Afaceri	Agricultura	Economie	Management	Marketing	Protectia muncii
	Transporturi

Finante banci

Index » business » » economie » Finante banci
» Elemente generale asupra teoriei impozitelor

Elemente generale asupra teoriei impozitelor

 

Problema economica este determinarea nivelului presiunii fiscale optime, care va determina maximizarea veniturilor incasate, acesta fiind de fapt obiectivul principal. Cele doua limite ale presiunii fiscale sunt:

     0% - presiuni fiscale mici → impozite mici

     100% - impozite [0%]

Dupa depasirea presiunii fiscale optime, desi teoretic incasarile din impozite vor trebui sa creasca, practic, se constata o diminuare a acestora din trei considerente:

inclinarea/tentatia spre evaziune fiscala datorita impozitelor impovaratoare;

falimente

mutarea societatilor comerciale in tari (zone) cu fiscalitate mai redusa

1.9 Spalarea banilor

In esenta este un prim grup de activitati ilicite (droguri, arme, inselaciuni) prin care se creeaza banii negrii. In etapa a doua este procesul de spalare in care banii devin curati (albi).

Prin procesul de „spalare” se intelege complexul de operatiuni referitoare la ascunderea originii ilicite a banilor, operatie care se mai cheama disimulare.

Exemple de metode de spalare:

La cumpararea terenului desi pretul real este 100.000 €, se va declara in acte numai suma de 15.000 €. La revanzare, dupa un interval de timp, pretul real este de 120.000 €, care de data aceasta se va trece in actele autentice. Deci in acte va aparea un castig de 105.000 €, astfel incat s-a realizat spalarea celor 100.000 €. (Observatie – In ultimele decenii s-au infiintat oficii de combaterea spalarii banilor, care contabilizeaza toate operatiunile care depasesc o anumita suma (10.000 €).

Cumparare Vanzare

P_{c real} = 100.000 € P_{v real} = 120.000 €

P_{c notar} = 15.000 € P_{c notar} = 120.000 €

Cumpararea efectelor loto castigatoare de la cumparatorii reali.

Operatiuni financiare complexe cu depuneri succesive in diferite banci, societati anonime, titluri financiare speciale (optiuni, contracte futures, forward, etc.).

TVA

2.1. Generalitati. Definitie

TVA-ul face parte din categoria impozitelor directe fiind impropiu denumita taxa , fiind un veritabil impozit.

Observatie:

Subiectul este definit de suportator.

Impozitul este definit de taxa (nu cofera o contraprestatie)

Conditiile de existenta TVA

Operatiune efectuata cu palta , loc de desfasurare Romania , efctuata de o persoana impozabila.

2.2. Persoane impozabile si neimpozabile

Personae impozabile, sunt in general persoanele juridice;

Persoanele neimpozabile sunt pesoane fizice, asociatii, fundatii, intitutii publice, personae juridice la cerere pana la o cifra de afaceri mai mica de 2 milioane lei. (rol)

2.3. Tipuri de TVA

INTRARE _______________SC _______________IESIRE

Furnizori(fact primate) _____SC _____Clienti (facturi emise)

Pret+TVA DEductibil ct 4426    Pret +TVA colectata ct 4427

In acest caz dam bani la stat , iar daca infiintam o firma este bine sa nu fim platitori de TVA

In acest caz primesti bani la stat , iar daca infiintam o firma este bine sa fim platitori de TVA

Modalitatile de rambursare , recuperare TVA:

Cererea de rambursare , teoretic se restituie TVA de catre Organele Fiscale, iar practic., De aceia cei mai multi fac o compensare in lunile viitoare cu TVA ce se colecteaza.

Compensarea largita sau extinsa cu alte impozite datorate cu conditia ca aceste impozite sa fie datorate aceluiasi organ.

2.4. Tipuri de operatii .Clasificare.

α) Operatii taxabile , se taxeazacu cota standard de TVA

ß) Scutite cu drept de deducere , colectatul este zero , dar am dreptul de deducere.

Aceasta este situatia cea mai favorabila deoarece scutirea echivaleaza cu vanzarea bunului sau serviciului fara obligatia de a avea TVAcolectata .

