reprezinta etapa in care institutiile din justitie isi creeaza obligatii legale fata de terte persoane (angajament legal) si isi rezerva creditele bugetare necesare acoperirii acestor obligatii (angajament bugetar). Angajarea oricarei cheltuieli imbraca doua forme: angajament legal si angajament bugetar.

a). Angajamentul legal reprezinta orice act juridic care genereaza sau ar putea genera o obligatie de plata a institutiilor din justitie catre o terta persoana, pentru un 'serviciu efectuat' pe seama fondurilor publice. Angajamentul legal poate avea forma unui contract de achizitie publica, comanda, conventie, contract de munca, act de control, acord de imprumut etc. Angajamentul legal este precedat de un proiect de angajament legal. Acesta reprezinta o decizie de principiu luata de ordonatorul de credite in legatura cu obligatia unei terte persoane de a efectua un 'serviciu' si concomitent de plata din fondurile bugetare a contravalorii acestuia.

Ordonatorul de credite nu are voie sa angajeze cheltuieli intr-o perioada in care se stie ca bunul, lucrarea sau serviciul nu va putea fi executat, receptionat si platit pana la data de 31 decembrie. Prin urmare, la incheierea unui angajament legal, ordonatorul de credite are obligatia de a verifica 'capacitatea' prestatorului de a efectua serviciul care face obiectul angajamentului legal si buna sa credinta pe de-o parte, iar pe de alta parte sa se asigure ca institutia dispune de resursele bugetare necesare onorarii obligatiilor ce decurg din angajamentul respectiv.

b) Angajamentul bugetar reprezinta actul prin care se rezerva din creditele bugetare sumele necesare acoperirii unor cheltuieli. În consecinta, angajamentele bugetare aprobate nu pot depasi nivelele aprobate de credite bugetare aprobate (anexa nr. 22).

Angajamentele bugetare pot fi:

- angajamente bugetare individuale;

- angajamente bugetare globale.

Angajamentul bugetar individual reprezinta operatiunea de rezervare a creditelor bugetare necesare acoperirii cheltuielilor generate de operatiuni noi care urmeaza sa se efectueze in cursul exercitiului bugetar. Se considera angajamente legale si bugetare individuale de la data de 1 ianuarie a fiecarui an cu intreaga suma a creditelor bugetare aprobate salariile personalului cuprins in statele de functii anexate bugetului aprobat si obligatiile aferente acestora, precum si cheltuielile cu dobanzile. Angajamentul bugetar global se utilizeaza in cazul operatiunilor care se repeta in cursul aceluiasi an bugetar si genereaza cheltuieli curente de natura administrativa: cheltuieli de deplasare, cheltuieli de protocol, cheltuieli cu chiriile, cheltuieli cu asigurarile, cheltuieli cu abonamente la reviste si buletine lunare.

Pentru cheltuielile de aceasta natura, la inceputul anului, se intocmeste un buget previzional care sta la baza propunerii de angajament bugetar si legal provizoriu.

Creditele bugetare neangajate, precum si creditele bugetare angajate si neutilizate pana la finele exercitiului bugetar sunt anulate de drept. În angajamentele legale individuale si cele provizorii, precum si in angajamentele bugetare individuale sau globale se precizeaza subdiviziunile bugetului aprobat.

Figura nr. 1.3. Schema privind intocmirea, avizarea si aprobarea angajamentelor globale si angajamentelor legale provizorii

B. LICHIDAREA CHELTUIELILOR

Lichidarea cheltuielilor este faza in procesul executiei bugetare in care se verifica existenta angajamentelor, se determina sau se verifica realitatea sumei datorate, se verifica conditiile de exigibilitate ale angajamentului legal pe baza documentelor justificative care sa ateste operatiunile respective. Operatiunile de lichidare a cheltuielilor se efectueaza de ordonatorul de credite.

Figura nr. 4.10. Circuitul documentelor privind lichidarea cheltuielilor

Ordonatorii de credite din institutiile din justitie vor verifica:

a) existenta angajamentelor si indeplinirea conditiilor de exigibilitate a obligatiei;

- daca exista angajament legal aprobat;

- daca exista angajament bugetar aprobat;

- daca termenul de plata a obligatiei corespunde datelor cuprinse in angajamentele legale.

