SUPORT DE CURS PENTRU EXAMENUL LA DISCIPLINA

"EXPERTIZA CONTABILA SI AUDIT FINANCIAR 1"

1. Profesia contabila in Romania

Profesia contabila are la baza doctrina si practica contabila.

Persoanele care practica aceasta profesie, trebuie sa aiba o pregatire de specialitate in domeniul contabilitatii si cel financiar, sa posede cunostinte teoretice si practice necesare pentru efectuarea unor astfel de lucrari.

Evolutia profesiei contabile este strans legata de evolutia contabilitatii ca stiinta, cat si de mutatiile din mediul economic romanesc si international.

Pana in anii 50-60 ai secolului trecut, contabilitatea, ca terminologie si continut, avea un caracter atotcuprinzator, definit cu epitetul de"general".

Obiectul contabilitatii de atunci era acela de a prezenta informatii generale de sinteza la incheierea anului calendaristic sau/si fiscal atat proprietarilor firmei cat si administratiei financiare, cu scopul stabilirii profitului sau pierderii, platii impozitelor datorate statului si dividendele cuvenite actionarilor.

Profesionistii contabili erau denumiti "maestrii ai administrarii conturilor contabile".

In prezent, rolul contabilitatii si implicit al profesionistului contabil s-au schimbat mult. Contabilitatea generala a primit denumirea de contabilitate financiara, iar in paralel s-a constituit contabilitatea manageriala, numita "de gestiune".Expansiunea rapida a Tehnologiei Informationale si a Comunicatiilor in timp real, transferul extern al fondurilor, migratia capitalurilor si cresterea nemaintalnita a cifrei de afaceri, au determinat cresterea rolului contabilitatii si necesitatea adaptarii corespunzatoare a procedurilor acesteia. Profesia contabila la randul ei, introduce proceduri de prelucrare, control si sinteza corespunzatoare cerintelor informatiilor financiare dematerializate, reflectarii contabile a operatiunilor patrimoniale si extrapatrimoniale in conturile anuale pe care le prezinta proprietarilor, brokerilor, bancilor si altor utilizatori, cu scopul identificarii si gestionarii corecte a riscurilor, functionarii pietei de capital si a proceselor investitionale. Rolul

informatiei contabile devine hotarator pentru toti utilizatorii acesteia in procesul decizional.

In conditiile actuale, profesionistul contabil trebuie sa fie un cunoscator competent, un analist al activitatii economico financiare si nu un simplu "bookeeper".

Evolutia fara precedent a complexitatii si importantei contabilitatii in gestionarea patrimoniului intreprinderilor si furnizarea de informatii utilizatorilor interni si externi, determina necesitatea ca pregatirea profesionistului contabil sa fie controlata, supravegheata si atestata de catre un organ de specialitate si confirmata de practica.

Profesia contabila poate fi abordata in doua sensuri:

a)      In sens larg, extensiv, profesia contabila cuprinde toti specialistii cu studii economice, a caror activitate este desfasurata preponderent in domeniul contabilitatii aplicate.

In aceasta categorie sunt incluse:

persoanele cu studii economice care organizeaza si conduc contabilitatea unitatilor patrimoniale

persoanele care lucreaza in compartimentul financiar- contabil

persoanele care lucreaza in compartimentul de control financiar

In acest caz, profesia contabila are o sfera intinsa de actiune si nu implica restrictii formative, accentul fiind pus pe continutul lucrarilor efectuate.

b)      In sens restrans, profesia contabila vizeaza numai profesionistii consacrati, atestati si recunoscuti de organismele profesionale si autoritatile administrative. In acest caz, profesia contabila are o sfera de actiune strict delimitata in funtie de specializare, presupune un nivel inalt de calificare si o permanenta perfectionare. Aparitia profesionistilor consacrati a fost determinata de cerintele economiei de piata, de democratizarea vietii economice care presupune transparenta, o opinie calificata, impartiala si independenta despre situatiile financiar contabile ale entitatilor economice.

Profesia contabila in sens restrans, este o activitate liberala, fiind incompatibila cu calitatea de salariat, sau intreprinzator.

In conditiile concrete din Romania, odata cu trecerea la economia de piata concurentiala s-a implementat si un nou sistem de contabilitate adaptat la noile cerinte. Acest lucru a avut drept consecinta o serie de mutatii de ordin calitativ si structural in profesia contabila, fiind necesare mai multe trepte de pregatire profesionala si competente si anume: contabil, contabil autorizat si expert contabil. Pe langa acestea au mai aparut noi profesii liberale ca cea de auditor financiar,cenzor extern independent si consultant fiscal.

Auditorii financiari sunt cei care verifica si certifica situatiile financiare anuale, exprimandu-si o opinie calificata, independenta despre modul in care conturile anuale sunt reglementare si sincere, si reflecta fidel tranzactiile efectuate de unitatea patrimoniala.

Cenzorii externi independenti, verifica si certifica conturile anuale pentru emitentii de valori mobiliare.

Consultantul fiscal acorda asistenta de specialitate la intocmirea declaratiilor de impozite si taxe, in alte probleme fiscale si creante bugetare, cum sunt: amenzi, penalitati si majorari, cu respectarea prevederilor legale in vigoare, si reprezinta unitatile patrimoniale in fata organelor fiscale.

Treptele de pregatire profesionala de la contabil, contabil autorizat si expert contabil, au fost determinate de reglementarile legale care prevad modul de organizare si de conducere al contabilitatii :

In compartimente distincte de contabilitate, conduse de directorul financiar sau contabilul sef. Conducatorii compartimentului de contabilitate trebuie sa aiba studii economice superioare, atestate de facultatile de profil. Atributiile acestora precum si ale personalului din subordine din compartimentul financiar-contabil, sunt stabilite de catre administratorul unitatii patrimoniale, sau alta persoana care are obligatia gestionarii patrimoniului. Raspunderea pentru organizarea si tinerea contabilitatii revine administratorului sau persoanei care are obligatia gestionarii patrimoniului. Directorul economic, contabilul sef, precum si personalul din subordine asigura conditiile necesare pentru intocmirea documentelor justificative privind operatiunile patrimoniale, organizarea si tinerea la zi a evidentei contabile, inventarierea patrimoniului si valorificarea acestuia, intocmirea balantei de verificare, a bilantului contabil si a contului de profit si pierderi, intocmirea si depunerea la organele competente a declaratiilor cerute de lege, completarea registrelor obligatorii (registrul jurnal si registrul inventar)

Organizarea si tinerea contabilitatii de catre persoane fizice sau juridice autorizate care au calitatea de contabil autorizat sau expert contabil, pe baza de contract de prestari servicii. In acest caz raspunderea pentru organizarea si tinerea contabilitatii revine persoanei fizice sau juridice. Externalizarea activitatii contabile, este specifica economiei de piata in cadrul exercitarii liberale a a profesiei contabile.

Activitatea liberala nu se reduce doar la organizarea si tinerea contabilitatii, agentii economici putand solicita contabililor autorizati sau expertilor contabili asistenta de specialitate in functie de necesitatile pe care acestia le au.

Contabilii autorizati si expertii contabili sunt organizati in Corpului Expertilor Contabili si al Contabililor Autorizati din Romania (CECCAR).

Anul 2001 a marcat o aniversare semnificativa, implinindu-se 80 de ani de la promulgarea de catre Regele Ferdinand al Romaniei a Legii privind "Organizarea Corpului Contabililor Autorizati si Expertilor Contabili din Romania".

In acele vremuri la fel ca si astazi organizarea Corpului Expertilor Contabili si al Contabililor Autorizati din Romania, se prezinta pentru fiecare profesionist contabil, ca moment de referinta al recunoasterii oficiale de catre stat a contabilitatii ca profesie si a Corpului, ca unica institutie reprezentativa a profesiei contabile, cu semnificatie nationala in slujba interesului public.

In anul 2000, a fost infiintat un alt organism profesional, Camera Auditorilor Financiari din Romania, care are ca membrii auditorii financiari.

Cenzorii externi independenti sunt autorizati de Comisia Nationala de Valori Mobiliare si sunt organizati in Asociatia Cenzorilor externi independenti din Romania (ACEIR). Consultantii fiscali sunt organizati in Camera Consultantilor Fiscali.

Romania este o tara cu resurse umane specializate in domeniul contabilitatii, compatibile calitativ cu cele ale tarilor dezvoltate.

In etapa actuala profesionistii contabili trebuie sa faca fata unei noi provocari menite sa aduca mediul contabil romanesc in stare de echilibru. Aceasta provocare este determinata de traducerea in fapt a Ordinului Ministerului Finatelor Publice nr. 94/20 Februarie 2001, pentru aprobarea Reglementarilor contabile armonizate cu Directia a IV-a a Comunitatii Europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate.

O data cu aceata armonizare, se schimba fundamental mentalitatea ca situatiile financiare trebuiesc intocmite doar pentru a fi predate si verificate de Administratia Financiara. Chiar daca contabilitatea romaneasca este inca subordonata fiscalitatii, intocmirea situatiilor financiare in conformitate cu Standardele Internationale de Contabilitate, dau profesiei contabile noi valente. Profesionistii contabili vor trebui sa intocmeasca analize de tip lichiditate solvabilitate, in detrimentul vechii abordari financiar-functionale, tablouri de finantare, si sa impuna metodologia contabilitatii de inflatie pentru a stopa procesul de decapitalizare al societatilor comerciale.

2. Profesia contabila in alte tari

Profesia contabila in Marea Britanie

Profesia contabila britanica exista sub diferite forme de 150 ani, ea debutand in Scotia in 1854. Profesia contabila s-a organizat inca de la mijlocul secolului trecut in institute regionale de experti contabili (Chartered Accountants) in scopul protejarii si garantarii aplicarii normelor profesionale.

O carta regala a recunoscut in consecinta primele trei institute:

Institutul expertilor contabili din Anglia si Tara Galilor (Institute of Chartered Accounts in England and Wales: ICAEW)

Institutul expertilor contabili din Scotia (Institute of Chartered Accountants of Scotland :ICAS)

Institutul expertilor contabili din Irlanda (Institute of Chartered Accountants of Ireland:ICAI)

Paralel s-a dezvoltat o profesie contabila autorizata care s-a organizat in "Asociatia contabililor autorizati" : ACCA.

Functiile indeplinite de membrii celor trei institute se aseamana in mare masura. Ei isi exercita profesia fie in unitati industriale sau comerciale, fie ca experti contabili liberali.

Profesia contabila joaca un rol foarte important in viata economica:

Rol consultativ pe langa guvern in ceea ce priveste legislatia fiscala si contabila

Rol major in normalizarea contabila

Rol de normalizare a profesiei (formare, deontologie, exercitiu)

Pe langa cele patru organisme evocate anterior exista alte doua organisme specializate:

Un institut unde membrii sai sunt specializati in gestiune financiara si in auditarea entitatilor sectorului public. (Chartered Institute of Public Finance and Accountancy: CIPFA)

Un institut al contabililor de gestiune (Chartered Institute of Management Accountants: CIMA)

S-a incercat in mai multe reprize, reducerea numarului de organisme prin fuzionarea acestora, majoritatea acestora au esuat. Exista insa o cooperare intre aceste organisme, prin infiintarea unui comitet consultativ (Consultative Comitee of Accountancy Body:CCAB) in care reprezentantii fiecarui organism au posibilitatea de a se intilni si schimba opinii. "Vocea unica" a profesiei britanice este exprimata in multe lucrari internationale. Exercitiul profesiei contabile in Regatul Unit este dominat de marile cabinete contabile ale "celor cinci mari" ( big five), care incaseaza 65% din totalul onorariilor.

Profesia contabila in Germania

Profesia contabila in Germania cuprinde urmatoarele categorii de specialisti:

Revizori contabili sau auditori legali (Wirtschaftsprűfer :WP) -exercita toate formele de audit legal fara restrictie.

Revizori agreati (Vereidigte Buchprűfer: vBP) -care nu au dreptul sa auditeze decat conturile anuale ale societatilor cu raspundere limitata de marime medie.

Consilieri fiscali (Steuererater)-au un rol foarte mare tinand cont de ponderea mare a fiscalitatii in mediul economic german

Profesia de auditor legal a fost creata in 1931, o data cu certificarea conturilor anuale a societatilor pe actiuni. Calitatea de auditor legal acopera atat calitatea de expert contabil cat si pe cea de auditor financiar.

Revizorul contabil este astazi un consilier economic al intreprinderii, de o competenta foarte inalta, competenta data si de aria larga de probleme pe care o asigura: controlul si certificarea conturilor anuale, consilierea contabila si juridica, reprezentarea in probleme fiscale. Revizorii contabili sunt reuniti in "Camera revizorilor contabili", insarcinata sa apere si sa reprezinte membrii sai, sa emita norme si proceduri de lucru referitoare la exercitarea profesiei si sa asigure controlul disciplinar.

3. Contabilul autorizat si expertul contabil

Contabilul autorizat

Contabilul autorizat este persoana care a dobandit aceata calitate in conditiile Ordonantei Guvernului nr.65/1994 (publicata in Monitorul Oficial nr.243/30.08.1994) si are capacitatea de a tine contabilitatea si a intocmi bilant contabil.

Poate dobandi calitate de contabil autorizat persoana care indeplineste

urmatoarele conditii :

a) are capacitatea de exercitiu deplina

b) are studii economice superioare si o practica in specialitatea

contabilitate de cel putin 2 ani sau studii economice medii si o practica in

specialitate de cel putin 4 ani.

c) nu a suferit nici o condamnare care, potrivit legislatei in vigoare,

interzice dreptul de gestiune si de administrare a societatilor comerciale

d) a reusit la examenul de contabil autorizat.

Examenul pentru dobandirea calitatii de contabil autorizat se organizeaza de catre consiliile filialelor Corpului Expertilor Contabili si al Contabililor Autorizati, numai pentru candidatii domiciliati in raza teritoriala a filialei respective.

Comisiile de examinare se constituie din profesori in specialitatile Finante, Contabilitate, Drept, Fiscalitate, reprezentanti ai Ministerului Finantelor Publice si ai Ministerului Justitiei si sunt aprobate de Biroul Permanent al Consiliului Superior al Corpului. Subiectele de examen se stabilesc de catre presedintele comisiei permanente din cadrul Consiliului Superior al Corpului.

Examenul cuprinde o proba scrisa si proba orala.

In vederea participarii la examen candidatii depun la sediul filialei CECCAR urmatoarele documente:

cererea de inscriere

certificat medical

copie autentificata de pe actul de studii

copie autentificata de pe cartea de munca

curriculum vitae

cazier judiciar eliberat cu cel mult 30 de zile inainte de examen.

Examenul consta in verificarea cunostintelor la disciplinele:

Contabilitate

Fiscalitate

Drept comercial

Pentru dobandirea calitatii de contabil autorizat cu studii superioare, se mai adauga la disciplinele de concurs "Audit legal -verificarea si certificarea bilantului contabil " si "Control Financiar".

Accesul la profesia de contabil autorizat se face prin efectuarea unui stagiu de 3 ani si prin sustinerea unui examen de aptitudini la terminarea stagiului.

Dupa ce a promovat examenul de aptitudini, la terminarea stagiului, contabilul autorizat primeste un carnet de membru, care-i atesta calitatea si este inscris in Tabloul Corpului Expertilor si al Contabililor Autorizati din Romania.

Expertul contabil

In general expertul este o persoana cu experienta, specializata intr-un anumit domeniu si care este desemnata de partile in litigiu, sau de organul judiciar sa procure anumite informatii, sa constate anumite fapte si sa-si dea verdictul in anumite probleme care fac obiectul unui litigiu sau al unui proces intre doua sau mai multe parti.

Expertul contabil este persoana care a dobandit aceasta calitate in conditiile legii si are competenta profesionala de a verifica si de a aprecia modul de organizare si de conducere a activitatii financiar contabile, supravegherea modului de gestionare a resurselor unitatii patrimoniale si verificarea legalitatii bilantului contabil si a contului de profit si pierderi.

Obtinerea calitatii de expert contabil are mai multe etape. Prima etapa o constituie promovarea examenului de admitere in vederea atribuirii calitatii de expert contabil. CECCAR emite un certificat de promovare al acestui examen, dupa care urmeaza efectuarea unui stagiu de trei ani in cadrul unui cabinet de expertiza contabila sau societate de experiza contabila. La terminarea acestui stagiu se sustine un alt examen.

Dupa promovarea ultimului examen, CECCAR elibereaza legitimatia de expert contabil, care atesta aceasta calitate si expertul contabil este inscris in Tabloul Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati.