Bunul sau serviciul va fi vandut cu un pret mai mic , deci va fi competitiv.

Exp. –Stimularea exportului, chiar daca nu exista obligatia de a colecta TVA ramane avantajul de a deduce TVA pentru Facturile de intrare (primite)

γ) Scutirea fara drept de deducere

Nu se colecteaza , nu se deduce, deci nu exista obligatia de a colecta pentru facturile emise dar, nici dreptul de a deduce pentru facturile primite.

PRORATA [%] = α+ß+γ+ subventii

Prorata se exprima in procent

Exprima ponderea operatiilor la care se colecteaza in ansamblu operatiilor , opertate de firma se va calcula :

TVA de dedus =TVA deductibil X Prorata

Exp.1

O SC presteaza servicii taxabile de 1 milion euro si servicii netaxabile tot de 1 milion euro .Facturile primite sunt 1,5 milioane euro. Caluclati decontul de TVA.

Ipoteza 1.

Toate operatiile de iesire de 2 mil euro sunt taxabile

TVA c = 2 mil X 19% = 0, 38 milioane

TVA d = 1,5 mil x 19% - 0,285 milioane

TVA plata = 0,38 -0,285 = 0,095 mil euro

Ipoteza 2.

PRORTA = 1 milion = 1 = 50% TVA d = 0,285

TVA de dedus = 50% x 0.095 = 0,1425

Contribuabilul analizat are o prorata de 50 % semnificand ca din ansamblul operatiilor de iesire la jumatate colecteaza TVA , iar cealalta jumatate nu colecteaza.

Tipuri de cote de TVA

TVA – C[%] x Bi

C[%] = cota in procent

Bi = Baza de impozitare

Cs[%] Cota standard = 19%

Cr[%]Cota redusa = 9%

Obs. In cazul in care se aplica cota de 19% , baza de impozitare se considera a fi pretul fara TVA

TVA = 19% x Pret fara TVA

In situatia in care se doreste calculul TVA la un pret cu TVA se va aplica o cota redusa *

C* = Baza x 19% = 0,19 = 0,1596

119% 1,19

TVA =C* [15,96%] x P+ pret cu TVA

AcelasTVA se poate calcula fie aplicand cota normala de 19% pretului fara TVA.

(relatia 1) , fie aplic cota de 0,1596 pretului cu TVA.

P+ = 100

TVA = 19% X 100 = 15,96

P+ - TVA = 100-15,96 = 84,04

(relatia 2)

TVA = 19% x 84,04 = 15,96

TVA = 15,96% x 100 = 15,96 ron

P- = P + - TVA = 100-15,96 = 84,04

TVA =19% X 84,04=15,96

Taxele vamale

Ca si in cazul TVA, taxele vamale sunt impozite facand parte din categoria impozitelor directe.

Justificare

Taxele vamale sunt impozite si nu taxe, deoarece nu se asigura o contraprestatie din partea organului care le percepe, subiectul impozitului fiind diferit de suportatorul acestuia.

Clasificarea taxelor vamale

Dupa obiectul asupra caruia se aseaza taxele vamale, intalnim:

     Taxe vamale de import

sunt stabilite asupra marfurilor importate

sunt cele mai raspandite, avand principalul scop de a proteja interesul producatorilor autohtoni.

     Taxe vamale de export

se percep asupra marfurilor produse in tara in momentul exportului acestora

comparativ cu taxele vamale de import, acestea se folosesc mult mai rar, evidentiind rolul de parghie economica (stimularea sau obstructia) anumitor zone.

Exemplu:

Taxele vamale pentru exportul materialelor lemnoase si al altor materii prime.

Prin aceasta masura se doreste stimularea exportului nu de materii prime, ci de produse finite care sa inglobeze la randul lor manopera aferenta.

     Taxele vamale de tranzit: sunt instituite de unele tari asupra marfurilor straine aflate in trecere pe teritoriul lor vamal.

In functie de modul de stabilire, luand in considerare acordurile incheiate intre diferite tari, intalnim:

     Taxe vamale conventionale sunt percepute in conditiile aplicarii clauzei natiunii celei mai favorizate si se aplica la importurile realizate de tarile membre ale Organizatiei Mondiale a Comertului – OMC.

