Evolutia investitiilor straine directe in Romania

Evolutia investitiilor straine directe in Romania

1. Precizari metodologice

Pentru a exclude posibilitatea unor interpretari gresite, Oficiul National al Registrului Comertului, in Sinteza statistica din 2006, prezinta semnificatia celor mai uzitati termeni in procesul de materializare a investitiilor straine.

Prin societate comerciala cu participare straina la capitalul social se intelege societatea comerciala constituita, partial sau integral, prin participarea unor persoane fizice sau juridice cu domiciliul stabil sau cu sediul social in afara Romaniei.

Investitor strain: persoana fizica sau juridica cu domiciliul stabil sau cu sediul social in afara Romaniei, care are calitatea de asociat/actionar intr-o societate comerciala cu sediul in Romania.

Capitalul social exprima valoarea totala a aporturilor, in numerar si in natura, subscrise de asociati la constituirea societatii, precum si la majoritatea capitalului social in cursul vietii societatii comerciale.

Subscrierea la capitalul social din partea unui investitor strain, potrivit legislatiei in vigoare, poate fi efectuata in moneda nationala a Romaniei si/sau in valuta liber convertibila.

Majorarea de capital consemnata prin mentiuni include:

sumele aportate de investitorii straini din resurse proprii noi, in numerar si/sau in natura, in lei si/sau valuta;

sumele aportate din dividende obtinute in Romania;

dobandirea de parti sociale/actiuni de catre o persoana nerezidenta de la o persoana rezidenta.

Reducerea / (cresterea) prin cesiune de capital include sumele reprezentand participari la capitalul social ale asociatilor/actionarilor nerezidenti cedate catre (primite de la) asociati/actionari rezidenti.

Inmatricularea reprezinta inscrierea comerciantului in registrul comertului, prin care se confera acestuia calitatea de persoana juridica.

Mentiunea consta in inregistrarea unor stari de fapt aparute in timpul activitatii societatii, ca de exemplu: schimbarea sediului, modificarea capitalului social, fuziunea, lichidarea, dizolvarea etc.

Radierea este operatia de stergere a unei firme cu investitor strain din registrul comertului, marcand momentul pierderii personalitatii juridice, ca urmare a dizolvarii si lichidarii acesteia. Datele privind radierile cuprind si societatile comerciale care au intrat sub incidenta Legii nr. 314/2001.

Operatiunile efectuate in registrul comertului reprezinta totalitatea inregistrarilor care cuprind inmatriculari, mentiuni si radieri privind societatile comerciale cu participare straina la capitalul social, indiferent de natura activitatii si tipul de societate comerciala.   

Investitia straina de capital in Romania (I_S), conform definitiei date de Oficiul National al Registrului Comertului, este egala cu subscrierea de capital la inmatriculare (I) plus subscrieri prin mentiuni de majorare de capital (M) plus/minus capitalul social cesionat de catre asociati/actionari rezidenti (C) minus capitalul social subscris la firmele radiate din registrul comertului (R), respectiv:

I_s = I + M ± C - R

Regiunile de dezvoltare economica structurate pe teritoriul Romaniei sunt:

Nord-Est: Suceava, Botosani, Neamt, Bacau, Vaslui

Sud-Est: Vrancea, Galati, Buzau, Braila, Tulcea,

Constanta

Sud-Muntenia: Arges, Dimbovita, Prahova, Teleorman,

Giurgiu, Calarasi, Ialomita

Sud-Vest Oltenia: Gorj, Valcea, Dolj, Mehedinti, Olt

Vest: Arad, Caras-Severin, Hunedoara,

Timis

Nord-Vest: Bihor, Bistrita, Cluj, Satu Mare,

Salaj, Maramures

Centru: Alba, Brasov, Covasna, Harghita, Mures,

Sibiu

Bucuresti-Ilfov: Bucuresti, Ilfov

2. Dinamica intrarilor de ISD in Romania

Ciclurile electorale si abordarile legislative specifice lor, reprezinta elemente de care sa se tina cont in analiza evolutiei ISD in intervalul 1990-2006.

