 |
|
 |  |
|
|
| |
 | Afaceri | Agricultura | Economie | Management | Marketing | Protectia muncii |
| Transporturi |
MANAGEMENT FINANCIAR CONTABIL
SPECIALIZAREA FINANTE BANCI
DISCIPLINA FINANTE LOCALE
1. In structura finanTelor publice locale, componenta principala o reprezinta:
a) bugetele unitaTilor administrativ-teritoriale;
b) fondurile de rulment;
c) fondurile de tezaur;
d) fondurile cu destinaTie speciala;
2. Caracteristicile finanTelor locale in raport cu finanTele statului sunt:
a) descentralizare, 'libertatea supravegheata' si ajutorul etatic;
b) subordonare politica, controlul etatic si ajutorul etatic;
c) subordonarea politica, autonomia locala si solidaritatea locala;
d) nici una din variantele de la literele a), b) si c).
3. Subordonarea politica, fiind una din caracteristicile finanTelor locale in raport cu finanTele statului, inseamna ca:
a) autoritaTile locale participa la elaborarea politicii externe a statului;
b) colectivitaTile locale nu participa niciodata la elaborarea 'inaltei politici': politica externa, politica economica, politica sociala etc.
c) finanTele colectivitaTilor locale nu trebuie sa ramana in concordanTa cu politica generala a statului si nu trebuie sa se supuna principalelor direcTii ale acesteia.
4. Controlul etatic al finanTelor locale este necesar pentru:
a) menTinerea politicii financiare a colectivitaTilor locale in armonie cu politica generala a statului;
b) atenuarea autonomiei locale a autoritaTilor publice locale;
c) acordarea unor subvenTii speciale unitaTilor administrativ-teritoriale;
5. Organizarea finanTelor publice locale este influenTata, in mod hotarator, de:
a) gradul de autonomie locala a unitaTilor administrativ-teritoriale;
b) structura politica aflata la putere;
c) modul de subordonare a serviciilor publice locale;
d) structura organizatorica a statului respectiv aflata sub influenTa mai multor factori: statutul colectivitaTilor locale, numarul nivelurilor de administraTie publica locala; repartizarea competenTelor; regimul finanTelor locale.
6. In Europa, trei modele au influenTat organizarea administrativa a finanTelor publice locale si anume:
a) francez, german si britanic;
b) spaniol, american si german;
c) nu a existat un model in acest sens;
d) britanic si american.
7. Modelul francez de organizare a finanTelor publice locale este in general, specific:
a) statelor de tip federal;
b) statelor de tip unitar;
c) statelor de tip legislativ si administrativ.
8. In Romania, organizarea teritoriala a finanTelor publice locale are la baza:
a) organizarea teritoriului in unitaTi administrativ-teritoriale: judeTe, municipii, orase, comune;
b) organizarea regionala a teritoriului naTional;
c) numarul de organe legislative aflate in componenTa consiliilor judeTene.
9. Reglementarile specifice domeniului finanTelor publice locale sunt cuprinse in:
a) Codul muncii si Codul comercial;
b) Legea finanTelor publice nr. 500/2002, Legea nr. 273/2006 privind finanTele publice locale, legile bugetare anuale, etc.
c) Codul fiscal si Codul comercial.
10. FuncTiile finanTelor publice locale sunt:
a) funcTia de repartiTie si funcTia de control;
b) funcTia de mobilizare a resurselor si redistribuire a PIB;
c) funcTia de echilibrare a bugetelor locale si de redistribuire a resurselor intre unitaTi
administrativ-teritoriale
11. FuncTia de repartiTie a finanTelor locale cunoaste doua faze distincte:
a) controlul utilizarii fondurilor destinate unitaTilor administrativ-teritoriale si acumularea de impozite si taxe locale de la populaTie;
b) constituirea fondurilor financiare locale si distribuirea acestor fonduri;
c) angajarea unor resurse ale bugetului de stat si controlul utilizarii modului de cheltuire a
acestor sume;
12. Distribuirea resurselor financiare locale reprezinta de fapt:
a) stabilirea cheltuielilor publice locale pe destinaTii;
b) mobilizarea resurselor banesti de la populaTie;
c) primirea fondurilor de echilibrare de la bugetul de stat;
d) repartizarea unor cote defalcate din impozitul pe venit de la trezoreria direcTiilor generale ale finanTelor publice judeTene.
13. Prin intermediul funcTiei de control a finanTelor locale se exercita:
a) controlul asupra utilizarii fondurilor destinate dezvoltarii economico-sociale a unitaTilor administrativ-teritoriale;
b) opTiunea autoritaTilor locale pentru echilibrarea bugetelor locale;
c) controlul cunoasterii de catre funcTionarii publici de la primarii a legislaTiei financiarcontabile.
14. FuncTia de control a finanTelor locale este strans legata de funcTia de repartiTie, dar are o sfera de cuprindere mult mai larga decat aceasta, deoarece:
a) vizeaza, pe langa constituirea si repartizarea fondurilor locale si modul de utilizare a
resurselor
b) favorizeaza luarea de masuri care adauga un plus de valoare patrimoniului public local;
c) permite repartizarea prin trezoreria finanTelor publice judeTene a cotelor defalcate din
impozitul pe venit;
d) asigura echilibrarea bugetelor locale.