     Taxe vamale autohtone se incaseaza in cazul importurilor provenite din tarile cu care se intretin relatii comerciale fara aplicarea clauzei natiunii celei mai favorizate, fiind de obicei mult mai ridicate decat precedentele.

In functie de forma de exprimare:

     Taxe vamale ad-valorem se exprima in cote procentuale din valoarea in vama a marfurilor importate.

     Taxe vamale specifice sunt stabilite in sume fixe pe unitatea fizica din marfurile importate.

     Taxe vamale compuse apar ca o combinatie a celor doua forme.

Dupa scopul urmarit de stat:

     Taxe vamale fiscale sunt percepute cu scopul exclusiv de a aduce venituri bugetului public.

     Taxe vamale protectioniste cu rol de a crea unele avantaje pentru marfurile care le-ar putea concura pe cele autohtone.

     Taxe vamale antidumpig se aplica impotriva fenomenului de dumping. Daca acest fenomen este la import se adauga o taxa speciala egala cu diferenta dintre pretul de piata si pretul de import.

     Taxe vamale compensatorii se percep pentru neutralizarea subventiilor acordate de statul exportator in cazul unor bunuri si produse.

Dumping = tehnica de comert in scopul de a penetra o noua piata cu preturi mult mai mici decat preturile pietei, chiar sub preturile de cost

Masuri de contingentare (de salvgardare): situatie in care se limiteaza importurile sau exporturile prin contingentare (contingent = marimea maxima a unui lot pentru care se acorda licenta la import sau la export).

Calculul taxelor vamale

Materia impozabila este valoarea in vama V_v a marfurilor, stabilita in lei.

Valoarea in vama se stabileste pe baza valorii de tranzactie V_tr la care se adauga, in masura in care au fost efectuate, urmatoarele:

cheltuieli de transport ale marfurilor pana la frontiera C_tr

cheltuieli de incarcare/descarcare si manipulare C_idm

costul asigurarii pe parcursul extern C_a

V_v = V_tr + C_tr + C_idm + C_a

T_v = V_v x c[%]

Taxele vamale sunt influentate de acordurile comerciale bilaterale dintre importatori si exportatori.

Un agent economic importa o cantitate de 1.000 kg de produse X. Pretul in vama al unui kg de produs este 100€. Separat de pretul in vama factura mai contine si cheltuieli de transport in suma de 500€. Taxa vamala in procente este de 35%, iar cursul lei/€ este de 4,2 lei.

V_v = V_tr + C_tr

V_tr = cantitate x pret x curs valutar

V_tr = 1.000kg x 100€ x 4,2lei/€ = 420.000lei

C_tr = pret x curs valutar

C_tr = 500€ x 4,2lei/€ = 2.100lei

V_v = 420.000lei + 2.100lei = 422.100lei

T_v = V_v x c[%]

T_v = 422.100lei x 35% = 147.735lei

Accizele

Accizele sunt taxe speciale de consumatie care se datoreaza bugetului de stat pentru anumite produse din tara si din import. Fac parte din categoria impozitelor indirecte. Accizele se mai numesc si impozite pe lux si vicii.

In momentul actual, pe fondul motivatiei instituirii lor ca taxe speciale de consumatie, asezate asupra unor produse sau bunuri ce nu sunt de stricta necesitate, accizele preced taxa pe valoarea adaugata astfel ca se includ in baza de impozitare pentru calculul TVA (taxele vamale sunt supuse aceluiasi regim) si se aplica o singura data pe lantul de fabricatie si executie al produselor accizabile. Evident, TVA se aplica unui pret total care include toate cheltuielile de productie si comisioanelor, la care se adauga taxele vamale si accizele.

Actualul cod fiscal introduce notiunea de antrepozit fiscal care este un loc special amenajat in care se produc, ambaleaza, depoziteaza si distribuie produsele accizabile.

Cotele de accizare sunt stabilite:

    in sume fixe pe unitatea fizica de masura (cote specifice)

    in cote procentuale (cote ad-valorem)

    in sume de cote fixe si cote ad-valorem luate impreuna.