Perioada 1990-1996 a fost caracterizata in primii ani de un cadru legislativ si institutional in formare, de greutatile inerente inceputului restructurarii radicale a economiei si de prezenta unor investitori ocazionali care urmareau castiguri speculative rezultate din activitati la scara redusa si desfasurate pe o perioada scurta de timp. Pe ansamblul celor 6 ani, cadrul legislativ poate fi considerat ca a fost stabil si chiar stimulativ in domeniul atragerii investitiilor straine, dar oferta de privatizare a fost extrem de saraca si nu a vizat: bancile, societatile de asigurare si utilitatile publice. In aceasta situatie, Romania a inregistrat un numar mare de investitori straini (aproximativ 50.000), situandu-se, din acest punct de vedere, pe primul loc intre tarile Europei Centrale si de Est. Stocul intrarilor ISD, la finele anului 1996, s-a ridicat la 1.234 milioane dolari, fapt ce denota o putere financiara in general redusa a investitorilor straini, marea majoritate fiind persoane fizice. De remarcat ca doar in 265 de cazuri investitiile straine depasisera un milion de dolari SUA. Aceasta inseamna ca mai putin de 1% din numarul total al societatilor comerciale cu participare straina detineau aproximativ 70% din capitalul investit. Polarizarea, in societati foarte mici sau foarte mari, se explica prin conditiile oferite de o economie, in care functionarea mecanismelor si institutiilor specifice pietei era la inceput. Pe de o parte, legislatia initiala prevedea acordarea acelorasi stimulente indiferent de marimea capitalului strain subscris, incurajand investitorii straini cu potential derizoriu, iar pe de alta parte, marii investitori pot actiona pe o piata imperfecta, deoarece ei isi permit promovarea de strategii pe termen lung care uneori genereaza pierderi in primii ani de activitate. Totodata, aceste firme mari pot avea acces la institutiile guvernamentale, beneficiind de consultanta tehnica si juridica in solutionarea problemelor complexe ce apar.

De evidentiat incercarea de dinamizare a activitatii de atragere a investitiilor straine in tara noastra, prin infiintarea in anul 1991 a Agentiei Romane de Dezvoltare. Un semnal pozitiv receptionat de investitorii straini a fost publicarea, in anul 1992, a Declaratiei Guvernului Romaniei cu privire la incurajarea, sprijinirea si garantarea investitiilor straine.

Din punct de vedere al repartitiei in profil teritorial, ISD la finele anului 1996 erau structurate astfel: Bucuresti 55%, Dolj 7,81%, Timis 5,8%, Constanta 3,8%, Bihor 2,9%, Brasov 2,5%, Ilfov 2,5%, Cluj 2,2%, Iasi 1,5%, Arges 1,4%, Prahova 1,4%, Maramures 1,1%, Sibiu 1,1%.

Principalele sectoare de activitate catre care s-au indreptat ISD in Romania au fost: industria 39,7%, comertul 24,1%, serviciile profesionale 8,7% si agricultura 2,1%.

Demn de mentionat este studiul din anul 1996 prin care s-a urmarit testarea intentiilor de a investi in Romania a 508 companii britanice importante. Chestionarele au fost trimise presedintilor si/sau sefilor executivi din aceste firme, primindu-se dupa doua luni doar 21 de raspunsuri ce puteau fi valorificate. Numarul mic de raspunsuri primite a demonstrat existenta unui interes general redus al investitorilor britanici pentru Romania.

Din cele 21 de raspunsuri a rezultat ca o firma a efectuat o investitie (0,5 milioane de dolari SUA) in Romania, 3 firme au in vedere efectuarea unor investitii in Romania, 3 firme recunosc ca au luat in calcul cel putin o oportunitate de a investi in Romania, 3 firme au raspuns ca politica lor nu vizeaza investitiile in strainatate, iar restul au considerat ca la acel moment investitiile in Romania nu sunt oportune.

Reticenta investitorilor britanici fata de Romania s-a datorat in principal urmatoarele aspecte: posibilitatea desfasurarii unor actiuni de expropriere si nationalizare, fluctuatia cursului de schimb, incertitudinea manifestata in plan legislativ si administrativ, riscul aferent derularii afacerii, slaba predictibilitate a proiectelor economice, greutatile generate de o infrastructura neadecvata.

Ciclul 1997-2000, a constat intr-o remarcabila amplificare a oportunitatilor in privatizare adresate investitorilor straini, dublata de o instabilitate accentuata a cadrului legislativ din Romania, situatia evoluand la 180⁰ comparativ cu cea intalnita in perioada anterioara. Problemele economice negative provenite din perioada anterioara referitoare la productia pe stoc, devalizarea bancilor care putea in orice moment sa conduca la colapsul sistemului bancar national, stabilirea unor date scadente apropiate in timp la care sa se efectueze plati ce reprezentau varfuri in restituirea datoriei noastre externe au avut ca efect, pentru primii trei ani ai perioadei mentionate, o reducere a PIB cu 14%. Climatul astfel creat a determinat o puternica circumscriptie din partea potentialilor investitori straini.