15. In Tara noastra controlul financiar se exercita:
a) numai de Curtea de Conturi a Romaniei;
b) de organele specializate ale ministerelor si instituTiilor publice;
c) de organele de control ale Ministerului FinanTelor Publice si unitaTilor subordonate ale bancilor si a altor instituTii financiare care participa la execuTia de casa a bugetului;
d) toate organele menTionate la punctele a), b) si c).
Raspuns: d)
16. Problematica generala a autonomiei locale pentru statele europene face obiectul:
a) legislaTii fiscale din fiecare stat european;
b) Cartei Europene a Autonomiei Locale elaborate de Consiliul Europei;
c) reglementarilor privind bugetul Uniunii Europene.
17. Carta Europeana a Autonomiei Locale defineste:
a) conceptul de autonomie locala ca fiind dreptul si abilitatea autoritaTilor publice locale, in cadrul limitelor legale, de a reglementa si conduce o parte substanTiala a acTiunilor publice sub responsabilitatea lor si in interesul colectivitaTilor locale;
b) modul de elaborare a bugetului Uniunii Europene;
c) responsabilitaTile ce revin organelor de control fiscal din statele europene.
18. ColectivitaTile locale sunt:
a) comunitaTi umane, delimitate teritorial din punct de vedere politic si administrativ, care au autoritaTi publice diferite de cele centrale;
b) instituTiile publice si agenTii economici din subordinea consiliilor judeTene;
c) instituTiile descentralizate ale ministerelor si ale altor organe centrale.
19. Din punct de vedere al dreptului administrativ, tipurile de autonomie locala se clasifica in
a) autonomie supravegheata si autonomie politica;
b) autonomie completa, autonomie limitata si tutela;
c) autonomie proprie, autonomie delegata si autonomie de piaTa.
20. Autonomia completa, ca tip de autonomie locala, din punct de vedere al dreptului administrative este aceea conform careia comunitaTile locale:
a) au libertate deplina in administrarea intereselor lor, fara nici un control din partea autoritaTii centrale;
b) sunt supuse controlului din partea autoritaTii centrale;
c) au competenTa in elaborarea politicii externe a statului.
21. Corespunzator celor trei tipuri de autonomie locala, in ceea ce priveste formarea veniturilor locale se disting urmatoarele modalitaTi:
a) constituirea veniturilor proprii necesare pentru acoperirea cheltuielilor in virtutea dreptului de a percepe impozite si taxe;
b) completarea veniturilor proprii cu diverse transferuri de la bugetul autoritaTii centrale;
c) finanTarea integrala de la bugetul central;
d) toate cele trei modalitaTi menTionate la punctele a), b) si c).
22. In statele democratice administraTia locala se bazeaza pe principiile:
a) repartizarii resurselor in funcTie de gradul de participare al cetaTenilor la activitaTi socialculturale;
b) descentralizarii si autonomiei locale;
c) centralizarii si repartizarii resurselor de la nivelul guvernului.
23. Conform principiilor cuprinse in Carta Europeana a Autonomiei Locale, resursele financiare ale colectivitaTilor locale trebuie sa fie proporTionale cu:
a) responsabilitaTile acestora, stabilite prin ConstituTie sau lege;
b) numarul instituTiilor de subordonare locala;
c) competenTa guvernului in elaborarea politicii externe si in alocarea resurselor pentru aceasta destinaTie.
24. Potrivit principiilor generale cuprinse in Carta Europeana a Autonomiei Locale, subvenTiile acordate colectivitaTilor locale nu trebuie:
a) virate decat dupa ce colectivitaTile locale stabilesc in mod expres proiectele care s-au
finanTat in anii precedenTi si pentru care nu a fost aprobata de guvern, continuarea acestora;
b) sa fie destinate, in masura in care este posibil, pentru a nu ingradi libertatea fundamentala a autoritaTilor locale de a-si stabili politici proprii in domeniul lor de competenTa;
c) sa fie destinate decat programelor de investiTii aprobate prin bugetul central;
25. Conform principiilor generale cuprinse in Carta Europeana a Autonomiei Locale, in scopul finanTarii propriilor obiective de investiTii, colectivitaTile locale trebuie:
a) sa primeasca in acest scop numai resurse de la bugetul central;
b) sa colecteze eficient toate impozitele si taxele locale restante;
c) sa aiba acces, conform legii, la piaTa naTionala de capital;
d) sa beneficieze de imprumuturi cu garanTia statului.
26. Precizarile Cartei cu privire la limitele autonomiei locale sunt:
a) competenTele de baza ale autoritaTilor administraTiei publice locale sunt prevazute de ConstituTie sau de lege;
b) competenTele atribuite autoritaTilor administraTiei publice locale trebuie sa fie restranse si supravegheate;
c) exercitarea responsabilitaTilor publice trebuie sa revina, in general acelor autoritaTi care sunt cele mai cunoscute la nivel central de cetaTeni.