Baza de impozitare este diferita, in functie de produsele accizabile.

    in cazul folosirii accizelor specifice unitare, baza de impozitare este reprezentata de: hectolitru pentru alcool pur, hectolitru/grad alcoolic

    in cazul folosirii cotelor procentuale, baza de impozitare este data de pretul de livrare, valoarea in vama la care se adauga taxa vamala si alte taxe specifice, contravaloare ce revine deponentului pentru bunurile comercializate prin agentii economici, provenite de la persoanele fizice neinregistrate ca si agenti economici.

Un agent economic importa in luna curenta 10.000 doze de bere de 0,33L bucata si 5^o Plato la un pret de 0,5€/buc. Cheltuielile de transport sunt de 800€, costurile anexe 100€ si costurile cu asigurarea 80€. Cota ce reprezinta taxele vamale este de 20%, accizele sunt de 1,5€/hectolitru/grad.

Se cer taxele vamale si accizele. Cursul valutar este de 4,2 lei/€.

q = 10.000doze

p = 0,5€/buc

c[%] = 20%

C_tr = 800€

C_a = 100€

C_as = 80€

A_cc = 1,5€/hl/grad

V_v = (q x p + C) x curs valutar

V_v = (10.000 x 0,5 + 800 + 100 + 80) x 4,2 =

= (50.000 x 980) x 4,2 = 25.116lei

T_v = V_v x c[%]

T_v = 25.116 x 20% = 5.023lei

P_import = V_v + T_v + A_cc

P_import = 25.116 + 5.023 + 1.040 = 31.179lei

Tinand cont ca:

pretul de fabricatie a unui produs este de 100u.m.

cota de aplicare a taxelor vamale 20%

accizele se aplica in procent de 100% produselor respective

adaosul comercial la importator este de 10%

adaosul comercial in regim en-gros este de 20%

V_v = pret + T_v + A_cc

V_v = 100 + 20 + 100 = 220

p_v⁺ = p_v^- + TVA

Adaos comercial = p^- + c[%]

IMPOZITUL PE PROFIT/VENIT

4.1 GENERALITATI

In Legislatia Romaneasca actuala exista 3 modalitati de impunere a veniturilor persoanelor juriduce:

Impozitul pe profit I/ π

I[um]=C[%] x Bi[um]

I/ π = 16% x π/b

π/b –profit brut

formula impozitului pe profit

a)     La Microintreprinderi

I/v = [2-3%] X ΣVca

ΣVca =SUMA VENITURILOR DIN CIFRA DE AFACERI

b)     Impozitul forfetar

In situatia in care impozitul datorat de microintreprinderi este mai mic decat impozitul minim annual prevazut de articolul 18 aliniatul 3( Ordonanta 34/2009), acestea sunt obligate la plata impozitului la nicelul acestor sume .

Contribuabili in cazul carora impozitul pe profit este mai mic decat suma impozitului minim pentru transa de venituri totale corespunzatoare sunt obligate la plata impozitului la nivelul acestei sume.

4.2. Impozitul pentru microintreprinderi (punctual b) sa introdus din 2 ratiuni:

-sprijinirea microintreprinderilor in primii ani de dezvoltare

-simplificarea calculului impozitului pe profit si aceasta simplificarea procedurilor de controlul fiscal

Este considerate microintreprindere o societate comerciala care indeplineste cumulative urmatoarele 5 conditii:

Cifra de afaceri < 200.000 ron

Mai putin de 9 angajati

Sa nu fie capital social majoritar de stat

Domeniul principal de activitate cuprins in CAEN

Sa nu fie banci sau jocuri de noroc

OBSERVATIE:

La infiintarea unei societati noi exista posiblitatea de a opta in vectorul fiscal pentru a plati impozit pe profit de tip A sau impozit pe venit de tip B

Raspunsul se va da efectuand o previziune a viitorului firmei

4.3 IMPOZITUL PE PROFIT IN CAZ GENERAL I/π

IN GENERAL PROFITUL ESTE:

π= ΣVeniturilor-ΣCheltuielilor

Pentru a determina baza de impozitare specifica calculatiei , impozitul pe profit se efectueaza urmatoarele calcule:

Bi =ΣV—ΣchTotale+ΣCheNedeductibile= πb

Bi =baza de impozitare

Mecenat =Potrivit O.G. 36/1998, mecenatul este un act de liberalitate prin care o persoana fizica sau juridica transfera, fara obligatie de contrapartida directa sau indirecta, dreptul sau de proprietate asupra unor bunuri materiale sau mijloace financiare catre o persoana fizica, ca activitate filantropica cu caracter umanitar, pentru desfasurarea unor activitati in domeniile cultural, artistic, medico-sanitar sau stiintific (cercetare fundamentala si aplicata). Spre deosebire de sponsorizare, unde beneficiar al actiunii poate fi atat o persoana fizica, cat si o persoana juridica si unde sfera domeniilor pentru care se acorda asemenea genuri de sprijin este mai larga, in cazul mecenatului beneficiar nu poate fi decat o persoana fizica, iar contractul de mecenat trebuie autentificat

AGA va decide modul de impartire a profitului net existand urmatoarele variante:

     Investitii( in legislatia multor tari, temporar si in Romania, sumele reinvestite nu se supun impozitarii

     Impozitul pe profit se poate da si in dividente care la randul lor se impoziteaza prin stopaj la sursa. (16%)

     In acest caz se spune in teorie ca avem de aface cu dubla impunere

-este impozitat odata ca profit

-este impozitat inca odata ca dividente

Exp de stopaj la sursa:

-impozitul pe salarii

- impozitul pe dobanzi

-impozitul pe dividente

     Repartizarea profitului la salariati

     Repartizarea profitului la manopera

     Ceia ce ramane nerepartizat se repartizeaza pentru anul viitor

OBSERVATIE

In cazul persoanelor juridice care nu sunt platitoare de impozit pe profit (ONG) nu se folosesc notiunile de profit si pierderi ci de rezultatul exercitiului

APLICATIE

Sa se determine impozitul pe profit , presiunea fiscala medie si impozitul pe dividente

Structura actionariatului este urmatoarea:

60% -SC OMEGA SA

10 % - x 4 persoane fizice

-Veniturile totale = 674.200 ron

-Cheltuieli totale = 433.996 ron

-Cheltuieli peste limite legale =100.000 ron

-capita social subscris varsat = 153.600 rom

-Sold initial fond de reserve = 17.500 ron

-Sume relevate din profit la fondul de rezerva = 5.900 ron

-Participarea salariatilor la profit = 12.000 ron

-Participarea mamagerilor la profit = 6.000 ron

-Repartizarea pentru majorarea capitalului social = 9.400 ron

REZOLVARE

Bi =ΣV—ΣchTotale + ΣChededeductibile

Verificam daca fondul de rezerva este < 20% din CSSV , si daca prelevarea din anul current nu depaseste 5% din profitul brut

Calculam profitul brut

πb =ΣV—ΣCh

674.200-433.996 = 240.204 ron

Fondul de rezerva initial FRI

FRI = 17.500< 20% x KS = ?

= 17.500<30.720

FRprecedent= 5.900< 5% πb = ?

= 5.900<5% 240.204 ron

Conditia la fondul de rezerva este total indeplinita , astfel incat suma precedenta este total deductibila

Calcula Baza de impozitare Bi

Bi = 674.700-433.996 +1.000= 241.204

Calcula impozitul pe profit I π = c% x Bi

I π = c% x Bi = 16% x 241.204 = 38.593 ron

Calcula profitul net π n= π b = I/ π

π n= π b = I/ π= 240.204-38.593 =201.611 ron

-Manafer = 6.00

π n

- salariati = 12.000

-majorare de capital =9.400

-divident global (DG)= 120.211

Dividentele se impart intre cei 5 actionari

D1(dividente la actioanrul 1)= 60% x Dglal = 0,6 x 120.211= 72.127

ID1 = 72.127 x 16%=13.704

Dividentul net = 72.127-13.704 =58.423

D2n = D3n=D4n=D5n = D2-ID2

FISCALITATEA PERSOANELOR FIZICE

IMPUNEREA SEPARATA SI COTA FIXA SAU UNICA.