In vederea sustinerii examenului de admitere pentru accesul la profesia de expert contabil cererea de inscriere trebuie insotita de:

a) certificatul medical din care sa rezulte ca solicitantul are capacitate de exercitiu deplina;

b) curriculum vitae, completat si semnat pe propria raspundere de catre solicitant:

c) copie legalizata de pe actul de studii, din care sa rezulte ca solicitantul are studii economice superioare cu diploma recunoscuta de Ministerul Educatiei Nationale;

d) dovada corespunzatoare din care sa rezulte ca solicitantul are practica in specialitate de cel putin 3 ani, in cazul in care este licentiat in specialitatea contabilitate-finante, si de cel putin 5 ani, in cazul in care este licentiat in alte specialitati din cadrul invatamantului superior economic decat cea de contabilitate-finante:

e) certificat de cazier judiciar cu termenul de valabilitate neexpirat (30 zile inainte de examen).

Examenul pentru dobandirea calitatii de expert contabil consta in verificarea cunostintelor la disciplinele: contabilitate, finante, analiza financiara, fiscalitate, drept comercial, audit legal-verificarea si certificarea bilantului contabil, control financiar si expertiza contabila. Ca noutate, in cadrul tematicii de examinare au fost introduse si Standardelor Internationale de Contabilitate.

Continutul general si pe variante al tematicii fiecarei discipline, este stabilit anual de CECCAR si se aduce la cunostinta celor interesati prin publicare si afisare la sediile filialelor. Examenul consta in trei probe scrise si una orala. Admiterea la proba orala se face doar daca s-a obtinutnota minim 6 la proba scrisa. Pentru promovare, nota de la oral trebuie sa fie de minimum 7. Daca la proba orala nu s-a obtinut nota de admitere, candidatul are dreptul de a se prezenta la sesiunea urmatoare numai la proba orala. Persoanele care au titlul de academician, doctori in economie, doctori-docenti cu specialitatea finante si contabilitate obtin calitatea de membru fara a sustine examen.

Membrii CECCAR pot fi radiati din Tabloul Corpului in urmatoarele situatii:

nu au platit cotizatia profesionala pe o perioada de un an

au suferit o condamnare care, potrivit legislatiei in vigoare, interzice dreptul de gestiune si de administrare a societatilor comerciale.

au savarsit abateri grave de alta natura prevazute de regulament

nu au depus in contul bugetul statului, in termenul si la nivelul prezentat de lege, impozitul asupra onorariilor incasate de la persoane fizice

Profesionistii contabili trebuie sa se conformeze "Codului privind conduita etica si profesionala " in domeniul in care care au obtinut atestarea.

Principiile etice care care guverneaza responsabilitatile profesionistului contabil se refera la:

a)      Integritate. Profesionistul contabil trebuie sa fie drept, cinstit si sincer in

executarea lucrarilor sale.

b)      Obiectivitate. Profesionistul contabil trebuie sa nu cedeze unor prejudecati sau concepte apriorice care ar putea sa-i impiedice obiectivitatea.

c)      Impartialitatea. Atunci cand intocmeste un raport privind executarea lucrarilor sale, profesionistul contabil trebuie sa aiba un comportament impartial, sa fie obiectiv si sa se raporteze la standardele profesionale.

d)     Independenta. In exercitarea profesiunii cu titlu liberal, profesionistul contabil trebuie sa fie si sa se manifeste liber fata de orice interes care ar putea fi avut in vedere, oricare ar fi realitatea, ca fiind incompatibil cu integritatea si obiectivitatea sa, cum ar fi:

- implicarea financiara, directa sau indirecta, in activitatile unui client, ca de exemplu:

acceptarea unor forme de salarizare;

detinerea de participatii la capital;

darea sau luarea cu imprumut de bunuri, servicii sau bani;

acordarea sau primirea de gajuri sau cautiuni de la sau pentru clientii sai;

- implicarea profesionistului contabil in activitatile unui client, in calitate de membru al executivului acestuia sau ca angajat sub controlul directiunii acestuia;

- acte de comert sau slujbe asigurate in acelasi timp cu exercitarea unei profesii liberale, care pot sfarsi printr-un conflict de interese, sau care sunt prin natura lor incompatibile sau in contradictie cu exercitarea liberala a profesiei contabile, sau care sunt incompatibile cu necesitatea de a pastra pozitia de independenta, integritate si obiectivitate a profesionistului contabil;

- incidenta relatiilor familiale si personale asupra independentei;

- dependenta de un anumit client, in cazul in care onorariile primite de la un client constituie un procentaj inacceptabil de ridicat pentru cifra de afaceri totala a societatii de expertiza sau a unui practician individual. Acest lucru presupune sa nu se ocupe majoritatea activitatii profesionistilor contabili cu executarea de lucrari pentru o singura unitate patrimoniala, respectiv societate comerciala;

Lista incompatibilitatilor cu conditia de independenta a profesiunii contabile nu este limitativa si orice profesionist trebuie sa evite orice situatie care poate sa-i influenteze independenta, chiar daca nu se afla sub incidenta cazurilor de incompatibilitate aratate mai sus.

e)      Confidentialitatea. Profesionistul contabil trebuie sa respecte secretul profesional, caracterul confidential al informatiilor obtinute cu ocazia executarii lucrarilor sale. Informatiile nu trebuiesc divulgate catre terti, decat in cazul in care a fost autorizat in acest sens si bineinteles in cazul denuntarii unei fraude, caz in care are obligatia legala si profesionala sa o faca.

f)       Competenta profesionala si atentia cuvenita. Acest principiu presupune mentinerea nivelului de competenta al profesionistului contabil pe tot parcursul carierei sale profesionale. Profesionistii contabili nu trebuie sa se angajeze in efectuarea de misiuni pe care nu le pot realiza cu competenta profesionala.

g)      Deontologia profesionala. Profesionistul contabil trebuie sa aiba o conduita morala si profesionala care sa nu lezeze buna reputatie a profesiunii si sa se abtina de la orice conduita de natura sa aduca atingere acestei reputatii.

h)      Standardele profesionale. Profesionistul contabil trebuie sa efectueze lucrarile sale in conformitate cu normele tehnice si profesionale elaborate care ii sunt aplicabile. Aceste standarde (norme) contin principii de baza si proceduri esentiale insotite de instructiuni conexe.

Fiecare organism profesional (Corpul Expertilor Contabili si al Contabililor Autorizati, Camera Auditorilor Financiari) emite propriul cod de conduita etica si profesionala, care este guvernat in general de principii de baza asemanatoare.

Prevederile acestui cod au ca ratiune protectia fiecarui profesionist luat individual, cat si protectia tertilor, deoarece organismele profesionale sunt garantul pentru calitatea si fiabilitatea prestatiilor efectuate de catre membrii sai in conformitate cu standardele proprii.

Tinand cont de evolutia fara precedent a mediului economic, profesionistii contabili trebuie sa-si perfectioneze neconditionat cunostintele profesionale pentru a putea fi capabili sa raspunda la noi provocari ale profesiei.

Ei trebuiesc sa aplice rationamentul profesional in cadrul fiecarei misiuni incredintate, sa acorde fiecarei situatii examinate toata atentia si timpul necesar, pentru a-si putea formula o opinie independenta, neingradita si in consonanta cu reglementarile legale si standardele profesionale.

RASPUNDEREA PROFESIONISTULUI CONTABIL

Indiferent de tipul profesiei liberale, exercitarea acesteia preesupune asumarea unor riscuri si a unei mari responsabilitati.

In exercitarea profesiei, profesionistii contabili raspund disciplinar, administrativ, civil si penal, dupa caz potrivit legii.

Organismele profesionale (CECCAR, Camera Auditorilor) supravegheaza activitatea desfasurata de membrii sai, iar savarsirea oricarui tip de abateri de la codul privind etica si conduita profesionala si de la standardele profesionale, este analizata de catre Comisia de Disciplina care aplica sanctiuni disciplinare in functie de gravitatea faptei. Aceste sanctiuni pot fi:

• mustrare
• avertisment scris
• suspendarea pe o perioada limitata a dreptului de exercitare a profesiei
• interzicerea dreptului de a exercita profesia.

Urmatoarele fapte constituie abateri pentru care se aplica sanctiunile disciplinare:

• greseli si/sau neglijenta profesionala;
• neindeplinirea prevederilor contractuale, sau indeplinirea acestora cu intarziere si fara a se acorda o atentie deosebita calitatii;
• exercitarea ilegala a profesiei;
• neplata cotizatiei;
• neplata impozitelor personale la bugetul de stat;
• frauda fiscala personala;
• racolarea de clienti
• efectuarea de publicitate fara respectarea prevederilor legale;
• oprirea de documente ale clientului;

Profesionistii contabili garanteaza raspunderea civila pentru activitatea desfasurata prin subcrierea unei polite de asigurare pentru risc profesional.

Raspunderea civila a profesionistilor contabili este de doua feluri:

1. Raspundere civila contractuala - care presupune executarea lucrarilor conform clauzelor inscrise in contractul de prestatii de servicii profesionale. Nerespectarea unei din clauze atrage dupa sine raspunderea civila.
2. Raspunderea civila delictuala - care presupune efectuarea unei fapte ilicite extracontractuale, comisive(actiune) sau omisiva (inactiune) ce cauzeaza prejudiciu unor terte persoane.

Profesionistii contabili raspund penal in cazul savarsirii unei infractiuni cum ar fi:

• obtinerea de foloase necuvenite;
• prezentarea de date nereale in rapoartele incheiate;
• nedenuntarea in cazul constatarii unei fraude;

Raspunderea contabililor autorizati si a expertilor contabili

Contabilii autorizati si expertii contabili raspund de comportamentul lor fata de clientela. Conform instructiunilor CECCAR reltiile membrilor Corpului cu clientela se stabilesc doar prin contract scris semnat de ambele parti.

In afara primirii de onorarii pentru lucrarile executate, orice alta relatie financiara cu un client, cum ar fi: participatii la capital, dare sau luare de imprumut de bunuri, servicii sau bani etc., este susceptibila de a afecta obiectivitatea si de a determina tertii sa considere ca aceasta obiectivitate este compromisa.

Membrii Corpului trebuie sa vegheze ca in cadrul indeplinirii misiunii lor sa se rezume numai la acordarea de avize de consultanta profesionala si sa nu se implice in activitatea de administrare, care este un atribut exclusiv al clientului.

Stabilirea si intretinerea relatiilor profesionale cu clientii sunt susceptibile de a antrena raspunderea pentru un prejudiciu financiar sau numai moral pentru membrii Corpului. Este bine sa se acorde o atentie speciala atat criteriilor de alegere a unor noi clienti, cat si mentinerii celor vechi.

Ei trebuie sa evalueze daca eventualele schimbari intervenite in situatia clientilor sau a cabinetului/societatii lor comerciale nu sunt susceptibile de a aduce atingere principiului independentei sau sa ii expuna la noi riscuri.

Factorii de risc sunt foarte variati si trebuie sa fie apreciati in functie de lucrarile de executat, cum ar fi: intarzieri importante si repetate privind inchiderea periodica a conturilor; limitarea controalelor; limitarea onorariilor; riscuri fiscale anormale; situatie financiara dezechilibrata etc. Raspundrea privind evaluarea riscurilor revine in exclusivitate contabililor autorizati si expertilor contabili.

O descarcare de responsabilitate, semnata de client in favoarea unui contabil autorizat sau expert contabil, nu-l scuteste pe acesta din urma de actiunile privind stabilirea raspunderii sale, atunci cand a comis greseli.

Raspunderea expertilor contabili in cazul efectuarii de expertize judiciare si/sau penale, consta in faptul ca raspunsurile sale la intrebarile formulate de instanta de judecata trebuie sa fie clare, concise bazate pe o anliza temeinica a tuturor elementelor esentiale solutionarii spetei respective, concluziile expertului stand la baza aflarii adevarului, la justa cercetare si rezolvare a cauzelor civile si/sau penale, servind drept instrument pentru judecatori si anchetatori in lamurirea cauzei.

Refuzul nejustificat al expertului de a-si indeplini misiunea, chiar in cazul unei amenzi, este considerat potrivit legii un refuz de serviciu si se poate finaliza cu trimiterea in judecata a expertului judiciar.

Expertului judiciar raspunde pentru urmatoarele fapte:

prezentarea cu rea credinta a concluziilor sale;

incercarea de a acoperi autorul infractiunii prin denaturarea adevarului;

ingreuneaza aflarea adevarului prin intocmirea unei expertize contabile incorecte;

omiterea unor aspecte in vederea ascunderii realitatii

In cazul in care fapta nu se afla in limitele penale, expertii contabili nu raspund pentru erori simple sau inexactitati cuprinse in raport, daca se constata ca au fost de buna credinta. In cazul efectuarii de greseli , de abordarea superficiala a problematicii fara competenta profesionala, expertii sunt absolviti de raspundere daca nu se constata o culpa penala, ei fiind sanctionati disciplinar de catre Comisia de Disciplina a CECAR.

Lucrari ce pot fi efectuate de profesionistii contabili

1. Lucrari ce pot fi efectuate de contabilul autorizat

Lucrarile ce se pot executa de catre contabilii autorizati in cadrul contractelor de prestari de servicii, individual sau prin societati comerciale, sunt:

- tinerea contabilitatii financiare si manageriale (de gestiune);

- intocmirea bilantului contabil;

- verificarea si certificarea bilantului contabil numai de catre contabili autorizati

avand studii superioare;

- indeplinirea atributiilor prevazute de cenzorii numiti in societatile comerciale, numai

de contabili autorizati cu studii superioare.

2. Lucrari si misiuni ce pot fi efectuate de expertii contabili

Expertii contabili si contabilii autorizati au obligativitatea sa execute lucrarile lor dupa tehnica si stiinta contabilitatii, de ei depinzand aplicarea lor corecta, exacta si in conformitate cu reglementarile legale.

Lucrarile ce se pot executa de catre expertii contabili, in cadrul contractelor de prestari de servicii, fara a avea un caracter limitativ sunt:

• tinerea sau supravegherea contabilitatii si intocmirea bilantului contabil;
• acordarea asistentei privind organizarea si tinerea contabilitatii, inclusiv recomandarea sistemelor informatice;
• elaborarea si punerea in aplicare de procedee contabile; monografii contabile adaptate specificului societatii,contabilitatea de gestiune, tabloul de bord, control de gestiune si control prin buget;
• asistenta in implementarea Standardelor Internationale de Contabilitate;
• efectuarea de analize economico-financiare, ca:
• analiza structurilor financiare;
• analiza elementelor patrimoniale;
• analiza echilibrului structural al bilantului contabil;
• analiza gestiunii financiare si a rentabilitatii capitalului investit;
• tehnici de analiza si de gestiune a fondului de rulment;
• sisteme de credit-leasing, factoring ;
• determinarea situatiilor financiare si de gestiune prin rapoarte procentuale;
• analiza echilibrului financiar pe termen scurt si mediu;
• elaborarea de tablouri de finantare si planuri de trezorerie;
• elaborarea de tablouri de utilizari si resurse;
• analiza investitionala;
• asistenta in prevenirea si inlaturarea cheltuielilor neeconomicoase;
• diagnostic financiar - creserea, rentabilitatea, echilibrul si riscurile financiare;
• analiza lichiditatii si solvabilitatii;
• audit intern - organizarea sau controlul regularitatii si sinceritatii sistemului;
• studii, asistenta pentru realizarea de investitii financiare;

• verificarea si certificarea bilantului contabil;

• efectuarea de expertize contabile dispuse de organele judiciare sau solicitate de persoane fizice ori juridice in conditiile prevazute de lege, ca:
• expertize amiabile (la cerere);
• expertize contabil-judiciare;
• arbitraje in cauze civile;
• expertize de gestiune;
• executarea de lucrari cu caracter financiar-contabil, ca:
• intocmirea de situatii periodice;
• transpunerea contabilitatii romanesti in alte sisteme de raportare;
• consolidarea conturilor si a bilantului;
• intocmirea de planuri de finantare pe termen mediu si lung;
• intocmirea documentatiilor pentru obtinerea de credite;
• efectuarea de studii de fezabilitate;
• efectuarea de lucrari de organizare administrativa si informatica, cum ar fi:
• organigrame, structuri, definiri de functii;
• asistenta in elaborarea sistemelor informationale (legaturi intre servicii, fluxul documentelor si al informatiilor);
• automatizarea prelucrarii informatiilor, alegerea echipamentelor;
• analiza si organizarea fluxului informational;
• alegerea softurilor necesare;
• formarea profesionala continua;
• stabilirea sarcinilor de servici individuale pentru lucratorii din compartimentele financiar contabile;
• organizarea gestiunilor de bunuri;
• indeplinirea atributiior prevazute in mandatul de cenzor la societatile comerciale, conform prevederilor legale.