27. Conform precizarilor Cartei cu privire la limitele autonomiei locale, autoritaTile administraTiei publice locale trebuie:
a) sa aprobe bugetele locale excedentare;
b) sa delege competenTele lor autoritaTii centrale, deoarece pe plan local nu beneficiaza de libertatea de a adapta acTiunea lor la condiTiile locale;
c) sa fie consultate, pe cat posibil, in timp util si in mod adecvat, in cursul procesului de
planificare si de luare a deciziilor pentru toate chestiunile care le privesc in mod direct.
28. Potrivit Legii nr. 273/2006, privind finanTele publice locale, autonomia locala se defineste ca fiind:
a) dreptul si capacitatea efectiva a autoritaTilor administraTiei publice locale de a soluTiona si de a gestiona, in numele si in interesul colectivitaTilor locale pe care le reprezinta treburile publice;
b) capacitatea guvernului de a repartiza subvenTiile la nivelul autoritaTilor locale in funcTie de responsabilitaTile acestora;
c) dreptul autoritaTilor locale de a participa la elaborarea politicii externe a statului roman;
d) dreptul autoritaTilor locale de a primi cote defalcate din impozitul pe venit.
29. Autonomia locala se exercita:
a) de unitaTile descentralizate ale ministerelor si ale altor instituTii centrale;
b) pe plan legislativ si social si priveste numai atribuTiile primarilor ca autoritaTi executive;
c) de guvern prin acordarea de subvenTii la nivelul autoritaTilor locale;
d) pe plan administrativ si financiar si priveste organizarea, funcTionarea, competenTele si atribuTiile, precum si gestionarea resurselor care aparTin comunei, orasului, municipiului sau judeTului.
30. AutoritaTile deliberative ale administraTiei publice locale sunt:
a) consiliile locale, consiliile judeTene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti;
b) primarii comunelor, oraselor si municipiilor;
c) presedinTii consiliilor judeTene si primarul general al municipiului Bucuresti.
31. AutoritaTile executive ale administraTiei publice locale sunt:
a) consiliile locale;
b) consiliile judeTene si Consiliul General al municipiului Bucuresti;
c) primarii, presedinTii consiliilor judeTene si primarul general al municipiului Bucuresti.
32. Raporturile dintre autoritaTile administraTiei publice locale din comune si orase si autoritaTile administraTiei publice de la nivel judeTean se bazeaza pe principiile:
a) autonomiei, legalitaTii si responsabilitaTii;
b) cooperarii si solidaritaTii in rezolvarea problemelor intregului judeT;
c) toate principiile prevazute la punctul a) mai puTin principiul legalitaTii;
d) toate principiile prevazute la punctele a) si b).
33. AutoritaTile administraTiei publice locale au urmatoarele competenTe si raspunderi in ce priveste finanTele publice locale:
a) elaborarea si aprobarea bugetelor locale la termenele stabilite;
b) stabilirea, incasarea si urmarirea impozitelor si taxelor cuvenite bugetului administraTiei publice centrale;
c) urmarirea execuTiei bugetelor locale si rectificarea acestora;
d) competenTele si raspunderile de la punctele a) si c).
34. AutoritaTile administraTiei publice locale au competenTe si raspunderi in ce priveste:
a) angajarea de imprumuturi pe termen scurt, mediu si lung si urmarirea achitarii la scadenTa a obligaTiilor rezultate din acestea;
b) administrarea resurselor pe parcursul execuTiei bugetare, in condiTii de eficienTa;
c) administrarea eficienta a bunurilor din proprietatea publica sau privata a unitaTilor
administrativ-teritoriale
d) competenTele si raspunderile de la punctele a), b) si c).
35. In relaTiile dintre autoritaTile administraTiei publice locale si consiliul judeTean, pe de o parte, precum si dintre consiliul local si primar pe de alta parte nu exista:
a) raporturi de subordonare;
b) relaTii de cooperare si solidaritate;
c) decat o subordonare metodologica si legislativa.
36. Ca veriga a sisitemului bugetar, bugetele locale reprezinta:
a) instrumente de planificare si de conducere a activitaTii financiare a unitaTilor administrativteritoriale;
b) metode de crestere a veniturilor bugetului administraTiei publice centrale;
c) tranzacTii financiare intre stat si agenTii economici.
37. Bugetul local poate fi definit astfel:
a) limita maxima pana la care se pot angaja si efectua cheltuieli;
b) actul in care sunt prevazute si aprobate in fiecare an, veniturile si cheltuielile unitaTilor administrativ-teritoriale sau, dupa caz, numai cheltuielile in funcTie de sistemul de finanTare a instituTiilor publice;
c) fondul pentru garantarea imprumuturilor externe, plata dobanzilor si a comisioanelor
aferente
38. In practica se utilizeaza urmatoarele tipuri de bugete operaTionale:
a) buget pe categorii de venituri si cheltuieli, buget bazat pe performanTa si buget bazat peprograme;
b) buget de venituri si cheltuieli, buget general consolidat si buget public naTional;
c) buget bazat pe programe, buget de venituri si cheltuieli si buget de stat;
d) nici una din variantele de la punctele a), b) si c).
39. Referitor la bugetele pe categorii de venituri si cheltuieli, in Romania exista doua verigi ale bugetelor locale:
a) bugetele proprii ale judeTelor si ale municipiului Bucuresti, administrate de consiliile
judeTene
b) bugetele proprii ale comunelor, oraselor, municipiilor si ale sectoarelor municipiului
Bucuresti, administrate de catre primarii;
c) nici o varianta corecta;
d) ambele variante de la punctele a) si b).