Exp.

Romania = se aplica din 2005 pana in present

Fiecare venit al unei personae fizice este impus separate si are o cota fixa sau unica.

De tip salarial

Cedarea, folosintei bunurilor

Dividente

Dobanzi

Alte activitati independente

CARACTERISTICI

Creeaza o inechitate sociala in sensul ca se aplica aceiasi cota si la o persoana care are un venit de 5 milioane si la alta persoana care are un venit de 500 milioane;

Au avantasul simplitatii atat impozitul pe venit cat si gestiunea impozitelor in ansamblu

IMPUNEREA SEPARATA DAR PROGRESIVA

In mod identic cu impunerea separate de la 5.1 , fiecare venit se impune separate si independent unul de altul dar la determinarea impozitului pentru fiecare sursa se aplica o cota progresiva

ß1 -Progresie simpla

ß2- Progresie in transe

ß1 -Progresie simpla

ß2- Progresie in transe = are procent crescator odata cu baza de impunre dar si modalitatea de aplicare

     In cadrul progresiei simple ß1 , o baza de impozitare data , se incadreaza la o singura cota care se aplica in toata baza impozabila

     ß2- Progresie in transe = Baza de impunere se face in transe aplicanduse cota respective. Este mai echitabila decat 5.1 deoarece la venituri mai mari sunt cote mai mari de impozitare (apartine doctrinei de stanga)

Totusi acest sistem creaza si el inechitate intre contribuabili

EXP. Pentru a arata inechitatea de la 5.2

Contribuabilul A , are 2 joburi

ßi 1 = 400 euro x impozit 15% = 60 euro

ßi 2 = 400 euro x impozit 15% = 60 euro

total impozit 120 euro

Contribuabilul B , are 1 job

ßi = 800 euro x impozit 30% = 240 euro

desi cei doi contribuabili au acelasi venit , au cote de impozitare diferita chiar daca baza de impozitare este aceiasi de 800 euro

Totusi acest system se aplica in anumite State deoarece este mai simplu sin u necesita o logistica complexa

IMPUNEREA PE VENITUL GLOBAL

Este solutia cea mai echitabila dupa toate criteriile sociale

Are dezavantajul ca necesita operatia de globalizare in plus

Necesita un system de urmarire si de calcul ami complicat

Pentru Stat si Organizatia de urmarire fiscala este mai favorabil pentru ca genereaza impozite de ansamblu asupra contribuabilului.

PRINCIPIUL METODEI

Fiecare venit se impune in timpul anului financiar respective dar in anul urmator se efectueaza operatia de globalizare in sensul ca se aduna toate veniturile unui contribuabil, se calculeaza conform noi cote de impozit global datorat si se calculeaza o diferenta de impozit de platit

Exp.

Contribuabilul A , are 2 joburi

Primul job =400 euro

Al doilea job =400 euro

venituri din inchirierea unui ap. = 200 euro

dividente 600 euro

deci :

Contribuabilul B , are urmatoarele venituri lunare:

ßi 1 = 400 euro x impozit 15% = 60 euro

ßi 2 = 400 euro x impozit 15% = 60 euro

ßi 3 = 200euro x impozit 0% = 0

ßi n= 600/12 euro= 50 euro x impozit 0% = 0

Pentru fiecare dintre cele 4 sume de venit se plateste un impozit corespunzator cu titlu anticipat lunar In anul fiscal urmator se realizeaza procedura de globalizare . Se aduna cele 4

ΣBi =400

=400

= 50

total baza de impozitare lunara =1.050 euro

Impozit global lunar 1.050 x 50% = 525 euro

Se mai plateste ca diferenta (rest de plata impozit) (525-120) x 12 = 4.860

5.4. ALTE TAXE SI VARSAMINTE AFERENTE VENITURILOR DE TIP SALARIAL

Codul Fiscal

-venituri de tip : salarial, indemnizatii, prime , alte avantaje

Pentru toate acestea (in afara de imp pe salar), sunt datorate atat de angajat , cat si de angajator, mai multe taxe si varsaminte.