Documentele care atesta existenta angajamentelor sunt contractul, comanda, angajamentul legal provizoriu si angajamentul bugetar.

b) realitatea obligatiei de plata sau altfel spus realitatea pretentiei creditorului - daca bunurile au fost livrate, lucrarile executate si serviciile prestate sau, - daca exista unui titlu care sa justifice plata: titlu executoriu, acord de imprumut, etc. Documentele care atesta bunurile livrate, lucrarile executate si serviciile prestate sunt Factura fiscala sau Factura, iar pentru salarii si indemnizatii se utilizeaza statele de plata colective, intocmite de compartimentul de specialitate, cu exceptia cazurilor in care este necesara lichidarea individuala.

c) realitatea sumei datorate:

- daca obligatia inscrisa in factura corespunde cu datele inregistrate in documentele institutiei care atesta 'efectuarea serviciului' (Proces-verbal de receptie , in cazul mijloacelor fixe, Nota de receptie si constatare de diferente, in cazul bunurilor materiale, altele decat mijloacele fixe).

Ordonatorul de credite sau persoana imputernicita sa efectueze lichidarea verifica personal documentele justificative si confirma pe propria raspundere ca aceasta verificare a fost realizata.

Daca sunt indeplinite toate conditiile privind lichidarea cheltuielilor, odonatorul de credite va aplica pe documentele care atesta obligatia de plata (factura, stat de plata a salariilor) viza 'Bun de plata'.

Acordarea vizei 'Bun de plata ' atesta ca serviciul a fost efectuat corespunzator de catre furnizor si ca toate pozitiile din factura au fost verificate.

În acest fel se confirma ca:

- bunurile furnizate au fost receptionate, cu specificarea datei si a locului primirii;

- lucrarile au fost executate si serviciile prestate;

- bunurile furnizate au fost inregistrate in gestiune si in contabilitate, cu specificarea gestiunii si a notei contabile de inregistrare;

- alte conditii prevazute de lege sunt indeplinite.

Daca nu sunt indeplinite toate conditiile privind lichidarea cheltuielilor, ordonatorul de credite nu inscrie pe documentele care atesta obligatia de plata (factura, stat de plata a salariilor) confirmarea 'Bun de plata'.

Documentele care atesta parcurgerea fazei de lichidare a cheltuielilor stau la baza inregistrarii in contabilitatea patrimoniala a institutiilor din justitie pentru reflectarea serviciului efectuat si a obligatiei de plata fata de tertii creditori.

C. ORDONANTAREA CHELTUIELILOR SI ORDONANTAREA DE PLATA

Ordonantarea cheltuielilor reprezinta faza in procesul executiei bugetare in care se confirma ca livrarile de bunuri au fost efectuate sau alte creante au fost verificate si ca plata poate fi realizata.

Ordonantarea de plata este documentul intern prin care ordonatorul de credite da dispozitie conducatorului compartimentului financiar-contabil sa intocmeasca instrumentele de plata a cheltuielilor.

Documentul utilizat pentru ordonantarea la plata a cheltuielilor este "Ordonantare de plata' (anexa nr. 23). El contine date cu privire la: exercitiul bugetar in care se inregistreaza plata; subdiviziunea bugetara la care se inregistreaza plata; suma de plata (in cifre si litere) exprimata in moneda nationala sau in moneda straina, dupa caz; datele de identificare a beneficiarului platii; natura cheltuielilor; modalitatea de plata (virament sau numerar); data si semnatura ordonatorului de credite sau a persoanei delegate cu aceste atributii; viza persoanelor autorizate din compartimentele de specialitate, care confirma corectitudinea sumelor de plata, livrarea si receptionarea bunurilor, executarea lucrarilor si prestarea serviciilor, existenta unui alt titlu care justifica plata, precum si, dupa caz, inregistrarea bunurilor in gestiunea institutiei si in contabilitatea acesteia.