Indiferent de tipul de lucrari executate, profesionistii contabili au obligatia sa planifice cu rigurozitate aceste lucrari, sa le execute cu competenta profesionala maxima si sa nu faca rabat de la calitate, asigurandu-se in permanenta ca au fost respectate criteriile de calitate impuse de standardele profesionale.

4. ORGANISME CARE REGLEMENTEAZA PROFESIA LIBERALA

Corpul Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania

(CECCAR)

Organizare si atributii

Corpul Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania (CECCAR) este persoana juridica de utilitate publica si autonoma, din care fac parte expertii contabili si contabilii autorizati, in conditiile prevazute de lege.

Corpul este organizat in filiale fara personalitate juridica in resedintele de judet si in municipiul Bucuresti

Corpul, prin delegatia primita din partea autoritatii publice, acorda si retrage dreptul de exercitare a profesiei de expert contabil si de contabil autorizat si are dreptul sa controleze competenta si moralitatea membrilor sai.

Corpul Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati este organizat pe doua sectiuni:

sectiunea expertilor contabili;

sectiunea contabililor autorizati;

Sectiunile Corpului au urmatoarele atributii principale:

a)      organizeaza examenele pentru atribuirea calitatii de expert contabil si de contabil autorizat, conform regulamentului elaborat de Consiliul Superior impreuna cu Ministerul Finantelor si Ministerul Invatamantului.

b)      b) organizeaza examinarea persoanelor fizice romane sau straine care urmeaza a exercita activitatea de expert contabil sau de contabil autorizat in Romania, asupra cunoasterii legislatiei nationale in domeniile fiscal, contabil si al organizarii si functionarii societatilor comerciale;

c)      organizeaza si urmaresc modalitatile de perfectionare si de formare continua a expertilor contabili si a contabililor autorizati (cursuri, seminarii, invatamant individual si alte forme, cu testarea cunostintelor dobandite);

d) elaboreaza standardele profesionale si codul privind conduita etica si profesionala a expertilor contabili si a contabililor autorizati, pe care le da publicitatii;

e) asigura si urmareste respectarea normelor legale de catre expertii contabili si contabilii autorizati ce isi desfasoara activitatea individual, ca asociati intr-o societate comerciala de expertiza contabila sau ca salariati/colaboratori ai societatilor de expertiza;

g) colaboreaza la elaborarea planului tematic al revistei Corpului si a planului tematic al publicatiilor proprii de specialitate;

h) solutioneaza, in termen de 30 de zile de la primire, contestatiile impotriva respingerii cererilor de inscriere in Tabloul Corpului de catre filialele Corpului;

i) solutioneaza, in termen de 30 de zile, contestatiile si cererile adresate de catre membrii Corpului, persoane fizice sau societati comerciale recunoscute de Corp, privind:

- autorizarea incetarii provizorii de a mai face parte din Corp;

- radierea din oficiu pentru neplata, timp de un an, a cotizatiilor profesionale;

Organele de conducere ale Corpului

Membrii Corpului isi aleg organele de conducere care sa ii reprezinte in fata autoritatii publice, precum si in raporturile cu persoanele fizice si juridice din tara si din strainatate.

Organele de conducere si de control ale Corpului sunt:

• Conferinta Nationala
• Consiliul Superior al Corpului
• Biroul Permanent al Consiliului Superior

Conferinta Nationala este organul superior de conducere si de control al Corpului

si este constituita din membrii Consiliului Superior, membrii consiliilor filialelor si un reprezentant la 50 de membrii din fiecare filiala, desemnati de adunarile generale ale filialelor. Conferinta Nationala este legal constituita daca este asigurata participarea majoritatii membrilor prezenti iar hotararile sunt valabil adoptate cu votul majoritatii.

Daca la prima convocare nu este intocmit cvorumul, se convoaca din nou conferinta nationala care este legal constituita cu participarea a cel putin 40% din numarul membrilor desemnati si reprezentantilor.

Conferinta nationala este:

• ordinara - se intruneste anual prin grija Consiliului Superior, care alege locul de desfasurare, si are loc in cel mult doua luni de la incheierea exercitiului financiar. Convocarea Conferintei Nationale ordinare se face cu cel putin 20 de zile inaintea datei de desfasurare a acesteia.

• extraordinara - se intruneste numai in cazuri deosebite si se convoaca cu cel putin 15 zile inaintea datei fixate pentru desfasrarea ei, de catre Consiliul Superior, pe baza ordinii de zi stabilite de acesta din proprie initiativa sau la propunerea filialelor.

Atributiile Conferintei Nationale:

aproba Regulamentul de organizare si functionare a Corpului si Codul privind Conduita Etica si Profesionala a Epertilor Contabili si Contabililor Autorizati, avizate de Ministerul Finantelor si Ministerul Justitiei;

stabileste directiile de baza si masurile necesare pentru asigurarea bunei exercitari a profesiei de expert contabil si de contabil autorizat;

examineaza si aproba raportul de activitate prezentat de Consiliul Superior pentru exercitiul financiar expirat si raportul cenzorilor asupra gestiunii financiare a Consiliului Superior;

aproba bilantul contabil, executia bugetului de venituri si cheltuieli pentru exercitiul financiar incheiat, precum si bugetul de venituri si cheltuieli al exercitiului financiar viitor, prezentate de Consiliul Superior;

aproba, prin vot deschis, organigrama Consiliului Superior, sistemul de salarizare pentru anul urmator, precum si principiile si criteriile de organizare si de salarizare a aparatului propriu si a consiliilor filialelor;

aproba, prin vot deschis, sistemul de acordare si cuantumul cheltuielilor de deplasare si reprezentare in consiliile filialelor Corpului pe anul urmator, la propunerea presedintelui Consiliului Superior;

alege si revoca membrii Consiliului superior si ai comisiei de cenzori a acestuia;

Consiliul Superior exercita drepturile Corpului aferente statutului sau de persoana juridica de utilitate publica si are ca atributie esentiala, reprezentarea profesiunii in fata autoritatilor publice prin presedintele sau si coordonarea actiunilor consiliilor filialelor judetene. Presedintele convoaca si conduce sedintele Consiliului Superior, reprezinta Corpul in fata autoritatilor publice si in raporturile cu persoanele fizice si juridice din tara si strainatate.

Consiliul Superior cuprinde maximum 24 de membri si 8 supleanti. Reprezentarea expertilor contabili si a contabililor autorizati se stabileste in functie de procentajul expertilor contabili in raport cu totalul membrilor Corpului la nivelul tarii.

Atributiile Consiliul Superior sunt urmatoarele:

alege dintre membrii sai pe presedinte si 5 vicepresedinti. Presedintele si 4 vicepresdinti sunt alesi dintre expertii contabili, iar un vicepresedinte, dintre contabilii autorizati;

asigura elaborarea si completarea Regulamentului de organizare si functionarea a Corpului si a Codului privind conduita etica si profesionala a expertilor contabili si contabililor autorizati, cu avizul Ministerului Finantelor si al Ministerului Justitiei;

aproba normele privind desfasurarea activitatii curente a compartimentelor si a verigilor organizatorice ale Corpului;

asigura administrarea si gestionarea patrimoniului Corpului;

delibereaza asupra tuturor problemelor privind profesia de expert contabil si de contabil autorizat;

vegheaza ca Regulamentul privind dobandirea calitatii de expert contabil si contabil autorizat sa fie strict aplicat;

coordoneaza activitatea consiliilor filialelor Corpului; fixeaza cuantumul cotelor procentuale din veniturile anuale ale acestora, ce urmeaza a fi virate Consiliului Superior;

aproba statele de functii ale Corpului si ale filialelor;

decide, in termen de 30 de zile, asupra contestatilor facute impotriva hotararilor luate de Comisia Superioara de disciplina.

In cadrul Consiliului Superior functioneaza urmatoarele departamente:

Departamentul standarde, metodologii si publicatii

Departamentul de cooperare

Departamentul de control al profesiei

Pe langa Consiliul Superior al Corpului functioneaza urmatoarele comisii:

Comisia Superioara de Disciplina, care acorda sanctiuni in materie disciplinara pentru abateri de la conduita etica si profesionala a membrilor ;

Comisia de solutionare a contestatiilor impotriva hotararilor disciplinare pronuntate de comisiile de disciplina ale filialelor.

Pentru abaterile disciplinare, Comisia Superioara de disciplina aplica urmatoarele sanctiuni:

o       mustrare;

o       avertisment scris;

o       suspendarea exercitarii profesiei de expert contabil sau de contabil

autorizat pe o perioada limitata;

o           interzicerea dreptului de exercitare a profesiei.

Comisia Superioara de disciplina este formata din 5 membri titulari si 5 membri supleanti, si anume:

a) un presedinte, expert contabil, desemnat de Consiliul Superior dintre membrii inscrisi in Tabloul Corpului, care se bucura de autoritate profesionala si morala deosebita;

b) doi membri ai Consiliului Superior desemnati de acesta, unul expert contabil, celalalt contabil autorizat, care vor fi, prin rotatie, raportori si secretari ai comisiei;

c) doi membri desemnati de Ministerul Finantelor.

Biroul Permanent este compus din presedinte si vicepresedinti, alesi de Consiliul Superior. Presedintele Consiliului Superior este si presedintele Biroului Permanent.

Biroul Permanent se intruneste lunar si ori de cate ori este necesar.

Biroul Permanent asigura infaptuirea hotararilor Conferintei Natonale si ale Consiliului Superior in perioadele dintre sedintele acestuia. Deciziile emise de Biroul Permanent itre sedintele Consiliului Superior se prezinta acestuia pentru validare.

Biroul Permanent, cu doua luni inaintea inceperii anului, stabileste normativele de cheltuieli la nivelul Corpului si al filialelor, ce trebuie avute in vedere la elaborarea bugetului, privind:

- cheltuielile de deplasare in tara si in strainatate;

- cheltuielile de reprezentare la reuniunile Biroului permanent, ale sectiunilor, departamentelor si ale invitatilor acestora;

- cheltuielile ocazionate de demersurile, sarcinile si obligatiile diverse ce revin membrilor Consiliului Superior, tinand seama de functiile acestora.

La nivel de filiale organele de conducere sunt:

• Adunarea Generala
• Consiliul Filialei
• Biroul Permanent

Adunarea generala este forul superior de conducere si de control al filialei si este compusa din toti membrii inscrisi in Tabloul Corpului, care sunt la zi cu plata cotizatiilor profesionale. Membrii Corpului nu pot participa decat la adunarea generala a filialei de care apartin.

Adunarea generala este:

o       ordinara -se convoaca anual, cu publicarea datei inainte cu 15 zile de data fixata intr-un ziar local de mare tiraj;

o       extraordinara -in cazuri exceptionale cand trebuiesc luate hotarari urgente ce depasesc competenta coniliului filialei;

Adunarea generala este legal constituita, daca sunt prezenti cel putin jumatate plus unu din numarul membrilor iscrisi in Tabloul Corpului si care sunt la zi cu plata cotizatiilor.

Nu este admisa participarea prin delegare a membrilor.

Daca la prima convocare nu se intruneste numarul necesar, se convoaca o noua adunare generala, prin aceleasi mijloace, si se considera legal constituita prin participarea a cel putin 40% din numarul membrilor iscrisi in Tabloul Corpului filialei.

Adunarea generala are urmatoarele atributii:

a)      dezbate si aproba raportul consiliului filialei pentru exercitiul financiar expirat si raportul cenzorilor asupra gestiunii financiare a consiliului filialei;

b)      aproba bugetul de venituri si cheltuieli al filialei pentru exercitiul financiar viito;

c)      ia cunostinta de raportul consiliului filialei privind rezultatul analizei activitatii profesionale a expertilor individuali si a societatilor comerciale controlate, in vederea asigurarii bunei exercitari a profesiei de expert contabil si de contabil autorizat pe teritoriul filialei.

d)     aproba organigrama si salarizarea personalului administrativ al filialei, pe baza principiilor de organizare administrativa si de salarizare stabilite de Consiliul Superior;

e)      alege si revoca pe membrii consiliului filialei Corpului;

f)       propune, dintre membrii sai, candidati pentru Consiliul Superior;

Consiliul filialei are urmatoarele atributii:

a)      supravegheaza asupra modului de exercitare a profesiilor de expert contabil si de contabil autorizat in raza de activitate a filialei;

b)      asigura apararea intereselor filialei si administrarea bunurilor acesteia;

c)      asigura prevenirea si concilierea tuturor contestatiilor sau conflictelor de ordin profesional;

d)     hotaraste in ceea ce priveste inscrierea in Tabloul Corpului ;

e)      incaseaza cotizatiile stabilite de Conferinta Nationala pe care trebuie sa le depuna membrii Corpului;

f)       sesizeaza Consiliul superior cu propuneri si sugestii privind exercitarea profesiilor de expert contabil si de contabil autorizat;

g)      sesizeaza Comisia de Disciplina a filialei cu abaterile profesionale constatate in sarcina membrilor Corpului;

Biroul Permanent al Consiliului Filialei este compus din 2-4 membri, un presedinte si 1-3 vicepresedinti.

Presedintele Consiliului Filialei este si presedintele Biroului Permanent.

Presedintele Biroului Permanent al filialei asigura executarea hotararilor Consiliului Superior si ale Consiliului Filialei, ca si buna desfasurare a activitatii membrilor filialei.

Principalele atributii ale Biroului Permanent al Consiliului Filialei sunt:

a)      convoaca Consiliul Filialei si conduce dezbaterile acestuia;

b)      reprezinta Consiliul Filialei pe langa Consiliul Superior;

c)      reprezinta Corpul in fata reprezentantilor autoritatilor publice din raza filialei;

d)     supune spre aprobare adunarii generale executia bugetului de venituri si cheltuieli pe anul expirat

e)      arbitreaza eventualele litigii dintre membrii Corpului si clientii acestora, in cazul cand acestia din urma accepta acest arbitraj;

Pe langa Consiliul Filialei, functioneaza Comisia de Disciplina, care aplica sanctiuni pentru membrii apartinand filialei.

Atat pe langa Consiliul Superior, cat si pe langa Consiliile Filialelor, functioneaza cate un reprezentant al Ministerului Finantelor Publice, care are ca atributie urmarirea modului in care hotararile si masurile luate de Corp sunt conforme cu reglementarile legale in vigoare.

5. EXPERTIZA CONTABILA - ATRIBUT AL PROFESIEI CONTABILE LIBERALE

Conceptul de expertiza contabila

Conform definitiei din Dictionarul explicativ al limbii romane, expertiza este o activitate de cercetare, cu caracter tehnic, efectuata de catre un specialist de mare clasa intr-un anumit domeniu, cu scopul de a stabili adevarul material intr-o anumita cauza, problema sau litigiu.

Expertul a dobandit aceasta calitate conform legii, in urma unui examen si este recunoscut de un organism profesional, al carui membru este. Orice proces judiciar si solutionare oricarui litigiu, au ca obiectiv prioritar aflarea adevarului. In cadrul etapelor procesuale strangerea de probe, constituie etapa cea mai insemnata. Ca mijloc de proba, expertiza are un rol insemnat, ea aducand in fata instantei, sau in fata partii(lor) interesate, raportul unor persoane autorizate, specializate in diferite domenii de activitate, ajutand infaptuitorii justitiei sa pronunte o hotarare dreapta, iar persoanele interesate sa ia o decizie justa in cunostinta de cauza. Indiferent de pregatirea si experienta profesionala, infaptuitorii justitiei nu poseda cunostinte in toate domeniile, avand in vedere paleta vasta de probleme cu care se confrunta, motiv pentru care, apeleaza la serviciile unui expert pentru clarificarea anumitor aspecte cu care se confrunta in solutionarea justa a cauzelor

Clasificate dupa criteriul cazuisticii sau litigiului ce se cerceteaza, precum si al domeniului de activitate pentru care se solicita, distingem urmatoarele tipuri de expertize si anume:

• tehnice;
• medico-legale;
• criminalistice;
• grafologice;
• artistice;
• contabile.

Expertiza contabila este misiunea incredintata unui expert contabil de a reconstitui realitatea unei operatii de natura financiar - contabila si/sau economica, pe baza registrelor, a situatiilor financiare, a documentelor justificative si operationale ale unei entitati patrimoniale, in scopul de a putea elabora o opinie autorizata, pe care sa se poata baza organele judiciar, in vederea solutionarii juste a cauzei sau litigiului.