In privinta procesului de privatizare trebuie remarcata aparitia tarzie a Romaniei pe piata (practic dupa 1996), cand interesul pentru zona, fie fusese deja satisfacut (pentru unele firme multinationale), fie scazuse considerabil. Evenimentele din fosta Iugoslavie sau crizele financiare din Federatia Rusa au jucat si ele un anume rol in temperarea sau amanarea interesului unor investitori straini pentru zona balcanica.

Incheierea unor contracte de privatizare sub presiunea timpului (si mai ales a constrangerilor financiare) au facut ca acestea sa nu fie foarte avantajoase sau sa nu prevada un mecanism suficient de strict de controlare a respectarii obligatiilor de catre cumparatori.

Chiar daca investitiile straine directe au cunoscut cresteri in perioada 1997 - 2000, totusi este semnificativ faptul ca acestea se datoreaza majorarilor de capital la investitiile deja existente si intr-o mult mai mica masura investitiilor straine noi.

Stocul de ISD la finele anului 2000 se cifra la 6.558 milioane dolari, de peste sase ori mai mare decat cel inregistrat in 1996, dar sub necesitatile si posibilitatile Romaniei. Nivelul stocului intrarilor de investitii straine directe pe locuitor a fost in Romania, la finele anului 2000, de aproximativ 300 dolari SUA, fiind de sapte ori mai mic decat cel inregistrat in Ungaria (2.100 dolari SUA/locuitor).

Structura capitalului in valuta subscris de investitorii straini la societatile comerciale, pe judete, a fost la finele perioadei urmatoarea: Bucuresti 53,1%, Timis 5,8%, Prahova 5,4%, Ilfov 4,6%, Cluj 2,9% si Bihor 2,4%.

In ceea ce priveste structura capitalului in valuta subscris in societatile comerciale cu participare straina, pe domenii de activitate, s-a prezentat astfel: industrie 45,2%, comert 18,2%, servicii profesionale 17,3%, agricultura 3,5%.

In intervalul 2000 - 2004 climatul investitional in Romania a castigat in coerenta si stabilitate.

Cresterea gradului de atractivitate in randul investitorilor straini potenti s-a datorat si promulgarii Legii nr. 322/29.06.2004 privind promovarea investitiilor straine directe cu impact semnificativ in economie. Legea prevedea acordarea de facilitati insemnate pentru investitiile care depasesc 1 milion dolari. In perioada octombrie 2001 - decembrie 2004 au fost inregistrate 187 proiecte in aceasta categorie, care au generat investitii directe in valoare de 807 milioane dolari.

Evolutia fluxului de ISD in Romania a mai fost favorizata de dezvoltarea parcurilor industriale in teritoriu si de elaborarea unor politici la nivelul autoritatilor locale pentru atragerea si incurajarea investitiilor straine.

Pentru a asigura asistenta necesara investitorilor straini, dar si pentru o mai buna orientare a activitatii promotionale, a fost infiintata, in anul 2002, Agentia Romana pentru Investitii Straine.

Domeniile de activitate importante catre care s-a indreptat capitalul social subscris de investitorii straini la societatile comerciale, pana la finele anului 2003 au fost: industria 54,4%, comertul 16,6%, serviciile profesionale 18,8% si agricultura 1%.

Asa cum se poate deduce din figura nr.3 ritmul mediu anual al intrarilor de ISD in Romania, a fost pentru perioada 2001-2004 de 2.900 milioane dolari, situandu-se la un nivel net superior celui inregistrat in intervalul 1991 - 2000 care s-a cifrat la 656 milioane dolari. Astfel a fost indeplini, din punct de vedere statistic, unul din obiectivele guvernului Nastase, care consta in atingerea cifrei de 10 miliarde dolari SUA la stocul intrarilor de ISD in Romania in anul 2004. Nivelul propus a fost atins inca din 2003, cand intrarile anuale cumulate de ISD au ajuns la 12.430 milioane dolari. O crestere spectaculoasa de aproximativ 6.426 milioane dolari a inregistrat-o acest indicator in anul 2004.

Intervalul 2005-prezent a debutat prin instituirea de catre noua putere a cotei unice de impozitare de 16%, reducand rata de impozitare a impozitului pe profit generand astfel claritate si uniformitate in domeniu.