40. Veniturile bugetelor locale se formeaza din:
a) impozite si taxe locale, alte venituri, venituri cu destinaTie speciala;
b) cote si sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, precum si din transferuri cu destinaTie speciala de la bugetul de stat;
c) tva, accize si alte venituri fiscale indirecte;
d) veniturile prevazute la punctele a) si b).
41. Structura veniturilor bugetelor locale stabilita prin Legea 273/2006 privind finanTele publice locale isi propune sa:
a) ofere posibilitatea extinderii veniturilor proprii ale administraTiilor locale;
b) sa sporeasca responsabilitatea autoritaTilor locale pentru performanTele in administrarea finanTelor proprii;
c) stimuleze autoritaTile locale in raTionalizarea utilizarii banului public;
d) numai variantele de la punctele b) si c);
e) toate variantele de la punctele a), b) si c).
42. Cheltuielile prevazute in bugetele locale sunt:
a) cheltuieli pentru servicii publice generale;
b) cheltuieli pentru acTiuni social-culturale;
c) cheltuieli pentru servicii publice, locuinTe, transporturi, agricultura si alte acTiuni
economice
d) cheltuieli pentru rambursari de imprumuturi, plata dobanzilor si comisioanelor aferente; fondul de rezerva si cheltuieli cu destinaTie speciala;
e) cheltuielile prevazute mai sus la punctele a), b), c) si d).
43. Creditul bugetar se defineste ca fiind:
a) imprumutul prevazut in bugetul local contractat de pe piaTa de capital;
b) suma aprobata in bugetele locale care reprezinta limita maxima pana la care se pot angaja si efectua cheltuieli;
c) suma destinata finanTarii unor cheltuieli cu destinaTie speciala prevazute in bugetul local;
d) nici una din variantele de mai sus.
44. Deschiderea de credite bugetare consta in:
a) acordarea unui credit de catre o banca;
b) aprobarea, comunicata trazoreriei statului de catre ordonatorul principal de credite, in limita careia se pot efectua plaTi de casa din bugetele locale;
c) finanTarea unor cheltuieli bugetare dupa inchiderea exerciTiului bugetar;
45. Partea cheltuielilor ce nu poate fi acoperita din veniturile bugetare ale anului respectiv
constituie
a) excedent bugetar;
b) golul temporar de trezorerie;
c) deficitul bugetar;
46. Componentele sistemului bugetar local la nivelul unitaTilor administrativ-teritoriale sunt urmatoarele:
a) bugetele judeTelor si municipiului Bucuresti;
b) bugetele municipiilor si ale sectoarelor municipiului Bucuresti;
c) bugetele oraselor si bugetele comunelor;
d) toate variantele de mai sus prevazute la punctele a), b) si c);
e) numai variantele de la punctele a) si c).
47. Bugetul bazat pe performanTa aloca sume de bani corespunzator unor obiective la nivelul organizaTiei/comunitaTii, detailand, in acelasi timp:
a) nivelul de calitate a serviciilor care sunt prevazute in buget;
b) performanTele obTinute de ordonatorii de credite in exerciTiile bugetare precedente;
c) creditele bugetare anulate la finele exerciTiului bugetar precedent.
48. Bugetul bazat pe programe evidenTiaza:
a) deficitul bugetar din anul precedent;
b) excedentul bugetar din perioada urmatorilor 3 ani;
c) sumele de bani alocate unor programe importante, axandu-se pe rezultatele obtenabile in urma desfasurarii activitaTii si serviciilor.
49. Utilizarea bugetului bazat pe programe, ca un instrument primar de operare a finanTelor publice
locale, prezinta avantaje cum sunt:
a) prezentarea datelor financiare intr-un mod transparent;
b) eficientizarea activitaTii la nivelul unei administraTii publice locale;
c) focalizarea bugetului de prioritaTi a comunitaTii, in funcTie de posibilitaTile financiare ale acesteia;
d) toate avantajele de mai sus, prevazute la punctele a), b) si c).
50. Bugetul bazat pe performanTa pune accentul pe eficienTa managementului, iar bugetul bazat pe programe pe:
a) beneficiile pe care comunitatea le obTine de pe urma cheltuielilor efectuate de autoritatea locala;
b) indicatorii bugetari din perioada precedenta;
c) obiectivele execuTiei bugetare de la nivelul instituTiilor subordonate consiliilor judeTene.
51. Principiile specifice bugetarii locale sunt:
a) autonomia locala, financiara, solidaritatea, proporTionalitatea si consultarea;
b) centralizarea bugetara locala, recunoasterea cheltuielilor publice locale si reflectarea
veniturilor publice locale;
c) autonomia locala si centralizarea bugetara locala.
52. Conform principiului universalitaTii, veniturile si cheltuielile figureaza in bugetul local:
a) pe surse de provenienTa si, respectiv, pe categorii de cheltuieli grupate dupa natura
economica si destinaTia acestora;
b) intr-un singur document, pentru a asigura utilizarea eficienta si monitorizarea fondurilor publice locale;
c) cu sumele lor totale, brute, iar veniturile bugetare nu pot fi afectate decat unei cheltuieli bugetare anume, cu excepTia donaTiilor si sponsorizarilor, care au stabilite destinaTii distincte.