Ordonantarea de plata va fi insotita de: documentele justificative in original; in cazuri exceptionale, sunt admise si copii ale documentelor justificative, certificate pentru conformitatea cu originalul de catre ordonatorul de credite; cand plata se face in rate: prima ordonantare de plata va fi insotita de documentele justificative care dovedesc obligatia catre creditor pentru plata ratei respective; ordonantarile de plata ulterioare vor face referire la documentele justificative deja transmise managerului economic din departamentele economico-financiare; la emiterea ordonantarii de plata finale ordonatorul de credite confirma ca operatiunea s-a finalizat.

Figura nr. 1.4. Circuitul documentelor privind ordonantarea cheltuielilor

Pe baza documentelor in original sau copiilor certificate pentru conformitate de ordonatorul de credite, avizate pentru control financiar preventiv, se emite ordonantarea de plata.

Documentele justificative in original sunt trimise la departamentele economico-financiare pentru a fi intocmite documentele de plata. Ordonantarile de plata nevizate de persoana imputernicita sa exercite control financiar preventiv sunt nule si fara valoare pentru conducatorul departamentului economico-financiar.

D. PLATA CHELTUIELILOR

Plata cheltuielilor este faza finala a executiei bugetare prin care institutia publica este eliberata de obligatiile sale fata de tertii-creditori. Plata in lei se efectueaza, in limita creditelor bugetare si destinatiilor aprobate in conditiile dispozitiilor legale, prin unitatile de trezorerie si contabilitate publica la care isi au conturile deschise. Plata cheltuielilor este asigurata de managerii economici ai departamentelor economico-financiare in limita creditelor bugetare deschise si neutilizate sau a disponibilitatilor aflate in conturi, dupa caz . Persoana desemnata de ordonatorul de credite confirma ca exista o obligatie certa si o suma datorata, exigibila la o anumita data, si in acest caz, ordonatorul de credite bugetare poate emite 'Ordonantarea de plata' pentru efectuarea platii.

Instrumentele de plata utilizate de institutiile din domeniul justitiei, respectiv cecul de numerar si ordinul de plata pentru trezoreria statului, se semneaza de doua persoane autorizate in acest sens, dintre care prima semnatura este cea a managerului economic a institutiei, iar a doua semnatura de o alta persoana cu atributii in efectuarea platii. Instrumentele de plata trebuie sa fie insotite de documentele justificative, prin care se certifica exactitatea sumelor de plata, receptia bunurilor si executarea serviciilor, conform angajamentelor legale incheiate.

Figura nr. 1.5. Circuitul documentelor privind plata cheltuielilor

Veniturile si cheltuielile, ca si componente de baza ale situatiei performantei financiare, constituie pentru institutiile din justitie sursa de informatii importante pentru a cunoaste potentialul de finantare a serviciilor din justitie si modul de utilizare a acestora conform destinatiilor aprobate prin buget, de catre Ministrul Justitiei.

Ca urmare a separarii momentelor privind recunoasterea drepturilor si obligatiilor institutiilor din justitie fata de cel al incasarii si platii, s-a putut calcula atat rezultatul exercitiului, cat si rezultatul executiei bugetare. Drept consecinta, asemeni sectorului privat pentru care se impune ca un adevarat si util instrument de calcul al rentabilitatii, tabloul soldurilor intermediare de gestiune (tabloul SIG) poate fi aplicat cu usurinta si in sectorul institutiilor din justitie. Chiar daca este privit cu reticente si nu a patruns inca drept instrument de analiza si conducere pentru institutiile din justitie, indraznim a-l exemplifica prin calcul pe Curtea de Apel Oradea, conform contului de rezultat patrimonial din 31.12.2006, prezentat in anexa nr. 14 la prezenta lucrare. Institutia realizeaza doar venituri din finantari de la bugetul de stat (unele venituri proprii nesemnificative valoric descrise in aceasta parte a lucrarii), fiind finantata integral de la bugetul de stat. Cu toate ca activitatea de judecata implica colectarea unor taxe judiciare de timbru de la partile implicate intr-un proces, acestea, conform unui protocol intre Ministerul Finantelor Publice si administratiile locale, sunt cedate ca venituri ale bugetului local incepand cu anul 2002.