Spre deosebire de alte expertize, care au ca obiect de cercetare o singura problema, expertiza contabila se refera la cercetarea unui ansamblu de probleme economico-financiare, documente contabile si acte normative, obiectul sau de cercetare caracterizandu-se prin pluralitate si diversitate.

Ca forma de cercetare stiintifica efectuata pentru a clarifica modul cum sunt reflectate in evidentele contabile si in evidentele tehnico operative, anumite tranzactii si fapte, expertiza contabila are urmatoarele trasaturi:

1. are ca obiect de cercetare fapte sau tranzactii de natura economico-financiara;
2. cuprinde in sfera sa de cercetare activitatea economica a unei entitati patrimoniale, pentru obiectivele stabilite de organul judiciar ori de persoana fizica sau juridica care o solicita, pentru o perioada limitata de timp;
3. cerceteaza situatiile si imprejurarile pe baza informatiilor din situatiile financiar-contabile si cele operative;
4. interpreteaza informatiile obtinute in consonanta cu reglementarile legale in domeniu, formuland opinii despre problemele investigate pe baza legilor si actelor normative din domeniu;
5. studiaza cauzele generatoare de paguba in dauna patrimoniului;
6. elaboreaza concluzii pe baza constatarilor facute, care servesc ca mijloc de proba pentru organul judiciar care a dispus expertiza, sau mijloc de fundamentare a deciziilor pentru alte persoane fizice sau juridice.

Obiectivul prioritar al expertizei contabile este de a contribui la stabilirea adevarului material, in vederea solutionarii juste de catre organul judiciar a cauzei aflata in judecata.

In acest sens expertiza contabila:

analizeaza cauzele care au determinat abaterile de la normele legale cu caracter economico-financiar;

analizeaza relatiile economice si financiare dintre partile aflate in litigiu;

analizeaza modul in care entitatea patrimoniala respecta legislatia in vigoare in domeniul economico-financiar;

studiaza cauzele care au generat pagube in dauna patrimoniului si evalueaza marimea pagubei;

prezinta deficientele existente in organizarea si conducerea contabilitatii si a sistemului de control propriu;

prezinta deficientele sistemului informational;

prezinta omisiunile si/sau erorile comise in executarea sarcinilor de serviciu, cu repercursiuni asupra patrimoniului;

verifica modul de reflectare in situatiile financiare a tranzactiilor efectuate de entitatea patrimoniala.

Obiectul de cercetare al expertizei contabile cuprind un spectru mai larg al activitatii economico-financiare, referindu-se la:

• verificarea modului de subscriere si varsare a capitalului social, in natura si in numerar;
• analizarea si verificarea maririi capitalului social si/sau diminuarii acestuia;
• cauzele care au generat pierderile de capital social;

• eficienta modul de administrare a patrimoniului unei entitati juridice;
• capacitatea unei entitati patrimoniale de a genera profit;
• analiza economico-financiara in dinamica a unei entitati patrimoniale, pentru determinarea gradului de lichiditate si de solvabilitate;
• analiza echilibrului structural a patrimoniului societatii;
• analizarea raporturilor contractuale dintre agentii economici si a modului de respectare a clauzelor contractuale (executarea obligatiilor, respectarea termenelor, efectuarea la timp a platilor, calcularea penalitatilor de intarziere);
• situatia fluxurilor de trezorerie si capacitatea entitatii patrimoniale de a genera numerar;
• cauzele falimentului unei intreprinderi si posibilitati de redresare.

Expertiza contabila cuprinde doar latura economico-financiara a faptelor si imprejurarilor, latura juridica fiind exclusiv de competenta organelor judiciare. Un expert contabil, in cadrul misiunii sale, pe baza cercetarii efectuate poate constata o paguba in patrimoniul agentului economic. El poate sa stabileasca marimea pagubei, cauzele care au generat-o, dar nu poate face referiri cu privire la vinovatia persoanelor, deoarece acest lucru depaseste sfera economicului, respectiv competentele sale ca expert contabil, intrand in sfera juridicului si facand obiectul unei anchete penale.

Obiectivele care se dau spre rezolvare expertului contabil se stabilesc si se consemneaza in scris prin:

• ordonanta-in cazul organelor de urmarire penala;
• incheiere-in cazul instantelor de judecata;
• contract-in cazul solicitarii de catre persoane fizice sau juridice.

Aceste obiective trebuiesc formulate clar, concis, sunt limitate din punct de vedere al continutului si trebuie sa se refera la o perioada determinata de timp.

Conform normei profesionale nr. 35 elaborata de CECCAR, expertizele contabile se clasifica in functie de doua criterii.

Primul criteriu considerat de baza este in functie de scopul in care au fost solicitate expertizele contabile, respectiv utilizatorul final al acestora, existand:

expertiza contabila judiciara - dispusa de organele judiciare si reglementata de Codul de procedura civila, Codul de procedura penala, sau alte legi speciale, care constituie mijloc de proba in justitie si ajuta la solutionarea cauzelor aflate in faza de ancheta, cercetare sau judecata;

expertiza contabila extrajudiciara sau amiabila - efectuata in afara unui proces justitiar, dispusa de diverse parti aflate in litigiu, sau care doresc parerea unui expert cu privire la unele aspecte economice, financiar - contabile, cum ar fi actionarii, membrii consiliului de administratie, persoane fizice sau persoane juridice.

Al doilea criteriu considerat complementar, este in functie de obiectivele la care trebuie sa raspunda expertizele contabile si avem:

expertize contabile civile - dispuse pentru rezolvarea unor litigii sau cauze civile;

expertize contabile comerciale dispuse pentru rezolvarea unor litigii sau cauze comerciale;

expertize contabile fiscale - dispuse pentru rezolvarea unor litigii sau cauze fiscale;

expertize contabile penale - dispuse pentru rezolvarea unor aspecte civile atasate litigiilor penale.

Expertiza contabila judiciara

Expertiza contabila judiciara reprezinta un mijloc de proba in justitie si consta in activitatea de cercetare a unor fapte sau imprejurari de natura economico-financiara, la cererea organelor judiciare, in vederea solutionarii unor litigii dintre persoane juridice, dintre acestea si persoanele fizice, precum si a proceselor penale privind infractiuni prin care au fost aduse pagube patrimoniului.

In cadrul activitatii procesuale (procese civile sau penale) desfasurate de organele judiciare, expertiza contabila judiciara ca mijloc de proba poate fi efectuata la cererea partilor sau din oficiu, in vederea clarificarii anumitor aspecte economico-financiare, decisive la stabilirea adevarului.

Obiectivul primordial al expertizei contabile judiciare este acela de a oferi o opinie autorizata, profesionala despre aspectele economico-financiare care fac obiectul expertizei, astfel incat, organele de justitie valorificand aceste informatii si aplicand normele de drept, sa fie in masura sa pronunte o hotarare dreapta si sa traga la raspundere persoanele vinovate.

Caracterul stiintific al expertizei contabile judiciare consta in faptul ca ea contribuie la stabilirea adevarului material si ca in functie de nivelul si calitatea informatiilor furnizate ajuta organele judiciare sa aprecieze forta probanta a acesteia.

Principalele trasaturi ale expertizei contabile judiciare sunt:

o       este un mijloc de proba in justitie;

o       ajuta la stabilirea adevarului material;

o       este efectuata ocazional, la cererea organelor judiciare sau este dispusa din oficiu;

o       aria de cercetare se limiteaza strict la probleme cu caracter economico-financiar, latura juridica fiind de competenta organului judiciar;

o       obiectivele sale se limiteaza la fapte si imprejurari care au generat litigii;

o       obiectivele sale sunt limitate din punct de vedere al continutului si al perioadei la care se refera si sunt indicate in actul prin care s-a dispus efectuarea ei;

o       extinderea obiectivelor se poate face numai cu aprobarea organului care a dispus efectuarea ei;

o       are competenta de examinare a tuturor documentelor: contabile, tehnice, operative etc, necesare pentru clarificarea obiectivelor stabilite de organele judiciare;

o       interpreteaza aspectele economico-financiare in consonanta cu reglementarile legale in domeniu;

o       in functie de calitate si de nivelul stiintific al expertizei, poate fi admisa sau respinsa ca proba de catre organele judecatoresti.

Relatia dintre auditul financiar si expertiza contabila judiciara

Atat auditul financiar cat si expertiza contabila judiciara, reprezinta activitati care au ca principale obiective, verificarea situatiilor financiare, gestionarea rationala si apararea patrimoniului, aplicarea si respectarea legislatiei in domeniul economico-financiar, reflectarea corecta in situatiile financiare a tranzactiilor efectuate de o entitate patrimoniala in conformitate cu legislatia aplicabila.

Intre aceste doua activitati exista asemanari si deosebiri.

Asemanarile se refera la urmatoarele aspecte:

o       au ca obiect de cercetare - activitatea economica si financiar - contabila a unei entitati patrimoniale;

o       analizeaza modul cum sunt reflectate in situatiile financiare tranzactiile unei entitati patrimoniale;

• verifica modul in care entitatea patrimoniala respecta legislatia in vigoare in domeniul financiar - contabil;
• documentele care stau la baza verificarii si cercetarii sunt documentele financiar-contabile si cele tehnic-operative;
• interpreteaza informatiile obtinute in consonanta cu reglementarile legale in domeniul economico-financiar;
• analizeaza cauzele generatoare de paguba in dauna patrimoniului si stabilesc valoarea pagubei;
• este un control extern independent, deoarece constata abaterile si deficientele dupa ce acestea au avut loc;

o       utilizeaza metode similare de investigatie si analiza;

o       se materializeaza intr-un raport care cuprinde o opinie profesionala si autorizata.

Deosebirile intre cele doua activitati se refera la:

Metodologia efectuarii expertizei contabile judiciare

In cadrul desfasurarii activitatii procesuale a organelor judiciare, culegerea de probe constituie una dintre etapele esentiale.

Expertiza contabila reprezinta reprezinta un mijloc de proba important, dar nu absolut, ea furnizand instantei o opinie autorizata, profesionala si un indrumar pentru magistrati in vederea pronuntarii hotararii.

In conformitate cu normele de lucru specifice misiunilor privind expertizele contabile, cadrul general al efectuarii unei expertize contabile judiciare cuprinde:

dispunerea expertizelor contabile judiciare si numirea expertilor contabili;

programarea lucrarilor de expertiza contabila;

documentarea lucrarilor privind expertiza contabila;

redactarea raportului de expertiza contabila si semnarea lui;

depunerea raportului de expertiza contabila.

1.Dispunerea expertizei contabile judiciare si numirea expertului    contabil

Expertizele contabile judiciare pot fi dispuse numai de organele indreptatite de lege pentru administrarea probei cu expertiza, respectiv organul de urmarire penala, sau instanta de judecata. Acestea sunt dispuse la cerere sau din oficiu, in cazul in care pentru clarificarea anumitor fapte sau imprejurari in vederea stabilirii adevarului, este necesara opinia autorizata a unui expert contabil.

Organele judiciare pot numi la cererea partilor sau din oficiu, unul sau trei experti contabili. Dispunerea efectuarii expertizei contabile si numirea expertului contabil se face prin urmatoarele documente:

incheiere de sedinta - emisa de catre instantele de drept civil, in cauzele civile;

ordonanta - emisa de organul de urmarire penala sau de parchetele de pe langa instantele de judecata, in cauzele penale.

Codul de procedura civila (C.p.c.) nu prevede in mod expres daca la sedinta in care are loc numirea expertului contabil acesta trebuie sa fie prezent, insa conform art. 205 al acestui cod se poate extrapola ca dispozitiile privitoare la citarea martorilor pot fi aplicabile si expertilor.

Daca acestia ar putea participa la sedintele de numire, ar putea fi rezolvate operativ urmatoarele probleme:

expertul contabil ar putea aduce la cunostinta instantei eventualele incompatibilitati, care conform codului de conduita etica si profesionala, il impiedica sa accepte solicitarea;

posibilitatea expertului contabil de a face observatii cu privire la formularea obiectivelor la care trebuie sa raspunda;

posibilitatea expertului de a "negocia" cu instanta si/sau cu partile termenul la care trebuie depusa expertiza contabila, in cazul in care considera ca termenul este prea scurt;

posibilitatea expertului de a "negocia" cu instanta si/sau cu partile onorariul

Cele doua documente prezentate mai sus, respectiv "incheierea de sedinta si ordonanta", prin care este dispusa efectuarea expertizei contabile, trebuie sa cuprinda obligatoriu urmatoarele informatii:

organul care a dispus efectuarea expertizei;

numarul dosarului si partile implicate in litigiu;

scopul efectuarii expertizei;

incadrarea juridica a faptelor deduse pentru solutionare;

numele expertului sau expertilor contabili numiti din oficiu sau la cererea partilor;

obiectivele (intrebarile) la care expertul contabil numit trebuie sa raspunda;

organul care a dispus efectuarea expertizei;

termenul in care trebuie sa fie efectuata expertiza contabila, tinandu-se cont de faptul ca raportul de expertiza contabila, trebuie depus la instanta cu 5 zile inainte de termenul de judecata;

remuneratia expertului contabil.

Obiectivele ( intrebarile) trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici:

a)      sa fie formulate in mod clar, concis si fara echivoc;

b)      sa se refere strict la continutul cauzei care se judeca;

c)      sa aiba o succesiune logica;

d)     sa nu depaseasca sfera economico-financiara a problematicii, fara a solicita expertului contabil numit sa se pronunte asupra incadrarilor legale a faptelor supuse judecatii;

e)      sa se refere la probleme care necesita cunostinte teoretice si practice de finante-contabilitate;

f)       sa cuprinda toate aspectele ce necesita o clarificare, pentru a se evita formularea de noi obiective;

g)      sa nu solicite expertului contabil incadrari juridice ale faptelor cercetate.

Obligatia expertului contabil este de raspunde clar si concis, doar la intrebarile indicate si de a face verificarea doar pentru perioada de timp mentionate in actul prin care s-a dispus expertiza, fara sa se refere la alte aspecte sau sa extrapoleze perioada de verificare. Exista cazuri in care se impune extinderea obiectivelor expertizei, pentru clarificarea unor probleme ce apar pe parcurs. Extinderea obiectivelor se poate face numai cu aprobarea expresa a organului care a dispus expertiza.

Expertul contabil nu poate sa-si depaseasca sfera de competenta, acesta facand asertiuni referitoare doar la aspectele economice, financiar - contabile, cauzele care au generat o eventuala paguba, valoarea pagubei, fara a face referiri la incadrarea juridica a faptelor, sau persoanele vinovate, aceste aspecte fiind de competenta organelor de judecata.

Efectuarea expertizei contabile judiciare dispusa de organele de drept, in vederea lamuririi unor fapte sau imprejurari ale cauzei, are un caracter obligatoriu si nu poate fi refuzata de catre expertul numit. Refuzul de a efectua expertiza contabila, se poate face doar daca exista motive obiective, temeinic argumentate, cum ar fi incompatibilitatea sau imposibilitatea de a efectua expertiza din motive de boala (spitalizare). Expertul contabil trebuie sa comunice in scris organului judiciar care a dispus expertiza contabila, imposibilitatea de a o efectua.

2. Programarea lucrarilor de expertiza contabila

Expertul contabil incepe activitatea de cercetare pe baza actului de numire, primit de la organele judiciare. Avand in vedere termenele precise si uneori foarte scurte la care raportul de expertiza trebuie predat, expertul contabil trebuie sa-si planifice foarte riguros activitatea si sa elaboreze un buget de timp, exprimat in ore si detaliat pe operatiuni necesare elaborarii expertizei contabile cum ar fi:

studierea dosarului cauzei;

documentarea generala;

documentarea specifica fiecarui obiectiv;

strangerea materialului probant;

studierea legislatiei aplicabile;

prelucrarea si sistematizarea datelor;

revizuirea generala;

redactarea raportului de expertiza;

alte operatiuni.

3. Documentarea lucrarilor privind expertiza contabila

Documentarea lucrarilor privind expertiza contabila constituie o etapa principala, aceasta avand un caracter particular, deoarece se limiteaza strict doar la studierea materialului necesar pentru a raspunde la obiectivele stabilite de organele judiciare. Pentru a elabora un raport de expertiza contabila bine fundamentat, este necesar ca expertul sa studieze tot materialul documentar necesar atingerii acestui deziderat. Efectuarea expertizei contabile judiciare presupune activitatea de cercetare pe baza procedurilor specifice pe care expertul contabil o efectueaza si consta in:

examinarea materialului documentar aflat la dosarul cauzei, care se face la sediul organului beneficiar al cauzei;

examinarea de acte si evidente aflate la parti sau la terti;

intervievarea partilor sau martorilor, pentru a stabili concordanta sau neconcordanta dintre explicatii si documentele studiate;

analiza comparativa a unor documente care se refera la obiectivele stabilite, cum ar fi examinarea proceselor verbale intocmite de organele de control abilitate, aflate in posesia acestora, cat si in posesia persoanelor fizice si/sau juridice controlate.