Drept urmare, a crescut interesul investitorilor straini fata de piata romanesca. Fluxul intrarilor de ISD in Romania a fost in anul 2005 de 6.444 milioane dolari, fiind cea mai mare valoare inregistrata din 1990 pana in acel moment.

Dinamica evolutiei firmelor cu participare straina de capital, din punct de vedere numeric si al capitalului social subscris, este redata in tabelul urmator.

Numarul societatilor comerciale cu participare straina la capital si valoarea capitalului social subscris, in perioada 1991 - 2007

Tabel nr.17

Nota: col 1 reprezinta numarul de inmatriculari din perioada respectiva. Datele privind capitalul social subscris cuprind subscrierile de capital la inmatricularea de societati comerciale din perioada de referinta, la care s-au adaugat majorarile de capital si s-a scazut capitalul social subscris de societatile comerciale radiate din registrul comertului, in perioada de referinta.

Sursa: Agentia Romana de Investitii Straine

Din punct de vedere al formelor pe care le-au imbracat ISD atrase de Romania pana la finele anului 2005 acestea au fost in proportie de 42,2% investitii pe loc gol (greenfield), diferenta de 57,8% fiind reprezentata de preluari de firme, mai ales in urma procesului de privatizare. Aproximativ 80% din soldul ISD directe intrate in tara noastra l-au reprezentat participatiile investitorilor straini la capitalul social si profiturile reinvestite, profituri obtinute de catre firmele romanesti realizate prin ISD. Diferenta de 20% a fost constituita din creditele pe care investitorii straini directi le-au acordat firmelor detinute in Romania.

Distributia intrarilor de ISD in teritoriu la finele anului 2005 este urmatoarea: Bucuresti 52,2%, Ilfov 7,5%, Arges 5,7%, Galati 4,3%, Timis 4,1%. Situatia pe regiuni de dezvoltare economica a societatilor comerciale cu participare straina de capital este redata in tabelul nr.18.

Societati comerciale cu participare straina la capital si valoarea capitalului social subscris, pe regiuni de dezvoltare economica,

in perioada 1991-2007

- sold existent la 31 decembrie 2007 -

Tabel nr.18

Sursa: Sinteza statistica a Oficiului National a Registrului Comertului din 31 decembrie 2008

calculata in raport de domeniul principal de activitate declarat la inmatriculare

**) calculata in raport de valoarea capitalului social subscris in echivalent valuta

Valoarea ISD, intrate in Romania, in anul 2006, s-a ridicat la 11367 milioane dolari ceea ce reprezinta o crestere cu 76% fata de cifra inregistrata in anul anterior.

Investitiile straine directe cu impact semnificativ in economie (Legea nr. 322/2001) s-au concretizat in proiecte la care participarea capitalului strain a fost de peste 4 miliarde dolari in anii 2005 si 2006.

Nu trebuie uitat ca, realizarea acestor performante in ultimii 3 ani a fost posibila si datorita inceperii si in unele cazuri finalizarii procesului de privatizare a ceea ce pot fi numite "perlele coroanei" respectiv Banca Comerciala Romana, S.N. PETROM, Electrica Dobrogea, Electrica Banat, Distrigaz Nord, Distrigaz Sud etc .

Privatizarea S.N.PETROM, discutabila sub multiple aspecte, a atras in 2004, ISD de peste 1.900 milioane dolari SUA, ceea ce reprezinta mult peste valoarea cumulata a intrarilor de ISD in perioada 1991 - 1996.

In topul celor mai mari zece ISD in Romania, opt au fost realizate ca urmare a proceselor de privatizare derulate pana in anul 2005 si numai doua (locurile 8 si 9) au fost investitii de tip greenfield (Carrefour si Mobifon).

Investitorii straini se indreapta cu precadere spre acele activitati din Romania care fie presupun tehnologii mai putin pretentioase (productia de cherestea, pielarie, industria alimentara), fie sunt intensive in munca (textile, confectii, comert cu amanuntul). In primul caz, se urmareste utilizarea resurselor naturale locale, iar in cel de-al doilea caz, utilizarea fortei de munca ieftine. Se asteapta cresterea ponderii ISD care sa asigure transferuri de tehnologii performante in Romania cu efecte directe asupra cresterii competitivitatii economice.

In ultimul timp climatul investitional din tara noastra a cunoscut o permanenta imbunatatire prin: cresterea economica sanatoasa, diminuarea permanenta a ratei inflatiei care a ajuns sa fie estimata cu o cifra, amplificarea procesului de privatizare, imbunatatirea ratingului de tara etc.