Tabel nr. 1.4. Tabloul SIG construit pe baza contului de rezultate al Curtii de Apel Oradea la 31.12.2006

Data fiind specificitatea activitatii instantelor judecatoresti, se impune precizarea unor aspecte specifice institutiilor din justitie fata de celelalte institutii publice, anumite cheltuieli specifice instantelor judecatoresti:

A. Judecatorii, procurorii, personalul asimilat acestora si magistratii-asistenti, care sunt detasati sau delegati in alta localitate decat cea de domiciliu, beneficiaza, pe toata durata delegarii sau detasarii, de urmatoarele drepturi[10]:

- diurna in cuantum de 2% din indemnizatia de incadrare bruta lunara, dar nu mai putin decat cuantumul prevazut pentru personalul din unitatile bugetare; aceasta vine in contradictie cu prevederile indemnizatiei de diurna prevazute de HG nr. 1860/21.12.2006 care precizeaza: "persoana aflata in delegare sau detasare intr-o localitate situata la o distanta mai mare de 5 km de localitatea in care isi are locul permanent de munca primeste o indemnizatie zilnica de delegare sau de detasare de 13 lei, indiferent de functia pe care o indeplineste si de autoritatea sau institutia publica in care isi desfasoara activitatea", iar art. 1, alin. 3 al aceluiasi act normativ aminteste ca doar cheltuielile de transport pentru sectorul aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala se stabilesc prin acte normative specifice.

- decontarea cheltuielilor de cazare la structuri turistice de categoria pana la 3 stele inclusiv. În situatia in care nu beneficiaza de cazare in aceste conditii, au dreptul la o suma egala cu 0,5% din indemnizatia de incadrare bruta lunara pentru fiecare noapte, pe toata durata delegarii sau detasarii in alta localitate;

- decontarea, in limita a 6 calatorii dus-intors, pe luna, a transportului aerian, naval, auto sau pe calea ferata clasa I, inclusiv vagon de dormit clasa I, ori, dupa caz, a 7,5 litri carburant la suta de kilometri, in situatia in care deplasarea se face cu autoturismul. Decontarea transportului nu se acorda in cazul in care deplasarea se face cu autoturismul ce apartine institutiei.

Cu toate acestea, consideram personalul din institutiile justitiei (magistratii si personalul auxiliar de specialitate) avantajati fata de celelalte categorii de personal, inclusiv fata de celelalte categorii de personal care lucreaza in aceeasi institutie. Nu suntem de parerea ca ar trebui egalizate aceste drepturi acordate cu ocazia deplasarii sau detasarii personalului in interes de serviciu, pentru toate categoriile de personal, insa ramanem la opinia ca diferentierile reglementate prin actul normativ de baza privind regimul deplasarilor si detasarilor[12] erau suficiente pentru stabilirea unor drepturi mai mari personalului cu functii de demnitate publica.

Exemplu: luam cazul unui judecator cu 10 ani vechime in magistratura. Calculul este urmatorul:

indemnizatia lui lunara bruta este: 280,64 lei valoarea de referinta x 17 coeficientul de multiplicare x 1,2 spor de vechime = 5725 lei;

durata deplasarii la o conferinta nationala specifica este de 4 zile;

diurna judecatorului se calculeaza astfel: 2% x 4 zile x 5725 lei = 458 lei, fata de diurna managerului economic care in cazul deplasarii i se acorda pentru aceleasi zile: 4 zile x 13 lei/zi = 52 lei !