In cazul in care se verifica doar documentele aflate la dosarul cauzei si acestea nu sunt suficiente pentru elaborarea unei opinii, expertul extinde cercetarea si va examina si documentele aflate la partile in litigiu. Conform normelor profesionale, expertul trebuie sa anunte in scris cu confirmare de primare partile, despre data si locul efectuarii expertizei sau a examinarii documentelor, in cazul in care expertiza se efectueaza la domiciliul partilor. Partile au obligatia sa puna la dispozitia expertului toate documentele cerute si sa coopereze pentru lamurirea cauzei care face obiectul procesului. In caz de necooperare sau refuz de punere la dispozitie a documentelor, conducatorul unitatii unde se face expertizarea poate fi sanctionat cu amenda judiciara.

Sunt cazuri in care la dosar nu se afla nici un document si expertiza trebuie efectuata la fata locului, sau nu pot fi analizate anumite documente deoarece acestea trebuie refacute. Expertul contabil solicita refacerea documentelor de catre persoanele responsabile si nu se implica in refacerea acestora, obligatia sa fiind doar de a verifica si constata.

Pentru a intelege corect specificul tranzactiilor supuse expertizarii, expertul contabil poate lua interviuri partilor interesate, sau poate cere in in scris explicatii suplimentare, cu mentiunea ca acestea nu constituie material documentar. In raportul de expertiza, expertul contabil poate specifica concordantele sau neconcordantele dintre explicatii si actele examinate. Materialul documentar este constituit din documente justificative, financiar-contabile.

In cauze penale, examinarea de documente aflate la parti sau terti precum si explicatiile date de parti (invinuitul si prejudiciatul) se poate face numai cu incuviintarea organelor de urmarire penala sau a instantei de judecata.

Materialul documentar original poate fi doar studiat de expertul contabil la domiciliul partii care il are in pastrare, nu poate fi sub nici o forma luat de catre expert.

Conform normelor profesionale expertul contabil trebuie sa intocmeasca un dosar de lucru care trebuie sa cuprinda:

incheierea de sedinta sau ordonanta prin care a fost dispusa efectuarea expertizei contabile si numirea sa;

note personale ale expertului contabil redactate in timpul efectuarii expertizei;

copii ale unor documente financiar contabile, luate ca material probant;

raportul de expertiza contabila, cu numar de inregistrare la data predarii, care sa ateste predarea in termen a acestuia;

raspunsuri la eventualele obiectiuni formulate de parti;

supliment la raportul de expertiza;

lamuriri suplimentare in scris la raportul de expertiza.

Dosarul de lucru poate fi pe suport de hartie, pe suport informatic sau pe microfilm si permite expertului contabil materializarea diligentelor efectuate, pentru fiecare expertiza.

4. Redactarea raportului de expertiza contabila si semnarea lui

Activitatea de cercetare desfasurata de un expert contabil in cadrul misiunii sale oficiale, se materializeaza intr-un raport scris in care sunt consemnate rezultatele si concluziile sale, denumit "Raport de expertiza contabila judiciara".

Acest raport are patru capitole:

a)      introducere;

b)      desfasurarea propriu-zisa a expertizei contabile;

c)      concluzii;

d)     consideratii generale ale expertului contabil

Primele trei capitole sunt aferente unui raport de expertiza contabila obisnuit, care nu poate contine raspunsuri alternative la intrebarile fixate expertului contabil si este un raport de expertiza necalificat.

In cazul in care expertul contabil are de facut unele observatii referitoare la insuficienta intrebarilor ce au fost stabilite de catre organele judiciare, pentru clarificarea cauzei sau litigiului, aceste observatii le face in capitolul IV si atunci raportul expertului este un raport de expertiza contabila calificat, sau raport de expertiza contabila cu observatii.

a)      Capitolul I - Introducere

Informatiile care trebuie prezentate in introducere se refera la:

date de identificare a expertului, nume, prenume, domiciliul, numarul carnetului de expert si pozitia din Tabloul expertilor contabili;

organul care a dispus efectuarea expertizei;

actul de numire a expertului contabil;

cauza si natura (civila sau penala);

partile implicate;

prejudiciul si materialul probatoriu;

obiectivele expertizei;

materialul documentar care are o legatura cauzala cu obiectivele;

data si locul efectuarii expertizei;

mentionarea expresa daca s-au mai efectuat sau nu alte expertize contabile avand acelasi obiectiv;

mentionarea folosirii lucrarilor altor experti;

precizarea problemelor ridicate de partile interesate in expertiza si explicatiile date de acestea in timpul efectuarii expertizei;

termenul pana la care raportul de expertiza trebuia predat si indicarea eventualelor perioade de prelungire;

orice alte informatii considerate de expert relevante.

b)      Capitolul II -Desfasurarea expertizei contabile judiciare

Acest capitol trebuie sa contina cate un paragraf distinct pentru fiecare obiectiv al expertizei contabile, cu o descriere amanuntita a operatiilor efectuate de expert, cu privire la materialul documentar si tranzactiile analizate, sursele de informare utilizate si legislatia aplicabila.

Pentru fiecare obiectiv si constatare facuta trebuie sa se precizeze tipul si numarul documentelor studiate si interpretarea acestora in conformitate cu reglementarile legale in vigoare. Analizarea acestora in consonanta cu reglementarile legale, presupune trimiteri clare la anumite legi si acte normative, cu indicarea numarului si articolul de lege care se refera la aspectul respectiv. In acest capitol, pe baza investigatiilor facute se stabilesc cauzele care au determinat efectuarea prejudiciului si valoarea exacta a prejudiciului. Pentru fiecare obiectiv trebuie prezentat modul de calcul si interpretarea rezultatelor. Daca aceste calcule sunt prea laborioase, vor fi prezentate in anexe, dar obligatoriu interpretarea rezultatului trebuie comentata in raport. La sfarsitul fiecarui obiectiv, dupa toate analizele efectuate, trebuie prezentata concluzia (raspunsul) data de expert, care trebuie sa fie clara, concisa si fara echivoc. Raspunsul trebuie redactat intr-o maniera logica si sistematizata. Analiza efectuata in aceasta faza trebuie sa se bazeze numai pe documente legale si pe informatii reale din contabilitate, fiind interzise presupuneri sau aprecieri pe documente care nu au suport legal. In cazul in care se fac examinari de rapoarte de expertiza anterioare sau rapoarte de control, informatiile trebuiesc prezentate prin comparatie, mentionandu-se aspectele noi constatate, analizate in conformitate cu dispozitiile legale. Expertul contabil nu trebuie sa faca nici un comentariu asupra incadrarilor legale, deoarece el analizeaza evenimente si tranzactii din punct de vedere economic si financiar si nu incadrarea juridica a acestora. In cazul in care depisteaza documente fictive, sau care nu intrunesc conditiile legale, el nu trebuie sa le ia in consideratie la stabilirea concluziilor sale, dar le mentioneaza in raportul de expertiza contabila.

c)      Capitolul III - Concluzii

Fara a subestima importanta primelor doua capitole, ultimul capitol are o importanta deosebita, deoarece reprezinta sinteza activitatii de expertiza, in aceasta parte prezentandu-se raspunsurile la intrebarile puse de organele judiciare, cauzele care au generat prejudiciul si valoarea prejudiciului. In acest capitol trebuie prezentat cate un paragraf distinct cu concluzia la fiecare obiectiv al expertizei contabile, preluat in maniera in care a fost formulat in capitolul II, formulata clar si la obiect, in conformitate cu reglementarile in vigoare, fara a lasa loc de interpretari sau concluzii prezumtive.

d)      Capitolul IV - Consideratii personale ale expertului contabil

In cadrul acestui capitol, in consonanta cu rationamentul profesional,

expertul contabil prezinta opinia sa asupra faptului daca intrebarile ce au fost stabilite au fost suficiente sau nu in clarificarea cauzei sau litigiului. Continutul si intinderea consideratiilor personale intr-un raport de expertiza calificat, depind de rationamentul profesional al expertului contabil. Raportul de expertiza se semneaza de expert pe fiecare fila, inclusiv pe anexe si nu trebuie sa contina modificari sau stersaturi. In cazul in care exista o modificare aceasta trebuie autentificata de expert prin semnatura. Raportul se intocmeste in trei exemplare: originalul pentru organul care a dispus expertiza, un exemplar la biroul local de expertize si un exemplar la expertul contabil. Raportul de expertiza se preda in doua exemplare la termenul stabilit la biroul local de expertize.

Norma profesionala nr. 35/2001 emisa de CECCAR recomanda urmatorul model al raportului de expertiza contabila judiciara:

RAPORT DE EXPERTIZA CONTABILA JUDICIARA

Capitolul I - INTRODUCERE

Paragraful 1

Subsemnatul . . . . . . . . . . . , expert contabil, domiciliat in

. . . . . . . posesor al carnetului de expert contabil nr . .inscris in TABLOUL EXPERTILOR CONTABILI DIN ROMANIA in partea . pozitia . (daca sunt mai multi experti se repeta pt. fiecare).

Paragraful 2

Am fost numit (ti) prin . . . .din data de . . ..expert contabil in dosarul nr . . .partile implicate in proces sunt:

n. . . . . . . . . . .

(pentru fiecare parte implicata in proces se va mentiona: denumirea, domiciliul sau sediul social si calitatea procesuala: reclamanta sau parata)

Paragraful 3

Imprejurarile si circumstantele in care a luat nastere litigiul sunt . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Paragraful 4

Pentru rezolvarea acestei cauze s-a dispus proba cu expertiza contabila, pentru care s-au fixat urmatoarele obiective:

n. . . . . . . . . . .

Paragraful 5

Lucrarile expertizei contabile s-au efectuat in perioada . . . . .la sediul social/domiciliul.

Paragraful 6

Materialul documentar care a stat la baza efectuarii expertizei consta in.

Paragraful 7

Redactarea prezentului raport de expertiza contabila s-a facut in perioada..

In cauza s-au efectuat/nu s-au efectuat alte expertize contabile; s-au utilizat/nu s-au utilizat lucrarile altor experti (tehnici, fiscali, etc.)

Problemele ridicate de partile interesate in expertiza si explicatiile date de acestea in timpul efectuarii expertizei sunt . . . . . . . . . . . . ..

Paragraful 8

Data pentru depunerea prezentului raport a fost fixata la . . . . . . .

si prelungita la . . . . . ..(daca este cazul).

Capitolul II - DESFASURAREA EXPERTIZEI CONTABILE

Obiectivul nr. i ( i=1,..n)

Pentru a raspunde la obiectivul (intrebarea nr. i) s-au examinat urmatoarele documente si acte

In conformitate cu actele si documentele expertizate, formulam la obiectivul nr. i, urmatorul raspuns.

(se redacteaza raspunsul clar, concis, fara ambiguitati)

Capitolul III- CONCLUZII

In conformitate cu examinarile materialului documentar mentionat in introducerea si cuprinsul prezentului raport de expertiza contabila, formulam urmatoarele concluzii (raspunsuri) la obiectivele (intrebarile fixate acesteia.

La obiectivul nr.1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

La obiectivul nr.2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

La obiectivul nr.n . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..

(se reiau raspunsurile din capitolul II-Desfasurarea expertizei contabile)

Capitolul IV - CONSIDERATII PERSONALE ALE EXPERTULUI CONTABIL

Pentru ca prezentul raport de expertiza contabila sa vina in sprijinul beneficiarului consideram necesar sa facem urmatoarele precizari: . . .

(Acest paragraf poate fi introdus numai daca expertul contabil are de facut unele observatii, pe care le considera utile pentru beneficiar)

Expert(ti) contabili

Exista cazuri in care raportul de expertiza contabila nu este relevant, deoarece:

o       exista neconcordante intre partea descriptiva si concluzii;

o       sunt prezentate concluzii probabile;

o       nu sunt date raspunsuri clare la toate intrebarile;

o       se impune clarificarea unor aspecte insuficient tratate;

o       apar noi obiective pentru aceeasi cauza;

organul care a dispus expertiza poate dispune la cererea partilor sau din oficiu, refacerea sau completarea expertizei contabile.

Completarile la expertiza contabila fac parte integranta din raportul initial si se pot face in urmatoarele moduri :

lamuriri suplimentare in scris;

supliment la raportul de expertiza.

Lamuriri suplimentare in scris

Lamuririle suplimentare in scris, constituie un document care completeaza raportul de expertiza si se dispun atunci cand sunt necesare clarificari in plus ale unor aspecte tratate insuficient in raportul initial. Relatarea acestora in scris implica doua aspecte: intrebarile ce urmeaza a fi lamurite, sunt prezentate de organele judiciare in scris expertului, iar raspunsurile documentate ale acestuia sunt prezentate tot in scris, acest lucru implicand o raspundere sporita a expertului fata de calitatea raspunsurilor formulate. Lamurirea unor aspecte insuficient prezentate in raportul initial, presupune o investigare in plus, o continuare a activitatii de cercetare a expertului contabil, astfel incat acesta sa fie capabil ca prin raspunsurile formulate sa ajute organele de drept sa aprecieze forta probanta a expertizei contabile si sa admita concluziile formulate in functie de calitatea acestora.

Supliment la raportul de expertiza contabila

Acest supliment se dispune de organele de drept in cazul in care este necesara extinderea obiectivelor expertizei pentru aceeasi cauza sau in cazul in care se considera necesara clarificarea anumitor aspecte prezentate in raportul initial si considerate neclare sau insuficient tratate. Suplimentul la raportul de expertiza, desi este o completare a raportului initial este o lucrare de sine statatoare, metodologia de intocmire fiind aceeasi ca la raportul de expertiza initial.

Raspunsul in scris la observatiile si obiectiile formulate de parti asupra raportului de expertiza contabila

Raportul de expertiza contabila se inainteaza organului care a dispus expertiza. In cazul in care dupa examinarea lui de catre parti, acestea formuleaza obiectiuni bine motivate la concluziile expertului contabil, acesta are obligatia de a raspunde in scris la toate obiectiunile formulate, prezentand toate argumentele care au stat la elaborarea concluziilor sale si sustinandu-si opinia.

In cazul in care, organele judiciare considera ca expertiza contabila nu aduce lamuriri suficiente si nu este relevanta pentru rezolvarea cauzei, acestea pot respinge concluziile formulate, in functie de calitatea acestora si pot dispune efectuarea unei noi expertize contabile de catre un alt expert. Desi este efectuata de persoane autorizate, cu un inalt nivel profesional, expertiza contabila judiciara nu are forta probanta absoluta, aceasta constituind un mijloc de proba important, fundamentat stiintific, care contribuie la justa solutionare de catre organul judiciar a cauzei aflate in faza de cercetare sau de judecata.

Raport de imposibilitate a efectuarii expertizei contabile

Efectuarea expertizei contabile dispusa de instantele de judecata, de organele de urmarire penala sau de alte organe jurisdictionale, este obligatorie, ea neputand fi refuzata decat pentru motive temeinice. Exista cazuri in care datorita lipsei documentelor sau a intampinarii anumitor dificultati, expertul contabil se afla in imposibilitatea efectuarii expertizei contabile. In acest caz, expertul contabil trebuie sa aduca acest lucru la cunostinta organului care a dispus expertiza, intocmind "Raport de imposibilitate a efectuarii expertizei contabile".

Acest raport trebuie sa cuprinda urmatoarele informatii:

numele expertului si actul de numire;

organul care a dispus expertiza;

numarul dosarului, cauza si partile implicate;

obiectivele expertizei;

documentele ce trebuiau examinate;

cauza care a dus la imposibilitatea efectuarii expertizei;

documentele lipsa si perioada la care se refera;

legislatia pe care se sprijina expertul contabil in cazul motivatiei imposibilitatii efectuarii expertizei;

propuneri privind inlaturarea cauzelor de imposibilitate, in vederea efectuarii expertizei.

In cazul in care pot fi solutionate doar o parte din obiectivele expertizei, expertul contabil are obligatia de a aduce acest lucru la cunostinta organelor beneficiare, pentru a se lua masuri de rezolvare a tuturor obiectivelor.