53. Principiul transparenTei si publicitaTii bugetare are drept scop:
a) transparenTa bugetului local si aducerea acestuia la cunostiinTa opiniei publice;
b) cunoasterea de catre opinia publica a deficitelor bugetare din anii precedenTi;
c) publicitatea bugetului local numai in cadrul primariilor din municipiile resedinTa de judeT.
54. Potrivit principiului unitaTii bugetare, veniturile si cheltuielile bugetului local se inscriu:
a) intr-un singur document, pentru a se asigura utilizarea eficienta si monitorizarea fondurilor publice locale si se exprima in moneda naTionala;
b) diferit, intr-un act aprobat de autoritaTile publice locale sub forma unor monografii contabile aparTinand unitaTilor administrativ-teritoriale;
c) numai intr-un singur document si sunt exprimate intr-o moneda de circulaTie internaTionala.
55. Principiul anualitaTii are doua semnificaTii distincte:
a) prima se refera la perioada de timp din an cand bugetul local era excedentar, iar cea de-a doua la perioada de timp din an cand bugetul local era deficitar;
b) prima se refera la perioada de timp pentru care bugetul local este echilibrat, iar cea de-a doua la perioada de timp pentru care bugetul nu se adoptase;
c) prima se refera la perioada de timp pentru care se elaboreaza si se adopta bugetul local, iar cea de-a doua, la perioada de timp in care se executa bugetul local, respectiv se incaseaza veniturile si se efectueaza cheltuielile inscrise in bugetul local aprobat.
56. In Romania veniturile si cheltuielile bugetului local sunt aprobate, in condiTiile legii pe o perioada de:
a) trei ani si nu corespunde cu exerciTiul bugetar;
b) un an, care corespunde exerciTiului bugetar;
c) doi ani si corespunde cu exerciTiul bugetar bianual.
57. In Romania toate operaTiunile de incasari si plaTi efectuate in cursul unui an bugetar in contul bugetului local aparTin:
a) exerciTiului corespunzator de execuTie a bugetului respectiv;
b) exerciTiului precedent de execuTie a bugetului respectiv;
c) nu are importanTa daca operaTiunile de incasari si plaTi efectuate in cursul unui an bugetar, depasesc exerciTiul corespunzator de execuTie a bugetului respectiv.
58. CerinTa de baza a principiului echilibrului bugetar o constituie:
a) acoperirea unor cheltuieli publice locale de catre trezoreria finanTelor publice;
b) acoperirea integrala a cheltuielilor publice din veniturile publice, bugetele locale trebuind sa fie echilibrate;
c) acoperirea parTiala a cheltuielilor publice din veniturile publice, bugetele locale trebuind sa fie deficitare.
59. ClasificaTia bugetara, poate fi definita, ca fiind:
a) gruparea, intr-o ordine obligatorie si dupa criterii unitare, precis determinate, a veniturilor si cheltuielilor cuprinse in bugetele locale, bugetele instituTiilor si serviciilor publice de interes local si bugetele activitaTilor finanTate din venituri bugetare locale;
b) gruparea in ordine crescatoare a verigilor bugetare ale bugetului public naTional;
c) imparTirea bugetelor locale pe unitaTi administrativ-teritoriale.
60. ClasificaTia indicatorilor privind finanTele publice locale cuprinde:
a) la venituri - capitole si aliniate, iar la cheltuieli - parTi, subcapitole si articole;
b) la venituri - titluri si articole, iar la cheltuieli - parTi, capitole si aliniate;
c) la venituri - capitole si subcapitole, iar la cheltuieli - parTi, capitole, titluri si articole,
precum si aliniate, dupa caz.
61. Ca regula bugetara, care trebuie respectata, este interzisa efectuarea de plaTi:
a) direct din veniturile incasate, cu excepTia cazurilor in care legea prevede altfel:
b) fara cunoasterea cotei de impozitare a veniturilor cuvenite bugetului local;
c) direct din incasarile virate prin conturile trezoreriei statului.
62. Procesul bugetar cuprinde:
a) ansamblul actelor si operaTiunilor, care se succed in fiecare an, cu privire la elaborarea si aprobarea proiectelor bugetare anuale, execuTia bugetelor aprobate, inchiderea si aprobarea execuTiei, precum si controlul bugetar al fiecarui tip de buget;
b) centralizarea bugetelor locale la nivel naTional in scopul aprobarii acestora de parlament;
c) repartizarea cheltuielilor bugetare intre sectoarele municipiului Bucuresti fara aprobarea Consiliului General al municipiului Bucuresti.
63. Articolul bugetar este:
a) un indicator privind datoria externa a unui stat;
b) un capitol de cheltuieli care se aproba separat de catre alte autoritaTi locale, decat cele care aproba bugetul local;
c) o subdiviziune a clasificaTiei cheltuielilor bugetare in funcTie de caracterul economic al operaTiunilor in care acestea se concretizeaza si care desemneaza natura unei cheltuieli, indiferent de acTiunea la care se refera.