Acestea sunt datorate atunci cand inte angajati si angajatori, exista un contract de munca.

Exp. Salar de incadrare Sinc

Salar de baza = sal de inc.+spor+indemnizatie

Impozitul datorat de:

IMPOZITE SI TAXE LOCALE

GENERALITATI

Acestea includ:

-taxe pe terenuri

-texe pe cladiri

-taxe auto

-txe pe publicitate

Evident toate aceste taxe vor fi in Capitolele de venituri ale bugetelor locale

IMPOZITE PE CLADIRI

I[um] = C[%] x Bi

C[%] 0,1% mediu rural

C[%] 0,2% mediu urban

Obs. Consiliul Local are posibilitatea sa o majoreze sau diminueze pana la 0,5 %

B[um] = Suprafata construita utila[mp] X Valaorea neta [mp] xK

B[um] = S construita utila[mp] X Valaorea neta [mp] x K

Vn/mp = Valoarea normata pe metro patrat(mp) tine cont daca cladirea este din structura de beton armat, caramida, vaiuga si de asemenea daca are toate utilitatile

K = coeficientul care tine cont de rangul localitatii , si de zona de plasament in cadrul localitatii

Obs.

In cazul persoanelor fizice care au mai multe proprietatii :

-de la a doua proprietate se introduce o majorare cu 50%

- de la a treia proprietate 75%

-de la a patra proprietate 100%

PERSOANE JURIDICE

I[um] = C[%] x Bi

Cota de impozitare la persoanele juridice C[%] = 1%, daca nu sa facut reevaluarea o data la 3 ani cota salata pana la 10%

! !!!Reevaluarea nu se face cand :

EXP La o cumparare actul de vanzare cumparare notarial este pretul de vanzare cumparare

6.3 IMPOZIT PE TEREN

Se aplica tuturor persoanelor fizice si juridice cand detin terenuri intravilan sau extravilan in Romania

Impozitul se aplica in acelas mod atat pentru persoanele fizice cat si pentru persoanele juridice , si deasemenea in cazul unui teren ocupat de constructii se impoziteaza numai partea de teren neocupat

Normativul de plata pe mp teren tine cont de rangul localitatii si de asemenea de zona din cadrul localitatii

RON PE HECTAR

EXP. APLICATIE IMPOZIT CLADIRI SI TERENURI

A suprafata teren 1000 mp

Localitatea si zona = Bucuresti zona A

Suprafata construita locuibila = 300 din caramida

Alte spatii = mansarda 100 mp Valoarea impozabila lei mp

IMPOZITE PE CLADIRE

PERSOANA FIZICA

Bi = 300mp x 0.69 ron/mp x 2.6 parterul

Mansarda Bi = 100mp x 0.69 ron/mp x 2.6 x 0.75 = 538.2 + 137.14 = 675.34

Acest impozit de 675.34 se plateste in 4 rate

PERSOANAJURIDICA

ACTUL notarial stipuleaza un prêt de vanzare –cumparare de 600.000 ron

I = 0.2% x 600.000 = 1200 ron

IMPOZITUL PE TEREN si la pers fizice si la pers juridice se plateste la fel

I = (1000-100 supraf. Constr )mp x 0.7 ron/mp = 900 x 0.7 = 630

Problema de examen

Sa se calculeze TVA de plata in cazul in care un produs are urmatorul flux

-producatorul adios de 200 um

Angrosistul adios 100 um

Detailistul = 150 um

Varianta 1. TVA colectat de producator = 19% x 200

Varianta 2 : 15, 96 /238 =

Un TVA se poate aplica fie aplicand cote de 19 % la pretul fara TVA , fie aplicand cota de 15,96 % la pretul care include TVA. Evident obtinem acelas rezultat prin ambele metode

TVA de plata -are 2 metode

200 x 19% = 38

Evident pretul de vanzare a producatorului este ecelas cu pretul de cumaprare al angrosistului, dupa cum ulterior cu pretul de vanzare al angrosistului este pretul de cumpareare al detailistului si ulterior prêt de vanzare al distribuitorului , este pretul de cumparare final al “bietului” consumator