Nota de evaluare a onorariului si decontul de cheltuieli

Nota de evaluare a onorariului si decontul de cheltuieli este un document care se intocmeste de expertul contabil la sfarsitul expertizei, pentru stabilirea costului total al expertizei, in cazul in care onorariul expertului nu a fost stabilit definitiv la inceputul expertizei. Acesta cuprinde bugetul de timp, respectiv numarul de ore alocat efectuarii expertizei si tariful pe ora, precum si toate cheltuielile care au concurat la efectuarea expertizei, cum ar fi: cheltuieli de deplasare, transport, cazare, diurna in cazul deplasarilor in alte localitati, cheltuieli de tehnoredactare. Acest document se verifica din punct de vedere al legalitatii documentelor anexate si din punct de vedere al exactitatii si realitatii calculelor, de catre biroul local de expertiza, care inainteaza aceasta nota de evaluare si decontul de cheltuieli, impreuna cu raportul de expertiza organului care a dispus efectuarea acesteia.

Expertul contabil primeste diferenta dintre onorariul provizoriu platit la inceperea expertizei si costul final al acesteia. In cauzele civile, expertul contabil nu este obligat sa inceapa activitatea de expertiza, daca nu a fost virata in contul biroului local de expertiza suma privind onorariul sau.

Expertiza contabila in materie civila si comerciala

Activitatea procesuala intr-o cauza civila, de la pornirea procesului civil pana la pronuntarea hotararii, se materializeaza in "incheieri de sedinta", care sunt procese verbale in care sunt consemnate in scris toate aspectele dezbatute in sedinte. Prin "incheiere de sedinta", instanta dispune efectuarea expertizei contabile, daca aceasta nu este prevazuta din oficiu.

Procesul civil este activitatea desfasurata de instanta de judecata, organul de executare si alte organe sau persoane care participa la infaptuirea justitiei, cu privire la pricinile civile intre parti, drepturile incalcate si solutia data, care devine la ramanerea ei definitiva, executorie si opozabila tertilor. Instantele de judecata au ca obiect procesele privind drepturile civile, comerciale, de munca si administrative.

In cadrul proceselor civile, o etapa importanta este reconstituirea faptelor, astfel incat toate pricinile ce se judeca, sa fie stabilite asa cum s-au petrecut in realitate. Conform articolului 130, alineatul 2 din Codul de Procedura Civila, judecatorii sunt datori sa staruie prin toate mijloacele legale pentru a descoperi adevarul si a preveni orice greseala in cunoasterea faptelor. Adunarea de probe, constituie un pas important, ajutand judecatorul sa aprecieze cazul in functie de acestea si conform convingerii sale intime. Expertiza contabila, ca mijloc de proba, trebuie sa ofere organului de justitie concluzii clare, temeinice, argumentate stiintific si de neinlaturat pentru a contribui la rezolvarea litigiului, tragerea la raspundere a persoanelor vinovate care nu au respectat dispozitiile legale in domeniul economic si financiar-contabil.

Fazele procesului civil

Procesul civil are doua faze:

1. judecarea in fond si pronuntarea hotararii definitive;
2. executarea silita a hotararii judecatoresti.

Judecata si pronuntarea hotararii definitive are urmatoarele etape:

luarea la cunostinta de catre parti a pretentiilor;

dezbaterea procesului in sedinta de judecata, deliberarea si pronuntarea hotararii judecatoresti;

caile de atac.

Actiunea civila este mijlocul legal, prin care o persoana se adreseaza instantei judecatoresti pentru a cere recunoasterea dreptului sau, prin incetarea piedicilor puse in exercitarea sa de o alta persoana sau printr-o despagubire corespunzatoare. Conform Constitutiei, orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, libertatilor si intereselor sale legitime.

Partile implicate in procesul civil sunt :

reclamantul;

paratul;

terte persoane.

De regula procesul civil se desfasoara intre reclamant si parat. In cazul in care exista si alte persoane ce au legatura cu raportul juridic ce a generat procesul, pentru ca hotararea judecatoreasca sa aiba efect si asupra lor, legea permite in anumite imprejurari, participarea acestora la proces.

Atat reclamanta cat si parata, pot cere chemarea in cadrul procesului a unor terte persoane sub forma:

a)      chemarii in judecata;

b)      chemarii in garantie;

c)      precizarii titularului dreptului.

Chemarea in judecata si a altor persoane trebuie sa indeplineasca aceleasi conditii de forma ca si cererea de chemare in judecata.

Aceasta trebuie sa aiba anexate la cererea trimisa chematului in judecata urmatoarele copii:

copie a cererii de chemare in judecata;

copie dupa intampinare;

copii ale inscrisurilor aflate la dosar.

Chemarea in garantie este admisa in cazul in care, partea care ar putea cadea in pretentiuni, s-ar putea intoarce impotriva unei alte persoane, cu o cerere de despagubiri. Cererea de chemare in garantie se comunica tertului chemat la proces, si I se acorda acestuia un termen pentru a depune intampinarea si a-si pregati apararea.

Precizarea titularului dreptului se poate face de parat printr-o cerere motivata, conform art.64 din Codul de Procedura Civila.

Paratul care detine un lucru pentru altul, sau care exercita in numele altuia un drept asupra unui lucru, va putea arata pe acela in numele caruia a detinut lucrul sau a exercitat dreptul, daca a fost chemat in judecata de o persoana care pretinde un drept real asupra lucrului.

Obiectul actiunii civile il reprezinta pretentia reclamantului, care poate fi:

o       plata unei sume de bani - in cazul perceperii unor penalitati, recuperarii unor debite sau creante;

o       restituirea unui bun - in cazul: unor contracte de leasing nerespectate, unor contracte de inchiriere a utilajelor, unor contracte de novatie;

• constatarea unui drept- in cazul membrilor fondatori dreptul la dividend preferential, dreptul de preemtiune al actionarilor existenti si al salariatilor in cazul emiterii de noi actiuni.

Obiectul cauzei actiunii civile il reprezinta fundamentul legal al dreptului pe care una din parti il valorifica impotriva celeilalte parti.

Cauza actiunii civile trebuie sa indeplineasca o serie de conditii si anume sa fie: reala, licita, morala.

Obiectul masurilor asiguratorii reprezinta elemente ale activului patrimonial, bunuri si disponibilitati banesti ale paratului, care fac obiectul litigiului, asupra carora reclamantul are posibilitatea recunoscuta de lege de a solicita instantei masuri de indisponibilizare si conservare a acestora pe perioada derularii procesului, in vederea impiedicarii paratului de a le distruge, instraina sau valorifica, pe perioada derularii procesului.

Masurile asiguratorii pot fi:

• sechestrul judiciar-consta in indisponibilizarea unui bun apartinand paratului, care face obiectul litigiului, si incredintarea acestuia spre administrare, pe perioada derularii procesului, unei persoane denumita de instanta.
• sechestru asigurator - consta in indisponibilizarea unor bunuri apartinand paratului, bunuri ce nu fac obiectul litigiului, care urmeaza a fi vandute prin executare silita pentru realizarea creantei reclamantului, in cazul in care acesta castiga procesul si se obtine titlu executoriu, iar paratul nu-si executa obligatiile de buna voie.
• poprire asiguratorie-consta in indisponibilizarea prin hotararea instantei a unor sume de bani sau titluri de credit apartinand unor terti, care datoreaza anumite sume debitorului (paratului), pentru ca pe baza titlului executoriu obtinut, creditorul (reclamantul) sa-si indestuleze creanta din aceste sume, prin validarea popririi.

Obiectul executarii silite reprezinta bunul(rile) debitorului (paratului) care, pe baza titlului executoriu, acesta este obligat sa le predea creditorului (reclamantului) sau care sunt valorificate pentru indestularea creantei creditorului.

Toate etapele procesului civil se concretizeaza in acte procedurale, care in functie de organele sau persoanele care le intocmesc sunt:

Atat in materie civila cat si comerciala, expertiza contabila poate fi dispusa de instanta de judecata pentru lamurirea si clarificarea anumitor fapte sau imprejurari de natura economico-financiara. Parerea autorizata a expertului contabil este necesara judecatorului pentru a putea sa solutioneze in mod just cauza, in acest caz acesta putand conform art.201 din Codul de Procedura Civila sa dispuna efectuarea expertizei contabile.

Expertiza contabila este obligatorie conform legii in anumite cazuri, sub sanctiunea nulitatii hotararii judecatoresti, cum ar fi in cazul evaluarii aportului in natura la constituirea unei societati comerciale si la marirea capitalului social cu aport in natura.

Expertiza contabila :

se propune de catre parti, iar in cazul in care a fost solicitata cu intarziere, instanta trebuie sa o admita, daca aceasta are un rol hotarator in solutionarea cauzei.

se dispune din oficiu de instanta de la inceputul procesului, sau pe parcurs.

Obiectivele expertizei contabile in materie civila se refera la litigii cu caracter civil cum ar fi:

o       asocieri in participatiune;

o       imprumuturi intre persoane fizice;

o       vanzari-cumparari, inchirieri de imobile;

o       contracte de servicii;

o       contracte de mandat;

o       contracte de arenda;

o       vanzari-cumparari cu caracter civil;

o       partaje.

Obiectivele expertizei contabile in materie comerciala se refera la:

o       litigii comerciale intre persoane juridice (nerespectarea clauzelor contractuale referitoare la livrari, intarzieri de plati, calcule de penalitati, livrarea de marfuri de calitate inferioara, contracte de comision etc) ;

o       litigii comerciale intre persoane fizice si juridice;

o       modul de administrare al patrimoniului;

o       distribuirea si plata dividendelor;

o       cauzele pierderii capitalului social;

o       stabilirea corecta a datoriilor;

o       cauzele intarzierilor sau incetarii efectuarii platilor;

o       in caz de fuziuni sau divizari, stabilirea patrimoniului;

o       in caz de faliment-stabilirea situatiei materiale a falitului;

Numirea expertului contabil si rolul acestuia in procesul civil

Expertul contabil se numeste de catre instanta de judecata prin "incheiere de sedinta". Numirea expertului se poate face chiar in sedinta, cand partile convin de comun acord asupra numelui expertului, in caz contrar, acesta se numeste in mod obligatoriu dintre persoanele nepropuse de parti. Pentru efectuarea expertizei contabile, in functie de complexitate, pot fi numiti conform Codului de Procedura Civila, de la unu la trei experti, care pot fi recuzati in acelasi mod ca si judecatorii.

Evidenta si recomandarea expertilor, urmarirea incasarii onorariilor si plata acestora, se efectueaza de catre Birourile Locale pentru Expertiza Tehnica si Contabila, care functioneaza pe langa Tribunalul Bucuresti si tribunalele judetene, si sunt in subordinea presedintelui tribunalului.

Intre Corpul Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati si Biroul Local de Expertiza, exista o conlucrare permanenta, CECCAR punand la dispozitia biroului, lista cu persoanele active, compatibile si orice modificari survenite in situatia expertilor (sanctiuni, retragerea calitatii, radieri, mutari,etc).

Dupa numirea sa si luarea la cunostinta, expertul contabil are obligatia efectuarii expertizei contabile, in cazuri extreme putand refuza doar cu o motivatie temeinica.

Expertul contabil are o pozitie foarte clar definita astfel:

a dobandit aceasta calitate conform legii;

este o persoana independenta;

este un consultant de specialitate in domeniul financiar-contabil, care ajuta instanta de judecata la lamurirea unor fapte si imprejurari din domeniul sau de activitate;

nu se poate substitui judecatorului, expertul contabil cercetand in cadrul misiunii sale latura economico-financiara a faptelor si imprejurarilor, latura juridica nefiind de competenta sa, ci a organelor judecatoresti;

expertul contabil nu este martor. Martorul a participat la desfasurarea faptelor si le relateaza asa cum le-a perceput, din punct de vedere procesual avand o pozitie pasiva. Expertul contabil, cerceteaza faptele si imprejurarile de natura economica, financiar-contabila, analizeaza informatiile obtinute pe baza studierii documentelor contabile si tehnico-operative si formuleaza o opinie profesionala in conformitate cu legislatia din domeniu, opinie folosita in aflarea adevarului. Rolul sau in aflarea adevarului este unul activ.

Efectuarea expertizei contabile si raportul de expertiza in procesul civil.

In cadrul misiunii sale expertul contabil trebuie sa urmareasca strict solutionarea obiectivelor cerute de instanta.

Efectuarea expertizei se poate face:

in cadrul instantei, in cazul in care expertului contabil i se solicita lamuriri verbale, iar parerea sa este edificatoare pentru instanta, aceasta consemnandu-se in procesul verbal al sedintei;

in afara instantei, in cazul in care expertiza contabila presupune o activitate laborioasa de documentare, verificare, analiza si interpretare.

Munca desfasurata de expertul contabil pentru efectuarea expertizei consta:

examinarea documentelor aflate la dosarul cauzei;

examinarea materialelor documentare aflate la parti sau la terti;

analiza explicatiilor partilor si martorilor si corelarea acestora cu informatiile furnizate de evidenta financiar contabila si tehnico-operativa;

analiza actelor de control financiar si de expertiza contabila anterioare, care se refera la aceeasi cauza.

Analiza documentelor financiar contabile nu trebuie facuta separat fiind necesara verificarea modului in care acestea au fost reflectate in evidentele oficiale ale societatii, respectiv inregistrarea in balanta de verificare, in registrul jurnal si inventar si preluarea acestora in bilant. Expertul trebuie sa verifice corelatiile dintre aceste documente, pentru a se asigura ca acestea sunt sincere, reflecta realitatea si au fost intocmite conform reglementarilor legale.

In cazul in care expertiza este efectuata de mai multi experti, instanta putand numi de la unu la trei experti si nu exista o opinie comuna, raportul trebuie sa cuprinda in mod explicit opinia motivata a fiecaruia.

Nu in toate cazurile, raportul de expertiza contabila are un continut relevant care sa satisfaca din prima cerintele beneficiarului.

Acest lucru se poate datora urmatoarelor cauze:

o       expertul contabil a tratat superficial anumite obiective, fara a persevera in clarificarea tuturor aspectelor ce se impuneau;

o       expertul contabil a utilizat metode de cercetare si analiza inadecvate, nu s-a documentat suficient, sau nu a interpretat datele obtinute in conformitate cu normativele legale in domeniul financiar contabil;

o       beneficiarul expertizei contabile nu a formulat corespunzator obiectivele;

o       baza documentara este insuficienta pentru a putea clarifica toate aspectele cuprinse in obiectivele expertizei contabile.

Daca utilizatorii expertizei contabile au dubii asupra responsabilitatii cu care s-a efectuat expertiza contabila solicitata, acestia au propriile lor cai de atac, la primul termen dupa depunerea raportului de expertiza, partile vor arata obiectiile lor, iar instanta poate dispune, fie completarea expertizei, fie o noua expertiza. Potrivit art.212, alineat 2 din Codul de procedura civila, o contraexpertiza (expertiza contrarie) va trebui ceruta motivat la primul termen dupa depunerea lucrarii.

Raportul de expertiza contabila se depune la Biroul Local de Expertize, cu cel putin cinci zile inainte de termenul fixat de judecata, pentru a putea fi studiat de parti, care daca au motivatii intemeiate, pot face obiectiuni. Nedepunerea raportului la termenul stabilit, se sanctioneaza cu amenda. Expertiza contabila nedepusa in termen se anuleaza, daca prin aceasta s-a cauzat partii o vatamare ce nu poate fi altfel inlaturata. Partile nu sunt indreptatite sa obtina o amanare pentru studierea raportului, daca acesta a fost depus in termen.

De regula, in cazul proceselor civile onorariul definitiv al expertului este stabilit de la inceput, si varsat de catre parti in contul Biroului Local de Expertiza, expertul contabil incasand onorariul o data cu inceperea expertizei si nu la sfarsit.

Forta probanta a expertizei contabile in procesul civil

In cauze civile, raportul de expertiza este studiat in primul rand de partile in litigiu, care au posibilitatea in conditiile legii procesuale sa formuleze observatii si obiectiuni in scris, pe care le depun la dosarul cauzei. Expertii contabili au obligatia de sa raspunde in scris la aceste observatii si obiectiuni, si sa depuna raspunsul in scris la organul beneficiar. Daca instanta nu este lamurita de prima expertiza, poate solicita expertului lamuriri in scris, un supliment de expertiza sau o noua expertiza. Este la latitudinea instantei de a accepta sau respinge expertiza, aceasta putand solicita o contraexpertiza facuta de un alt expert contabil.