64. Etapele procesului bugetar local sunt:
a) elaborarea proiectelor de buget local, aprobarea bugetelor locale, execuTia de casa a
bugetelor locale, incheierea execuTiei bugetare, aprobarea execuTiei bugetare si controlul bugetar;
b) elaborarea si aprobarea bugetelor locale, centralizarea bugetelor locale la nivel de comuna, oras si municipiu si aprobarea contului de execuTie bugetara;
c) respingerea execuTiei de casa a bugetelor locale, centralizarea bugetelor locale aprobate si controlul bugetar efectuat de serviciul de audit intern din cadrul autoritaTii publice locale.
65. Intocmirea proiectelor de bugete, execuTia bugetara si incheierea execuTiei bugetare anuale sunt in competenTa:
a) consiliilor locale orasenesti si comunale;
b) consiliilor judeTene si a Consiliului General al municipiului Bucuresti;
c) presedinTilor consiliilor judeTene si primarilor localitaTilor, sectoarelor municipiului
Bucuresti si primarului general al municipiului Bucuresti, adica puterii locale executive.
66. Aprobarea proiectelor de bugete si a incheierii execuTiei bugetare anuale sunt in competenTa:
a) consiliilor judeTene, consiliilor locale municipale, orasenesti si comunale, Consiliului
General al Municipiului Bucuresti si sectoarelor acestuia, respectiv puterii deliberative;
b) presedinTilor consiliului judeTean si al Consiliului General al Municipiului Bucuresti;
c) primarilor localitaTilor care au intocmit proiectele de buget local;
67. Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale prezinta proiectele bugetelor locale echilibrate, direcTiilor generale de finanTe publice judeTene pana la data de:
a) 31 octombrie a fiecaruie an;
b) 15 iunie a fiecarui an;
c) 20 iulie a fiecarui an;
d) 15 mai a fiecarui an.
68. Ordonatorii principali de credite, pe baza limitelor primite privind sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat si cele privind transferurile cu destinaTie speciala elaboreaza si depun la direcTiile generale de finanTe publice, noile propuneri pentru proiectul bugetului pana la:
a) data de 20 iulie;
b) data de 1 august;
c) data de 15 mai.
69. Aprobarea bugetelor locale se face de catre:
a) consiliile locale, consiliile judeTene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti;
b) primarii sectoarelor municipiului Bucuresti;
c) primarii municipiilor resedinTa de judeTe.
70. Aprobarea bugetelor instituTiilor si serviciilor publice, finanTate integral sau parTial din bugetele locale se face de catre:
a) consiliile locale in funcTie de subordonarea acestora;
b) directorul executiv al instituTiei sau serviciului public;
c) primarul de pe raza localitaTii unde isi au sediul instituTiile sau serviciile publice respective.
71. Responsabilitatea execuTiei bugetelor locale revine:
a) organelor financiare din structura administraTiei publice locale, care au in vedere incasarea veniturilor si efectuarea cheltuielilor;
b) localitaTilor din cadrul fiecarei unitaTi administrativ-teritoriale;
c) direcTiilor generale ale finanTelor publice judeTene.
72. In procesul execuTiei bugetare, cheltuielile bugetare parcurg urmatoarele faze:
a) lichidare, colectare si incasare;
b) angajament, lichidare, ordonanTare, plata;
c) contractare, achiziTii, recepTie si plata;
d) angajare, justificare si plata.
73. ExecuTia de casa a bugetelor locale se efectueaza prin:
a) unitaTile teritoriale ale trezoreriei statului si prin unitaTi bancare in vederea incasarii
imprumuturilor contractate;
b) unitaTile CEC existente la nivelul unitaTilor administrativ-teritoriale locale;
c) numai prin unitaTi bancare.
74.Data incheierii execuTiei bugetului local este:
a) 31 martie a anului urmator;
b) 30 iunie a anului urmator;
c) 31 decembrie a fiecarui an;
d) 31 ianuarie a anului urmator.
75. Conturile anuale de execuTie a bugetelor locale au la venituri urmatoarea structura:
a) credite bugetare definitive, incasari realizate, plaTi efectuate;
b) prevederi bugetare iniTiale: prevederi bugetare definitive, incasari realizate;
c) plaTi efectuate si incasari realizate.
76. Conturile anuale de execuTie a bugetelor locale au la cheltuieli urmatoarea structura
a) incasari definitive si plaTi efectuate;
b) prevederi bugetare iniTiale, credite bugetare definitive si plaTi efectuate;
c) credite bugetare iniTiale; credite bugetare definitive; plaTi efectuate.
77. In cazul in care la inchiderea exerciTiului bugetar, se obTine excedent bugetar, acesta se utilizeaza in ordine pentru:
a) rambursarea eventualelor imprumuturi restante, plata dobanzilor, comisioanelor, spezelor si a altor costuri aferente acestora;
b) constituirea fondului de rulment;
c) nici una din utilizarile menTionate la punctele a) si b);
d) ambele utilizari de la punctele a) si b).