De o importanta deosebita in cresterea increderii investitorilor straini a fost decizia NATO, din noiembrie 2002, de a invita tara noastra sa faca parte din aceasta organizatie, urmata de aderarea efectiva in 2004, precum si intrarea Romaniei in UE la 1 ianuarie 2007.

Figura nr. 3 Evolutia ISD in Romania in perioada 1991-2008 (mil.USD)

Anul 2007, anul aderarii Romaniei la UE s-a caracterizat printr-o reducere a intrarilor de ISD in tara noastra, acestea cifrandu-se la 9923 milioane dolari.

Cu toata amprenta pusa de criza economica mondiala asupra fluxurilor financiare internationale, anul 2008 a reprezentat pentru Romania un nou maxim in domeniul intrarilor de ISD. A avut loc o crestere cu 34,1% a ISD absorbite de Romania comparativ cu anul anterior, acestea atingand nivelul de 13305 milioane dolari. Astfel Romania s-a situat din acesta perspectiva pe locul doi in grupul noilor state membre ale UE si pe pozitia 9 in UE 27, devansand o serie de competitori valorosi cum ar fi: Olanda, Danemarca, Portugalia, Republica Ceha, Ungaria etc. Romania a atras, in anul 2008, un numar semnificativ de proiecte greenfield care vor genera ISD de aproape 35000 de noi locuri de munca.

Trebuie remarcate privatizarile firmelor SC Automobile SA Craiova catre Ford Motor Company (SUA) si SC Electrica Muntenia Sud catre ENEL (Italia) care au reprezentat intrari de ISD 873 milioane de euro. De altfel structura ISD atrase de Romania in anul 2008 este urmatoarea:

Participatii de capital - 30,7%

Profit reinvestit - 19,4%

Capitaluri (credite intragrup) - 49,9%

Privite sub aspectul cifrelor exprimate in dolari recordul istoric al Romaniei, in domeniul intrarilor de ISD, este de 13305 milioane dolari fiind atins in anul 2008. in aczul in care ne raportam la euro recordul istoric s-a inregistrat in anul 2006 cu o valoare de 9060 milioane euro, putin superioara cifrei 9024 milioane dolari corespunzatoare anului 2008. nu trebuie uitata privatizarea BCR, in anul 2006, care a insemnat 2100 milioane euro ISD atrase de Romania.

In perioada 1991-2007 judetele care au atras cele mai mari ISD (exprimate in euro) au fost Bucuresti (60,2%), Ilfov (6,1%), Arges (4,3%), Timis (3,2%), Galati (2,9%) etc., iar tarile care s-au aflat la originea celor mai mari fluxuri de ISD (exprimate in euro) ce au avut ca destinatie Romania au fost in ordine: Olanda (14,4%), Austria (9,1%), Germania (7,1%), Franta (6,9%), Italia (3,8%) etc.

Structura pe domenii a intrarilor de ISD in Romania din anul 1991 pana la inceputul anului 2008 a fost urmatoarea: industrie (47,6%), servicii profesionale (26,2%), transporturi (9%), comert cu amanuntul (6,0%), comert cu ridicata (5,5%), constructii (3,4%), agricultura (1,4%) si turism (1%).

Pentru anul 2009 se estimeaza o diminuare dramatica a intrarilor de ISD. Avem in vedere in acest sens, faptul ca pe primele opt luni ale anului 2009, Romania a fost tara destinatie pentru un volum modest de ISD de numai 3,1 miliarde euro. Ce este drept aceasta suma a finantat integral deficitul contului curent al Romaniei.

Intrebarea care se pune in mod firesc este: cat timp va mai putea economia romaneasca sa traiasca din privatizari? Avem in vedere si faptul ca in curand nu vor mai ramane obiective importante pentru privatizare.

Figura nr. 4 Evolutia intrarilor de ISD si a deficitului balantei comerciale (preturi FOB) in Romania (mil.euro)

Integrarea Romaniei in piata unica europeana, standardele existente pe plan international in sectorul investitiilor presupun schimbari ale cadrului de reglementare existent, in scopul fundamentarii unui mediu de afaceri transparent si stimulativ. Din intrarile totale de ISD in Romania aproape 60% isi au originea in UE.

In acest context, s-a impuns adoptarea unei noi legi a investitiilor, care sa inlocuiasca actele normative existente in acest domeniu initiativa care a ramas la stadiul de proiect.