Chiar daca s-au efectuat o expertiza si o contraexpertiza, iar instanta nu este lamurita, pentru a lua o hotarare justa aceasta poate dispune o alta expertiza. Ca oricare alt mijloc de proba, expertiza contabila prin concluziile sale, constituie numai elemente de convingere lasate la libera apreciere a judecatorului. Acesta poate folosi sau nu concluziile expertizei, motivand pozitia sa. In cazul efectuarii de contraexpertiza, judecatorul poate anula una din ele sau pe amandoua.

Expertii contabili sunt delegati ai instantei, concluziile expertizei contabile facand dovada pana la inscrierea in fals.

Forta probanta a expertizei contabilei consta in aceea ca judecatorii sunt legati de constatarile expertilor, considerandu-le daca nu ca adevarate, probabile.

Expertiza contabila poate fi declarata nula in cazul in care:

a fost facuta fara a cita partile, nulitatea putand fi propusa inainte de inceperea dezbaterilor asupra fondului;

nedepunerea la termen a expertizei contabile, cand s-a cauzat partii o vatamare ce nu poate fi inlaturata in alt mod.

Expertiza contabila in materie penala

Expertiza contabila judiciara poate fi dispusa si in cauze penale, in conformitate cu prevederile Codului de procedura penala, art.116-127.

Procesul penal reprezinta o succesiune de activitati desfasurate de organele judiciare, in vederea stabilirii faptelor considerate infractiuni, incadrarea lor in normele de drept si pedepsirea celor vinovati.

Obiectivul procesului penal este de a constata la timp o fapta care constituie infractiune, astfel incat orice persoana care a savarsit o infractiune, sa fie pedepsita in functie de gradul de vinovatie si nici o persoana nevinovata sa nu fie trasa la raspundere penala.

Infractiunea este fapta care prezinta pericol social, este savarsita cu vinovatie de catre persoane fizice si este prevazuta de legea penala.

Fapta care prezinta pericol social este orice actiune sau inactiune prin care:

se aduce atingere suveranitatii, independentei, unitatii si indivizibilitatii statului;

se aduce atingere persoanei, drepturilor si libertatilor acesteia;

se aduce atingere proprietatii, si intregii ordini de drept

si pentru sanctionarea careia este necesara aplicarea unei pedepse.

Infractiuni care pot constitui obiectul unei expertize contabile sunt de mai multe tipuri:

Infractiuni prin care se aduce atingere suveranitatii, independentei, unitatii si indivizibilitatii statului:

o       subminarea economiei nationale-fapta prin care s-au produs pagube economiei nationale;

o       compromiterea unor interese de stat-fapta prin care s-a distrus, alterat sau ascuns unele documente sau inscrisuri in care erau stabilite drepturi ale statului roman in raport cu o putere straina;

o       comunicarea de informatii false-comunicarea sau raspandirea prin orice mijloace de date sau informatii false, daca fapta este de natura sa aduca atingerea sigurantei statului sau relatiilor internationale ale tarii;

Infractiuni contra patrimoniului:

o       furtul-luarea unui bun mobil din posesia altuia, fara consimtamantul acestuia in vederea insusirii pe nedrept;

o       abuzul de incredere-insusirea unui bun mobil al altuia, detinut cu orice titlu, dispunerea de acest bun pe nedrept ori refuzul de a-l restitui;

o       gestiunea frauduloasa -crearea cu rea credinta de pagube unei persoane, cu ocazia administrarii, pastrarii sau conservarii bunurilor acesteia, in scopul de a dobandi un folos material.

Infractiuni aferente activitatii de gestiune pot fi:

o       crearea de plusuri sau minusuri in gestiune prin mijloace frauduloase

o       nedeclararea in scris in termen legal de catre gestionar a plusurilor sau minusurilor din gestiune despre care are cunostinta, provenite in oricare alt mod decat fraudulos;

o       instrainarea bunurilor constituite garantie, fara instiintarea partii pentru care s-a constituit garantia.

o       sustragerea sau instrainarea de active din patrimoniul administrat si utilizarea acestora in interes personal;

o       deturnarea de fonduri-schimbarea destinatiei fondurilor banesti sau a altor active patrimoniale, fara respectarea prevederilor legale, daca fapta a cauzat o paguba sau a perturbat activitatea economico-financiara a unei entitati patrimoniale;

o       delapidarea-insusirea, folosirea sau traficarea de catre un functionar in interesul sau sau al altuia, de bani, valori sau alte bunuri pe care le gestioneaza sau administreaza;

Infractiuni referitoare la regimul activitatilor economice

o       specula- fapta prin care se cumpara in scopul revanzarii produse industriale sau agricole care din punct de vedere legal nu pot face obiectul comertului particular;

o       inselacinuni cu privire la cantitatea si calitatea marfurilor-folosirea unor instrumente de cantarire necorespunzatoare, falsificarea ori substituirea de marfuri si vanzarea acestora, cunoscand ca sunt falsificate sau substituite;

o       divulgarea secretului economic-divulgarea unor informatii confidentiale la care are acces prin atributiile de serviciu, daca fapta este de natura sa produca pagube;

o       nerespectarea dispozitiilor privind operatiunile de import-export;

o       intermedierea de valori mobiliare fara autorizarea Comisiei Nationale de Valori Mobiliare;

Infractiuni referitoare la evaziunea fiscala

o       refuzul de a pune la dispozitia organelor de control financiar si fiscal ale statului documentele justificative si actele contabile pentru stabilirea obligatiilor fata de stat;

o       sustragerea de la plata impozitelor, taxelor si a altor datorii fata de bugetul de stat prin neinregistrarea unor activitati, pentru care legea prevede inregistrarea;

o       neevidentierea ori evidentierea necorespunzatoare a tranzactiilor in scopul diminuarii impozitelor-diminuarea veniturilor prin neinregistrare sau inregistrare partiala, sau inregistrarea de cheltuieli care nu au la baza documente legale;

o       declararea de informatii fictive sau incomplete in scopul sustragerii de la control declararea eronata a sediului societatii, schimbarea acestuia fara a indeplini obligatiile legale, sau nedeclararea si neinregistrarea tuturor punctelor de lucru sau a filialelor;

o       organizarea de evidente contabile duble.

Procesul penal are doua faze:

urmarirea penala;

judecata.

Procesul penal se desfasoara atat in cursul urmaririi penale cat si in cursul judecatii, avand ca obiectiv aflarea adevarului cu privire la fapta si imprejurarile in care s-a produs si cu privire la faptuitor.

Urmarirea penala este o etapa a procesului penal, care are ca obiectiv strangerea de probe care sa ateste existenta infractiunii, identificarea faptuitorilor, stabilirea raspunderii acestora si daca este cazul dispunerea trimiterii acestora in judecata.

Urmarire penala se efectueaza de :

procurori;

organe de cercetare penala (ale politiei sau ale altor organe speciale).

Actele dispuse de organul de urmarire penala sunt:

ordonanta - in cazuri prevazute de lege;

rezolutia motivata -in celelalte cazuri.

Activitatea de cercetara penala a politiei sau a altor organe este condusa si controlata de procuror, care supravegheaza ca actele de urmarire penala sa fie efectuate cu respectarea dispozitiilor legale, astfel incat orice infractor sa fie pedepsit in functie de vinovatia sa, si nici o persoana sa nu fie urmarita penal daca nu exista probe temeinice ca a savarsit o fapta prevazuta de legea penala.

Sesizarea organelor de urmarire penala se face prin:

o       denunt-aducerea la cunostinta organelor de cercetare penala, de catre o persoana sau de catre o unitate de interes public a unei infractiuni;

o       plangere- aducerea la cunostinta organelor de cercetare penala, de catre o persoana sau de catre o unitate de interes public a unei infractiuni, infractiune care i-a cauzat acesteia o vatamare;

o       cererea organului competent-in cazul in care legea prevede ca urmarirea penala nu poate incepe fara o sesizare speciala, facuta in scris si semnata de organul competent;

o       din oficiu-organul de urmarire penala incheie un proces verbal care constituie actul de incepere al urmaririi penale, avand obligatia sa sesizeze procurorul.

Pe tot parcursul urmaririi penale, persoana supusa acesteia este numit invinuit, pana cand se declanseaza actiunea penala impotriva sa. In cazul in care in cadrul cercetarii penale nu se demonstreaza existenta unei infractiuni, sau se recupereaza in intregime prejudiciul, procurorul da o ordonanta prin care dosarul se claseaza, invinuitul este scos de sub urmarire penala sau urmarirea penala inceteaza.

Actiunea penala este mijlocul legal prin care procurorul se pronunta asupra existentei unei infractiuni, a persoanelor care au savarsit-o si a faptului ca acestia raspund penal, dispunand trimiterea in judecata.

Actiunea penala se pune in miscare de procuror prin ordonanta, dupa verificarea lucrarilor efectuate de organele de cercetare penala si dupa ce considera ca urmarirea penala este completa, au fost respectate dispozitiile legale care garanteaza aflarea adevarului si exista probele necesare si legal administrate.

Actul prin care se sesizeaza instanta de judecata este rechizitoriul.

Rechizitoriul cuprinde urmatoarele date:

data si locul intocmirii;

numele si calitatea celui care il intocmeste;

cauza la care se refera;

temeiul legal al acesteia;

date despre inculpat;

fapta retinuta in sarcina inculpatului;

incadrarea juridica a faptei;

probele pe care se intemeiaza invinuirea;

masura preventiva luata si durata acesteia;

dispozitia de trimitere in judecata;

persoanele care trebuiesc citate in instanta, cu precizarea calitatii lor in proces si locul unde urmeaza a fi citate.

Partile in procesul penal sunt:

inculpatul persoana impotriva careia s-a pus in miscare actiunea penala;

partea vatamata (prejudiciatul)-persoana care a suferit prin fapta penala savarsita de inculpat, o vatamare fizica, morala sau materiala, si participa la proces.

partea responsabila civilmente persoana chemata in procesul penal sa raspunda potrivit legii civile, pentru pagubele provocate prin fapta inculpatului, careia prin culpa proprie i-a facilitat producerea pagubei.

Avand ca obiectiv primordial aflarea adevarului, instanta de judecata isi exercita atributiile in mod activ. Pentru ca solutia pe care instanta o va pronunta sa fie dreapta, este necesar ca aceasta sa-si formeze convingerea pe baza probelor administrate.

Procesul penal se desfasoara in sedinte de judecata, care pot avea loc numai daca a fost indeplinita procedura si partile au fost legal citate. Desfasurarea judecarii cauzelor este declansata de presedintele instantei, care primeste dosarul cauzei, fixeaza termenul de judecata si da dispozitie pentru citarea partilor care trebuie sa fie chemate la judecata.

Pe tot parcursul procesului, procurorul, partile si aparatorii au dreptul sa formuleze cereri,ridica exceptii si pune concluzii cu privire la aspectul penal al cauzei, instanta pronuntandu-se asupra acestora prin incheiere motivata. In cadrul procesului penal, actiunii penale ii poate fi alaturata actiunea civila, cand partea vatamata se constituie ca parte civila contra inculpatului, sau persoanei responsabile civilmente, in vederea tragerii acestora la raspundere civila. Judecata in fata instantei civile se suspenda pana la rezolvarea definitiva a cauzei penale.

Dupa incheierea dezbaterilor se procedeaza la deliberarea si pronuntarea hotararii, aceasta constituind rezultatul acordului membrilor completului de judecata asupra solutiilor date cauzelor supuse deliberarii.

Hotararile pot fi de mai multe tipuri:

sentinta-este hotararea prin care cauza este solutionata de prima instanta de judecata;

decizia-hotararea prin care instanta se pronunta asupra apelului si recursului;

incheierea toate celelalte hotarari date de instanta pe parcursul judecatii.

Recuperarea prejudiciului cauzat prin infractiuni (fapte penale) se face potrivit legii civile astfel:

in natura-prin restituirea bunului sau restabilirea situatiei anterioare savarsirii infractiunii;

prin despagubiri banesti-in cazul in care recuperarea in natura nu mai este posibila;

Caile de atac ale hotararilor organelor de judecata sunt:

apelul-prin care se ataca latura civila a sentintei;

recursul-prin care se ataca deciziile pronuntate in apel;

contestatia in anulare-este o cale extraordinara de atac impotriva hotararii penale definitive;

revizuirea- este o cale extraordinara de atac impotriva hotararii penale definitive in cazul in care se constata ca trebuiesc revizuite anumite motive care au dus la luarea unei hotarari nelegale sau netemeinice;

Pe tot parcursul procesului penal o importanta deosebita se acorda adunarii probelor, care trebuie sa fie admisibile, pertinente, concludente si utile, expertiza contabila constituind una din aceste probe. Unul din principiile de baza ale dreptului penal consta in faptul ca sarcina de a dovedi vinovatia decurge din prezumtia de nevinovatie a persoanei sau persoanelor implicate.

Numirea expertului contabil in dosarele penale

In conformitate cu art.118, al.2 si 3 din Codul de procedura penala, expertul contabil este numit de catre organul de urmarire penala, sau de catre instanta de judecata. Fiecare parte are dreptul ca un expert contabil recomandat de ea sa participe la efectuarea expertizei contabile. Ca o particularitate referitoare la numirea expertului contabil in cauze penale, organul de urmarire penala sau instanta de judecata, cand dispune efectuarea unei expertize contabile, fixeaza un termen, la care sunt convocate partile, precum si expertul contabil. Acest lucru permite ca atunci cand sunt stabilite obiectivele expertizei, expertul contabil sa poata face observatii referitoare la acestea, sau sa poata sa cere completarea acestora, in cazul in care acesta considera ca nu sunt suficiente.

Organul de urmarire penala sau instanta aduce la cunostinta expertului:

termenul in care urmeaza sa fie efectuata expertiza;

aprobarea de a solicita de la parti eventuale lamuriri, sau explicatii suplimentare, in vederea confruntarii acestora cu documentele analizate, fara a fi considerate ca material documentar, in stabilirea concluziilor.

Responsabilitatea expertului contabil in efectuarea expertizei contabile judiciare in cauze penale este foarte mare, de aceea acesta trebuie sa se conformeze liberului sau arbitru - constiinta si juramantul profesional. Daca la primul termen dupa depunerea raportului de expertiza contabila, exista obiectiuni, instanta poate dispune completarea expertizei, sau chiar o noua expertiza. Contraexpertiza ceruta de una din parti, nu este obligatorie pentru instanta, dar din motive de jurisprudenta, aceasta este datoare sa o incuviinteze, daca este necesara pentru stabilirea faptelor. Atat expertiza contabila cat si contraexpertiza, pot sa nu fie luate in considerare, daca expertul nu ajunge la concluzii pe baza unor rationamente precise, ci pe baza unor aprecieri subiective, nefondate.

Expertiza contabila extrajudiciara

Expertiza contabila extrajudiciara sau amiabila nu este supusa nici unei reglementari procedurale, aceasta se efectueaza pe baza unui contract incheiat intre partile care solicita expertiza si expertul contabil, sau cabinetul de expertiza contabila, pe baza unei negocieri directe. Expertiza extrajudiciara se poate efectua la cererea unei, sau unor persoane fizice si/sau juridice.

In functie de scopul pentru care este solicitata expertiza contabila, este recomandat ca beneficiarul, sau beneficiarii expertizei contabile, sa se adreseze Corpului Expertilor Contabili si ai Contabililor Autorizati din Romania, pentru a le recomanda expertii contabili sau cabinetele de expertiza contabila, care au mai efectuat lucrari pe tematica respectiva.

Contractul de expertiza contabila amiabila, este un contract comercial, care pe langa cluzele contractuale obisnuite, trebuie sa cuprinda obligatoriu si urmatoarele clauze:

obiectivele (intrebarile) la care trebuie sa raspunda expertul contabil, formulate clar si concis;

data si locul predarii raportului de expertiza contabila;

onorariul expertului sau cabinetului de expertiza, stabilit pe baza tarifului profesional.

In cazul in care, pe masura executarii misiunii sale, expertul contabil constata ca verificarile trebuie extinse si nu se poate incadra in termenul stabilit, sau obiectivele initiale trebuie completate, pentru a contribui la solutionarea corecta a cauzei si realizarea unei lucrari de calitate, se va incheia un act aditional la contractul initial. In actul aditional se vor stipula toate modificarile la contractul initial.

