Evaluarea riscului de tara

Evaluarea riscului de tara

Hotararea investitorilor, in primul rand a firmelor multinationale de a investi in strainatate, trebuie sa se bazeze intotdeauna pe evaluarea si analiza riscului de tara. Bancile reprezinta alte entitati ce acorda un interes deosebit nivelului si evolutiei riscului de tara atunci cand finanteaza afaceri in afara granitelor nationale.   

In luarea deciziei de a investi in strainatate un rol, cel putin orientativ, il joaca clasa de risc in care este incadrata tara gazda. La cererea clientilor, institutii de prestigiu precum: Institutional Investitor, Standard & Poors, Moody's, Coface Intercredit evalueaza riscul de tara pe baza indicatorilor economici, politici si sociali. Studiile de tara efectuate de o agentie de rating sunt utilizate la intocmirea clasamentelor de risc, pozitionarea fiecarui stat efectuandu-se in functie de potentialul de risc la care sunt supuse afacerile internationale.

Exista doua forme de stabilire a ierarhiilor. In prima varianta toate tarile ce sunt supuse analizei, sunt repartizate intr-un clasament crescator sau descrescator functie de nivelul ratingului atribuit. Cea de a doua varianta presupune gruparea tarilor in clase de risc. O clasa de risc cuprinde tari ale caror riscuri sunt asemanatoare, iar eventualele daune au dimensiuni comparabile. Cu cat o agentie de rating doreste sa caracterizeze cu mai multa acuratete elementele avute in vedere la fundamentarea unei clase de risc, cu atat numarul claselor de risc utilizate este mai mare.

Investitorul strain trebuie sa aiba in vedere si existenta unui decalaj intre momentul desfasurarii unui factor perturbator in tara studiata si momentul efectuarii studiului.

Practica a demonstrat ca in clasamentele de rating intocmite de diferite agentii, o tara este inclusa de regula in clase de risc similare. Acest fapt este posibil pe de o parte, datorita utilizarii acelorasi surse de informare, iar pe de alta parte, agentiile de rating incearca pe cat posibil sa evite diferentele majore in aprecierea aceleiasi tari pentru a nu-si deteriora prestigiul.

Institutional Investitor, intocmeste semestrial clasamente pentru cele 136 de tari analizate.

Ierarhizarea acestora se face pe baza mediei notelor acordate de cateva zeci de institutii financiar-bancare de prestigiu si de specialisti recunoscuti. Fiecarei tari ii va corespunde o medie ce poate varia intre 0 si 100 de puncte. Functie de media obtinuta tarile vor fi repartizate in cinci clase si anume:

Clasa A (81-100 puncte) corespunde unui nivel minim al potentialului de risc de tara;

Clasa B (66-80 puncte) corespunde unui nivel acceptabil de risc de tara, existand posibilitatea aparitiei unor pierderi minore;

Clasa C (45-65 puncte) indica un nivel critic al potentialului de risc de tara. Sunt posibile pierderi semnificative, fiind de preferat obtinerea unor garantii guvernamentale;

Clasa D (35-44 puncte) cuprinde tari caracterizate printr-un inalt nivel al riscului de tara, pierderile putand fi totale. Prudenta este cuvantul de ordine pentru investitorul strain care in mod normal ar trebui sa evite implantarile in tarile din aceasta categorie;

Clasa E (0.34 puncte) indica un nivel maxim de risc de tara recomandandu-se evitarea derularii oricarei afaceri cu astfel de tari.

Agentiile Standard & Poor's si Moody's ierarhizeaza tarile din punct de vedere al ratingului pentru imprumuturile acordate altor tari si pentru obligatiunile emise de diferite state. Sunt luati in considerare indicatori ce exprima posibilitatea achitarii obligatiunilor financiare externe ale tarilor puse in discutie.

Standard & Poor's clasifica tarile functie de ratingul atribuit pentru afaceri investitionale folosind notatia AAA, AA..D. Tarile notate cu AAA sunt cele mai putin expuse riscului, gradul posibilitatii de materializare a riscului crescand gradual catre D, aceasta din urma clasa sugerand chiar posibilitatea iminenta de a se intra in incapacitate de plata.

In septembrie 2006 Agentia Standard & Poor's a acordat Romaniei calificativul "BBB-", ceea ce inseamna o imbunatatire de la situatia "stabila" la "pozitiva". Romania a fost astfel incadrata in randul tarilor care prezinta un risc scazut pentru investitii. Aceasta apreciere s-a datorat in principal rezultatelor bune inregistrate in domeniul economic si institutional generate de apropiata aderare a tarii noastre la UE.

Cresterea economica sustinuta inregistrata de Romania in primele luni ale anului 2008 a fost principala cauza care a determinat plasarea tarii noastre de catre Standard & Poor's in clase de risc mai convenabile astfel pentru creditul in valuta pe termen lung Romania a fost incadrata la "BBB", iar pentru creditul in moneda straina pe termen scurt la "A-".

Accentuarea crizei financiare pe plan international si cheltuielile guvernamentale mai putin rationale efectuate intr-un an electoral au condus la deteriorarea ratingului acordat Romaniei "BB+", respectiv la "B", in luna octombrie 2008.