78. Fondul de rulment funcTioneaza la nivelul fiecarei unitaTi administrativ-teritoriale si poate fi utilizat:
a) temporar, pentru acoperirea unor goluri de casa provenite din decalaje intre veniturile si cheltuielile anului curent, precum si pentru acoperirea definitiva a eventualului deficit
bugetar rezultat la sfarsitul exerciTiului bugetar;
b) permanent pentru finanTarea de investiTii sau pentru dezvoltarea unor servicii publice de interes local, fara aprobarea autoritaTilor locale;
c) temporar pentru restituirea la bugetul de stat a unor cote defalcate din impozitul pe venit, in situaTia in care bugetul de stat inregistreaza deficit.
79. Fondul de rulment poate fi utilizat in afara de acoperirea unor goluri temporare de casa si pentru finanTarea de investiTii sau pentru dezvoltarea unor servicii publice de interes local, dar numai cu aprobarea:
a) autoritaTilor publice locale;
b) directorului executiv al direcTiei generale a finanTelor publice judeTene;
c) guvernului.
80. Veniturile colectivitaTilor locale sunt grupate in patru mari categorii:
a) venituri excedentare, venituri atrase, transferuri si sponsorizari;
b) venituri proprii, venituri atribuite, transferuri si imprumuturi;
c) venituri colectate, venituri atrase, imprumuturi si donaTii.
81. Veniturile proprii ale bugetelor locale sunt:
a) veniturile fiscale si veniturile domeniale si de exploatare (nefiscale);
b) veniturile atribuite si veniturile din taxe locale;
c) veniturile directe si veniturile restante;
82. Cele mai des intalnite taxe locale in statele moderne sunt:
a) taxele de timbru si taxele asupra jocurilor de noroc;
b) taxele notariale, taxele de timbru si taxele de exploatare;
c) taxele asupra mijloacelor de transport, taxele asupra profesiilor exercitate in mod liber,
taxele pentru eliberari de autorizaTii, permise de conducere etc.
83. In funcTie de procedeele tehnice prin care se realizeaza, veniturile atribuite imbraca forme diverse:
a) atribuirea in folosul bugetelor locale a unor impozite si/sau taxe care sunt, de drept, venituri ale bugetului de stat;
b) cotele defalcate din anumite venituri cu caracter general in favoarea bugetelor locale;
c) cotele adiTionale la anumite impozite cu caracter general;
d) toate formele prevazute la punctele a), b) si c);
e) numai formele prevazute la punctele b) si c).
84. Transferurile (sau subvenTiile) sunt de doua feluri
a) transferuri rambursabile si transferuri nerambursabile;
b) transferuri condiTionale si transferuri necondiTionale;
c) transferuri definitive si transferuri temporare.
85. Imprumuturile contractate pe piaTa interna sau externa, fie direct, in numele organelor administraTiei publice locale, fie garantate de catre Guvern, constituie:
a) o cale extraordinara de procurare a resurselor necesare finanTarii investiTiilor;
b) o cale permanenta de rambursare a imprumuturilor contractate de Guvern;
c) un atribut exclusiv al Guvernului.
86. In Romania, conform Legii nr. 273/2006, privind finanTele locale, veniturile proprii sunt grupate in patru mari categorii:
a) venituri ordinare, extraordinare, speciale si multinaTionale;
b) venituri curente, venituri din capital, venituri cu destinaTie speciala si venituri atribuite;
c) venituri ordinare, venituri curente, subvenTii si donaTii;
87. In Romania veniturile atribuite imbraca forma
a) cotelor defalcate din impozitul pe venit incasat la bugetul de stat, pe raza fiecarei unitaTi administrativ-teritoriale;
b) taxelor de timbru si taxelor notariale;
c) impozitelor pe teren si a impozitelor pe spectacole.
88. Din impozitul pe venit, incasat la bugetul de stat la nivelul fiecarei unitaTi administrativteritoriale, se aloca lunar, in termen de 5 zile lucratoare de la finele lunii in care s-a incasat acest impozit, o cota de:
a) 47 % la bugetele locale, 13 % la bugetul local al judeTului si 22% pe seama direcTiilor generale ale finanTelor publice judeTene pentru echilibrarea bugetelor locale;
b) 47,5 % la bugetele locale, 11% la bugetul local al judeTului si 23,5% pe seama consiliului judeTean pentru echilibrarea bugetelor locale;
c) 60% la bugetele locale, 15% la bugetul propriu al judeTului si 25% pe seama direcTiilor generale ale finanTelor publice pentru echilibrarea bugetelor locale
89. Cota de 82% din impozitul pe venit pentru municipiul Bucuresti, se repartizeaza, in termen de 5 zile astfel:
a) 42% la sectoare, 33% la bugetul propriu al municipiului Bucuresti si 25% pe seama
Consiliului General al Municipiului Bucuresti pentru echilibrarea bugetelor locale;
b) 16 % la sectoare, 44 % la bugetul propriu al municipiului Bucuresti si 40 % pe seama
Consiliului General al Municipiului Bucuresti pentru echilibrarea bugetelor locale;
c) 23,5% la sectoare, 47,5% la bugetul local al municipiului Bucuresti si 11% pe seama
DirecTiei Generale a FinanTelor Publice a Municipiului Bucuresti pentru echilibrarea
bugetelor locale;
90. In Romania transferurile pentru bugetele locale imbraca forma
a) imprumuturilor interne si externe pentru finanTarea instituTiilor locale;
b) sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat (din impozitul pe venit si din
TVA) si transferurile cu destinaTie speciala (subvenTii) din bugetul de stat si alte bugete;
c) donaTiilor si sponsorizarilor interne si externe;
d) imprumuturilor si sponsorizarilor.