Contabilizarea operatiunilor cu ocazia deplasarilor (luam strict sumele cu diurna):

- ridicarea numerarului din contul trezoreriei locale:

"Viramente interne" = 7701.20.06.01.CodFiscal "Finantarea de la bugetul de stat" 458

"Casa in lei" = 581 "Viramente interne" 458

- acordarea avansului pentru deplasare judecatorului, conform ordinului de deplasare:

"Avansuri de trezorerie" = 5311 "Casa in lei" 500

- justificarea avansului, conform decontului de cheltuieli:

% = 542 "Avansuri de trezorerie" 500

"Cheltuieli cu deplasari, detasari, transferari" 458

- analitic distinct pe structura clasificatiei

"Casa in lei" 42

B. Plata avocatilor din oficiu.

Exista cazuri in care uneia din partile unui proces i se acorda un avocat din oficiu stabilit de Baroul Avocatilor. Contravaloarea onorariilor se achita, lunar, de catre instanta judecatoreasca beneficiara in baza unui borderou intocmit de Baroul Avocatilor in contul acestuia. Fiind considerat un serviciu prestat de un furnizor, aceste onorarii se inregistreaza de catre instantele judecatoresti in contul 628 "Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti" desfasurat in analitic pe subdiviziunile clasificatiei bugetare 20.30.30 si, respectiv, in contul 401 "Furnizori - analitic dinstict".

C. Plata traducatorilor

În anumite procese, in care una din parti este persoana straina, necunoscatoare a limbii romane, intervine un traducator autorizat, care, pentru serviciul prestat in baza facturii fiscale emise, este remunerat de catre instanta judecatoreasca. Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Justitiei, Parchetul de pe langa Înalta Curte de Casatie si Justitie si Parchetul National Anticoruptie sunt autorizate sa foloseasca, pe baza de contracte civile pentru prestari de servicii, interpreti si traducatori pentru efectuarea traducerilor in si din limbi straine[13]. Astfel, tariful este de 14,5 lei pentru o pagina tradusa, iar onorariul total nu poate fi mai mic de 20 lei pe ora.

Din cele expuse de pana acum, se poate concluziona ca datorita aplicarii contabilitatii de angajamente in institutiile din justitie s-au inregistrat progrese in contabilizarea veniturilor si cheltuielilor care pot fi evidentiate prin:

1. recunoasterea veniturilor in momentul constatarii drepturilor in favoarea bugetului, iar cheltuielile sunt raportate in situatia performantei financiare la data constituirii obligatiilor de plata catre diversi furnizori sau creditori;
2. disocierea rezultatului exercitiului de rezultatul reportat, moment de la care institutiile din justitie pot calcula indicatori de rentabilitate pe baza tabloul SIG ;
3. posibilitatea, cel putin teoretica, de constituire a ajustarilor pentru deprecierea elementelor de activ, prin comparatia dintre valoarea contabila si valoarea recuperabila a activului. Practica constituirii acestor ajustari este privita cu reticente in activitatea institutiilor din justitie, ca urmare a lipsei legislatiei concrete si a unui rationament profesional incipient al contabililor publici din aceste institutii legat de aceasta problema;
4. inregistrarea diferentelor de curs valutar la valoarea stabilita prin raportarea ratei de schimb a monedei straine la cursul de schimb valabil la data tranzactiei (IPSAS 4 - Efectele modificarii ratei de schimb valutar).

Iata care au fost cateva din progresele inregistrate tratamentului veniturilor si cheltuielilor la institutiile din justitie, dincolo de care mai plutesc inca probleme legate de natura cheltuielilor si valoarea lor de raportare in situatiile financiare, precum si existenta si acceptarea creditelor bugetare ca fiind limita maxima a cheltuielilor care pot fi angajate ori respectarea precisa a destinatiilor acestora.

BIBLIOGRAFIE:

Belean, P., Anghelache, G., Finantele publice ale Romaniei, Editura Economica, Bucuresti, 2005

Chirica, Lefter, Banut Alexandru, Finante publice. Contabilitate bugetara si de trezorerie, Editura Economica, Bucuresti, 2002

Mutascu, Mihai, Finante publice, Editura Art press, Timisoara, 2005

Mosteanu, Tatiana, colectiv, Finante-buget, Editura Economica, Bucuresti, 2001

Mosteanu, Tatiana, (coordonator), Buget si trezorerie publica, Editura Universitara, Bucuresti, 2005

Tulai, C., Finantele publice si fiscalitatea, Editura Casa Cartii de Stiinta, Cluj-Napoca, 2003

Vacarel, Iulian, colectiv, Finante publice, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2006