Reducerea considerabila a cererii externe si diminuarea posibilitatilor de finantare au determinat Standard & Poor's sa reconfirme in anul 2009 calificativele acordate anterior.

Moody's utilizeaza pentru obligatiunile si pentru datoria externa a unui stat o notatie oarecum asemanatoare si anume: Aaa, AaC. Nivelul riscului creste de la Aaa, Aa catre C. In cazul titlurilor pe termen scurt emise de o tara notatia este: P₁, P₂, P₃.

Prin calificativul "Ba1" acordat tarii noastre in anul 2008, Moody's ramane singura agentie de evaluare care a plasat Romania in randul statelor ce prezinta un risc scazut pentru investitori. Clasa de rating urmatoare, catre care a aspirat si Romania este considerata destul de acceptabila de catre investitori. Atribuirea clasei de rating "Ba1" Romaniei a fost consecinta urmatorilor factori: reducerea impozitelor, discrepantele din politicile macroeconomice, disensiunile din sanul coalitiei aflate la guvernare.

Riscul politic este putin probabil sa se materializeze in Romania aprecia Moody's la inceputul anului 2009. Pe de alta parte se considera ca Romania a fost surprinsa de criza mondiala intr-o ipostaza financiara dificila, fapt ce a determinat-o sa ceara asistenta financiara din partea FMI si UE.

Ratingul acordat Romaniei in martie 2009 de catre Moody's a fost "Baa3". Trebuie avut in vedere si faptul ca aprecierea de catre Moody's a avut loc cu putin timp inainte de a fi facut public anuntul privind acordurile cu FMI si UE.

Coface Intercredit ordoneaza cele 153 de tari studiate in urmatoarele grupe de risc: A₁, A₂, A₃, A₄, B, C, D.

Clasa A₁ este si cea mai apreciata si corespunde unui mediu economic si politic sigur cu posibilitati reduse de aparitie a unor incidente de plata. Riscul de tara se deterioreaza pe masura ce inaintam catre ultima clasa D ce presupune o mare probabilitate de deteriorare a mediului economic si politic cu consecinte nefaste asupra capacitatii de plata.

Pentru determinarea riscului de tara, analistii acestei agentii utilizeaza urmatorii indicatori: vulnerabilitatea dezvoltarii, instabilitatea politica si institutionala, fragilitatea sistemului bancar, criza lichiditatii monedei straine, gradul de indatorare externa, vulnerabilitatea fata de capitalul strain si comportamentul de plata al companiilor.

Situarea Romaniei de catre Coface in clasa B in perioada 2003-2004 a insemnat un mediu politic instabil capabil sa afecteze in continuare un istoric al platilor deja sarac. Pe fondul cresterii economice de 8,4% in 2004 si a avizului favorabil privind integrarea in UE, Romania primeste in iunie 2005, calificativul "B+" ceea ce reprezinta un progres. La finele anului 2005 ratingul "B +" acordat tarii noastre s-a imbunatatit transformandu-se in A₄, fapt ce denota un istoric al platilor mediocru, existand posibilitatea aparitiei situatiilor de neplata datorita inrautatirii mediului economic si politic. Nu trebuie uitate inundatiile din 2005 care au condus la incetinirea ritmului cresterii economice din Romania, precum si disensiunile importante din cadrul coalitiei de guvernare. Conform aprecierilor Coface factorul principal ce a determinat cresterea economica in 2006 a fost sporirea consumului intern, fapt datorat majorarii salariilor si amplificarii spectaculoase a creditelor de consum. Aderarea la UE, stabilitatea politica si continuarea reformelor puteau conduce, in acceptiunea Coface la o imbunatatire a ratingului Romaniei, putand sa-i fie acordat in anul 2007 calificativul A₃. Situatia nu a evoluat conform acestor previziuni astfel ca in octombrie 2007 Coface a atribuit Romaniei calificativul A₄-.

Evaluarea COFACE pentru Romania

Observam, conform tabelului, ca rating-ul Romaniei a avut in permanenta o evolutie favorabila, apropiindu-se in 2006 de tendintele inregistrate in tarile din Europa Centrala si de Est. De la finele anului 2005, pentru prima data Romania este incadrata intr-o clasa de risc mai buna decat cea acordata Bulgariei.

In opinia Coface capacitatea de plata a companiilor romanesti s-a deteriorat ingrijorator la finele anului 2008 si inceputul anului 2009. Incidentele de neplata ale firmelor au sporit in prima jumatate a anului 2009 cu 500% fata de perioada corespunzatoarea a anului anterior. Totodata numarul firmelor falimentare a inregistrat un trend ascendent.

In acest context ratingul acordat Romaniei de catre Coface s-a depreciat de la    "A₄-" la "B ". de subliniat in continuare ca toate tarile din Europa Centrala si de Est au fost retrogradate de catre Coface in anul 2009 sub aspectul ratingului.

Accentuarea globalizarii economiei mondiale in ultimul deceniu al secolului trecut a determinat o uniformizare sub aspect legislativ si al facilitatilor acordate investitorilor straini de diverse state. Decizia de a investi in strainatate este in prezent tot mai mult influentata de politicile legate de riscurile ce afecteaza investitorii straini, politici adoptate de tarile gazda.