Modelul de contract pentru expertizele contabile extrajudiciare, propus de CECCAR, pentru a veni in ajutorul expertilor contabili, este urmatorul:

CONTRACT DE EXPERTIZA CONTABILA EXTRAJUDICIARA

Incheiat intre:

Expertul(ii) contabil(i), sau societatea de expertiza S.C

cu domiciliul/sediul social in ..inscris(si)(a) in Tabloul Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania

(CECCAR) in partea.. . . . ..pozitia . . . . . . . . . . . . .

in calitate de PRESTATOR si

(denumirea beneficiarului)

cu domiciliul/sediul social in..reprezentata prin..denumit(a) BENEFICIAR, s-a incheiat prezentul contract pentru efectuarea unei expertize contabile extrajudiciare.

Articolul 1

PRESTATORUL se obliga sa procedeze la examinarea profesionala si sa formuleze concluzii (raspunsuri) la urmatoarele obiective:

Obiectivul nr.1.

Obiectivul nr.2.

Obiectivul nr.n.

Articolul 2

BENEFICIARUL expertizei contabile extrajudiciare se obliga sa puna la dispozitia PRESTATORULUI urmatoarele materiale documentare:

1.

2.

3.

n.

Articolul 3

PRESTATORUL se obliga sa intocmeasca RAPORTUL DE EXPERTIZA CONTABILA EXTRAJUDICIIARA in conformitate cu normele profesionale specifice privind expertizele contabile, care va fi depus la pana la data de..

Articolul 4

BENEFICIARUL RAPORTULUI DE EXPERTIZA CONTABILA EXTRAJUDICIARA se obliga sa plateasca prestatorului onorariul in suma delei, din care .imediat dupa semnarea contractului si.lei pana la data de

Articolul 5

In conformitate cu principiile deontologiei profesiei contabile liberale, PRESTATORUL se obliga sa asigure confidentialitatea informatiilor la care are acces cu ocazia executarii prestatiei care face obiectul prezentului contract.

Articolul 6

Prezentul contract incheiat in..exemplare, intra in vigoare cu data semnarii si se completeaza cu prevederile legislatiei civile in materie.

Localitatea..

Data

PRESTATOR BENEFICIAR

Obiectivele expertizei contabile extrajudiciare

Multitudinea de probleme cu caracter economico-financiar cu care se confrunta agentii economici in mediul de afaceri romanesc, tot mai dinamic si mai agresiv, necesita de multe ori parerea autorizata a expertilor contabili, pentru a solutiona o serie de litigii pe cale amiabila, fara sa se mai apeleze la justitie. Intr-o asemenea conjunctura expertiza contabila extrajudiciara are un rol bine definit, fiind un mijloc eficient de asistenta de inalta specialitate, venind in ajutorul oamenilor de afaceri, al administratorilor, al managerilor, al autoritatilor fiscale, etc, pentru solutionarea in timp real a unor litigii, sau cauze, care de multe ori sunt o consecinta a defectiunilor in sistemul de documentare si evidenta financiar - contabila. In multe cazuri apelarea la justitie, este un proces anevoios, datorita volumului mare de lucrari al organelor judiciare, necesitand o perioada lunga de timp, motiv pentru care o serie de litigii se

pot solutiona operativ pe cale amiabila, apleland la expertiza contabila extrajudiciara. Expertiza contabila extrajudiciara contribuie operativ la prevenirea pagubelor in patrimoniu, mentinerea integritatii acestuia si respectarea legalitatii in materie economico - financiara, pentru derularea corecta a afacerilor.

Expertiza contabila extrajudiciara dispusa de partea, sau partile interesate, poate fi utilizata in urmatoarele cazuri:

litigii intre agentii economici cu privire la derularea contractelor economice (neconcordante intre evidenta financiar contabila si tranzactiile efectuate, plati cu intarziere, calcule de penalitati, etc.);

conducerea defectuoasa a evidentei financiar - contabile;

litigii dintre actionari si consiliile de administratie, privind gestionarea patrimoniala;

litigii dintre salariati si conducerea entitatii patrimoniale aferente drepturilor salariale;

reflectarea incorecta in contabilitate, sau neevidentierea anumitor impozite si taxe, cu repercursiuni asupra situatiilor financiare;

lipsuri in gestiune datorate gestionarii necorespunzatoare a bunurilor materiale si banesti;

contestarea deciziilor de imputatie;

stabilirea oportunitatii efectuarii unei investitii;

utilizarea ineficienta a resurselor patrimoniale;

contestarea modului de repartizare al profitului;

plata cu intarziere a dividentelor, sau neplata acestora;

evidentierea insolvabilitatii, sau a starii de faliment, etc.

Ca mijloc de asigurare al corectitudinii, exactitatii si legalitatii, expertiza contabila extrajudiciara este utilizata si pentru certificarea bilantului si a contului de profit si pierderi, consituind o garantie pentru terti, in vederea derularii relatiilor de afaceri

Etapele privind elaborarea expertizei contabile extrajudiciare

Normele de lucru specifice misiunilor privind expertizele contabile extrajudiciare prevad o succesiune logica a urmatoarele etape de lucru:

contractarea si programarea expertizelor contabile;

delegarea si supravegherea lucrarilor privind expertizele contabile;

documentarea lucrarilor;

redactarea, semnarea si depunerea raportului de expertiza contabila extrajudiciara.

Contractarea si programarea expertizelor contabile extrajuciare

Inainte de a incheia contractul, expertul contabil trebuie sa efectueze o documentare generala asupra problematicii care face obiectul expertizei, pentru a se asigura ca pot sa indeplineasca aceasta misiune, in conditiile de calitate impuse de normele profesionale. Codul deontologic precizeaza faptul ca expertii contabili nu trebuie sa se angajeze in misiuni, pe care nu le pot realiza cu competenta maxima. Expertii contabili sunt si ei specializati in anumite domenii, acest aspect fiind inregistrat la CECCAR, existand o clasificare a expertilor contabili pe domenii de competenta, motiv pentru care beneficiarii pot fi indrumati de catre Corp, la alegerea experului contabil care a mai executat lucrari de calitate pe tematica respectiva.

Dupa evaluarea generala, expertul contabil decide daca accepta misiunea sau nu. In cazul acceptului, urmeaza incheierea si semnarea contractului si numai dupa aceea se deruleaza etapele urmatoare.

Spre deosebire de expertiza judiciara, in cazul expertizei amiabile, expertul contabil poate sa faca observatii asupra obiectivelor, in sensul reformularii, sau completarii acestora, cat si asupra materialului documentar care urmeaza sa fie pus la dispozitia acestuia, aceste aspecte fiind discutate cu beneficiarul, in faza de negociere a contractului.

Programarea lucrarilor presupune stabilirea bugetului de timp pe domenii, pe tip de operatiuni si pe persoane, in cazul in care apeleaza la utilizarea unor colaboratori.

Delegarea si supravegherea lucrarilor de expertiza contabila

In cazul unor expertize contabile extrajudiciare care necesita un volum mare de lucrari, expertii contabili pot apela la serviciile unor colaboratori, delegand executarea unor lucrari, cu mentiunea ca responsabilitatea finala nu poate fi delegata, aceasta le revine exclusiv. Lucrul in echipa presupune delegarea unor responsabilitati, respectiv de lucrari care trebuie realizate cu un nivel de competenta profesionala, astfel incat sa se asigure un grad rezonabil de certitudine ca nivelul calitatii nu va fi afectat.

Masurile care trebuie luate de catre expertul contabil in cazul in care foloseste in cadrul misiunii asistenti sau colaboratori, sunt:

alegerea unor persoane independente si competente, care pot executa lucrarile cerute;

urmarirea respectarii principiilor etice cum ar fi: integritate, obiectivitate, confidentialitate, de catre asistenti;

urmarirea respectarii programului de lucru stabilit;

elaborarea de instructiuni suficiente si corespunzatoare pentru fiecare colaborator in parte;

repartizarea de responsabilitati diferite in functie de nivelul de competenta al fiecarui colaborator;

fixarea de termene clare pentru fiecare colaborator;

revizuirea permanenta a lucrarilor;

controlul calitatii lucrarilor efectuate de colaboratori.

Documentarea lucrarilor

Ca si in cazul expertizei contabile judiciare, etapa de documentare constituie o etapa principala, cu mentiunea expresa ca documentarea se limiteaza strict doar la studierea materialului necesar pentru a raspunde la obiectivele stabilite prin contract. Pentru a elabora un raport de expertiza contabila bine fundamentat, este necesar ca expertul sa studieze in profunzime, tot materialul documentar necesar.

Etapa de documentare presupune urmarea procedurilor specifice muncii de expertiza, pe care expertul contabil trebuie sa le urmeze, care constau in:

examinarea materialului documentar stipulat in contract, care se face la sediul beneficiarului;

examinarea de acte si evidente aflate la terti;

cererea de confirmari de la terti;

intervievarea anumitor persoane, pentru a stabili concordanta sau neconcordanta dintre explicatii si documentele studiate;

analiza comparativa a unor documente care se refera la obiectivele stabilite, cum ar fi: un raport de expertiza anterior daca exista, procese verbale intocmite de organele de control abilitate, etc.

Materialul documentar original se studiaza de expertul contabil la domiciliul beneficiarului, acesta nu poate fi luat de catre expert, decat sub forma unor copii.

In aceasta etapa, conform normelor profesionale expertul contabil trebuie sa intocmeasca un dosar de lucru care in trebuie sa cuprinda:

un exemplar original din contractul de expertiza;

note personale ale expertului contabil redactate in timpul efectuarii expertizei;

procese verbale de discutii cu beneficiarul;

copii ale unor documente financiar contabile, luate ca material probant.

Redactarea, semnarea si depunerea raportului de expertiza

Ca si in cazul expertizei contabile judiciare, activitatea de cercetare a expertului contabil se materializeaza intr-un raport scris in care sunt consemnate rezultatele si concluziile sale, denumit "Raport de expertiza contabila extrajudiciara (amiabila)".

Acest raport are patru capitole, fiind similar cu raportul de expertiza contabila judiciara:

a)      introducere;

b)      desfasurarea propriu-zisa a expertizei contabile;

c)      concluzii;

d)     consideratii generale ale expertului contabil

Capitolul I - Introducere

Informatiile care trebuie prezentate in introducere se refera la:

date de identificare a expertului, nume, prenume, domiciliul, numarul carnetului de expert si pozitia din Tabloul expertilor contabili;

beneficiarul expertizei;

circumstantele care l-au determinat pe beneficiar sa apeleze la prestatia expertului;

obiectivele expertizei;

materialul documentar care are o legatura cauzala cu obiectivele;

data si locul efectuarii expertizei;

mentionarea expresa daca s-au mai efectuat sau nu alte expertize contabile avand acelasi obiectiv;

mentionarea folosirii lucrarilor altor experti;

precizarea problemelor ridicate de partile interesate in expertiza si explicatiile date de acestea in timpul efectuarii expertizei;

termenul pana la care raportul de expertiza trebuia predat si indicarea eventualelor perioade de prelungire;

orice alte informatii considerate de expert relevante.

Capitolul II -Desfasurarea expertizei contabile judiciare

Acest capitol contine cate un paragraf distinct pentru fiecare obiectiv al expertizei contabile, care consta intr-o descriere amanuntita a operatiilor efectuate de expert, cu privire la materialul documentar si tranzactiile analizate, sursele de informare utilizate si legislatia aplicabila.

Ca si in cazul expertizei judiciare, pentru fiecare obiectiv si constatare facuta, se precizeaza tipul si numarul documentelor studiate si care se interpreteaza in conformitate cu reglementarile legale aplicabile. Pentru fiecare obiectiv se prezinta modul de calcul, se interpreteaza si comenteaza rezultatele. La sfarsitul fiecarui obiectiv, se prezinta raspunsul dat de expert, care trebuie sa fie clar, concis si redactat intr-o maniera logica. Documentele care stau la baza analizei efectuate in aceasta etapa se bazeaza numai pe documente legale si pe informatii reale din contabilitate, fara a se face presupuneri sau aprecieri pe documente care nu au temei legal. Informatiile aferente unor rapoarte de control studiate, se prezinta prin comparatie si se analizeaza in consonanta cu reglementarile legale. Si in cazul expertizelor contabile amiabile, expertul contabil nu trebuie sa faca nici o afirmatie asupra incadrarilor juridice ale faptelor, ci sa se rezume la prezentarea evenimentelor si tranzactiilor din punct de vedere economic si financiar. In cazul in care depisteaza documente fictive, sau care nu intrunesc conditiile legale, el nu trebuie sa le ia in consideratie la stabilirea concluziilor sale, dar le mentioneaza in raportul de expertiza contabila.

Capitolul III - Concluzii

Ultimul capitol reprezinta sinteza activitatii de expertiza contabila, in care sunt prezentate raspunsurile la obiectivele (intrebarile) stabilite prin contract si care trebuie prezentate distinct, cate un paragraf cu concluzia la fiecare obiectiv al expertizei contabile, preluat in aceeasi maniera in care a fost formulat in capitolul II, fara a lasa loc de interpretari sau concluzii prezumtive.

Capitolul IV - Consideratii personale ale expertului contabil

In cadrul acestui capitol expertul contabil prezinta daca este cazul,

unele observatii personale, al caror continut si intindere depind de rationamentul profesional al expertului contabil.

Raportul de expertiza se semneaza de expert pe fiecare fila, inclusiv pe anexe si nu trebuie sa contina modificari sau stersaturi.

Raportul se intocmeste in doua exemplare (sau in cate exemplare s-a stabilit in contract), unul (sau mai multe) exemplare pentru beneficiarul care a dispus expertiza, si un exemplar la expertul contabil. Raportul de expertiza se preda la termenul stabilit beneficiarului, care semneaza de primire.

Norma profesionala nr. 35/2001 emisa de CECCAR recomanda urmatorul model al raportului de expertiza contabila extrajudiciara:

RAPORT DE EXPERTIZA CONTABILA EXTRAJUDICIARA

Capitolul I - INTRODUCERE

Paragraful 1

Subsemnatul . . . . . . . . . . . , expert contabil, domiciliat in

. . . . . . . posesor al carnetului de expert contabil nr . .inscris in TABLOUL EXPERTILOR CONTABILI SI CONTABILILOR AUTORIZATI DIN ROMANIA (CECCAR) in partea . pozitia . (daca sunt mai multi experti se repeta pt. fiecare).

Paragraful 2

In baza contractului nr . . . .am acceptat misiunea efectuarii unei expertize contabile extrajudiciare pt. . . . . . . . . . . . . .

(denumirea si domiciliul clientului)

Paragraful 3

Imprejurarile si circumstantele care l-au determinat pe client sa apeleze la prestatia noastra sunt . . . . . . . . . . . . . . . ..

Paragraful 4

Conform art. nr . . . din contractul nr . . ..obiectivele fixate pentru expertiza contabila extrajudiciara sunt:

n. . . . . . . . . . .

Paragraful 5

Lucrarile expertizei contabile s-au efectuat in perioada . . . . .la sediul social/domiciliul.

Paragraful 6

Materialul documentar care a stat la baza efectuarii expertizei consta in.

Paragraful 7

Redactarea prezentului raport de expertiza contabila s-a facut in perioada..In cauza s-au efectuat/nu s-au efectuat alte expertize contabile; s-au utilizat/nu s-au utilizat lucrarile altor experti (tehnici, fiscali, etc.)

Problemele ridicate de partile interesate in expertiza si explicatiile date de acestea in timpul efectuarii expertizei sunt . . . . . . . . . . . . ..

Paragraful 8

Data pentru depunerea prezentului raport a fost fixata la . . . . . . .

si prelungita la . . . . . ..(daca este cazul).

Capitolul II - DESFASURAREA EXPERTIZEI CONTABILE

Obiectivul nr. i ( i=1,..n)

Pentru a raspunde la obiectivul (intrebarea nr. i) s-au examinat urmatoarele documente si acte

In conformitate cu actele si documentele expertizate, formulam la obiectivul nr. i, urmatorul raspuns.

(se redacteaza raspunsul clar, concis, fara ambiguitati)

Capitolul III- CONCLUZII

In conformitate cu examinarile materialului documentar mentionat in introducerea si cuprinsul prezentului raport de expertiza contabila, formulam urmatoarele concluzii (raspunsuri) la obiectivele (intrebarile fixate acesteia.

La obiectivul nr.1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

La obiectivul nr.2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

La obiectivul nr.n . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..

(se reiau raspunsurile din capitolul II-Desfasurarea expertizei contabile)

Capitolul IV - CONSIDERATII PERSONALE ALE EXPERTULUI CONTABIL

Pentru ca prezentul raport de expertiza contabila sa vina in sprijinul beneficiarului consideram necesar sa facem urmatoarele precizari: . . .

(Acest paragraf poate fi introdus numai daca expertul contabil are de facut unele observatii, pe care le considera utile pentru beneficiar)

Expert(ti) contabili