91. Din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale, aprobate anual prin legea bugetului de stat, si din cota de 22% repartizata lunar, o cota de:
a) 27 % se aloca bugetului propriu al judeTului, iar diferenTa se repartizeaza pentru bugetele comunelor, oraselor si municipiilor prin decizie a directorului direcTiei generale a finanTelor publice a judeTene 80% din suma prin hotarare a consiliului judeTean pentru 20% din suma;
b) 60 % se aloca bugetului propriu al judeTului, iar diferenTa se repartizeaza pe comune, orase si municipii prin hotarare a consiliului judeTean;
c) 35 % se aloca bugetului propriu al judeTului, iar diferenTa se repartizeaza pe comune, orase si municipii prin hotarare a consiliului judeTean.
92. Imprumuturile interne si externe pe care autoritaTile administraTiei publice locale din Romania le pot contracta sau garanta, servesc la:
a) finanTarea instituTiilor publice de interes local;
b) refinanTarea datoriei publice locale;
c) restituirea subvenTiilor primite de la buget;
d) toate destinaTiile prevazute la punctele a), b) si c);
e) numai destinaTiile prevazute la punctele a) si b).
93. Limita indatorarii, adica nivelul procentual pana la care se poate acoperi totalul datoriilor anuale, din veniturile curente ale bugetelor locale, inclusiv din cotele defalcate din impozitul pe venit, sumele defalcate, subvenTiile, sumele din donaTii si sponsorizari, etc., este de:
a) 20%;
b)
c) nu exista o astfel de limita.
94. Pentru acoperirea eventualelor goluri temporare de casa, ce pot sa apara in timpul execuTiei bugetare, se pot utiliza imprumuturi fara dobanda din resursele aflate in fondul de tezaur al statului, numai dupa ce a fost utilizat fondul de rulment, in limita:
a) de 5% din totalul veniturilor estimate a fi realizate pana la finele anului bugetar in care se face imprumutul;
b) de 10% din totalul veniturilor estimate a fi realizate pana la finele anului bugetar in care se face imprumutul;
c) nu se pot utiliza imprumuturi fara dobanda.
95. In categoria impozitelor si taxelor locale sunt incluse:
a) impozitul si taxa pe cladiri, impozitul si taxa pe teren, impozitul asupra mijloacelor de
transport
b) taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor si autorizaTiilor, taxa pentru folosirea
mijloacelor de reclama si publicitate, impozitul pe spectacole, taxa hoteliera, alte taxe
speciale si locale;
c) impozitele si taxele de mai sus prevazute la punctele a) si b);
d) nici una din categoriile menTionate mai sus.
96. Impozitul si taxa pe cladiri este datorat de;
a) persoanele care au in proprietate locuinTe in blocuri cu mai mult de 3 etaje si 8 apartamente;
b) orice persoana care are in proprietate o cladire situata in Romania;
c) persoanele care au mai mult de 3 cladiri in proprietate, indiferent de destinaTia acestora.
97. Pentru cladirile proprietate publica sau privata a statului ori a unitaTilor administrativ-teritoriale,
concesionate, inchiriate, date in administrare ori in folosinTa, dupa caz, taxa pe cladiri reprezintasarcina fiscala a:
a) proprietarilor;
b) concesionarilor, locatorilor, titularilor dreptului de administrare sau folosinTa, dupa caz;
c) in acest caz, nu se datoreaza taxa pe cladiri.
98. In cazul persoanelor fizice, impozitul si taxa pe cladiri se calculeaza prin:
a) raportarea suprafeTei cladirii, exprimata in m la numarul persoanelor care locuiesc in
cladirea respectiva;
b) inmulTirea suprafeTei desfasurate a cladirii, exprimata in m , cu numarul persoanelor care au domiciliul in cladirea respectiva;
c) aplicarea cotei de impozitare la valoarea impozabila a cladirii;
99. Cota de impozitare pentru cladirile aparTinand persoanelor fizice este de:
a) 0,2 % pentru cladirile din mediul urban si de 0,1 % pentru cladirile din mediul rural;
b) % pentru toate categoriile de cladiri aparTinand persoanelor fizice;
c) 10% din valoarea de inventar a cladirii.
100. Valoarea impozabila a unei cladiri se determina prin:
a) inmulTirea suprafeTei construite desfasurate a cladirii, exprimata in m , cu valoare
corespunzatoare stabilita in funcTie de tipul cladirii si dotarea cu instalaTii de apa,
canalizare, electrice si de incalzire;
b) scaderea din suprafaTa construita desfasurata a cladirii, a suprafeTei boxelor sau beciurilor;
c) prin inmulTirea cotei de 16% cu numarul de m al suprafeTei desfasurate a cladirii.
101. Valoarea impozabila a cladirii se ajusteaza in funcTie de amplasarea cladirii, cu un coefficient de corecTie stabilit in funcTie de:
a) numarul de etaje al cladirii si suprafaTa holurilor de la fiecare etaj;
b) rangul localitaTii si de zona in care se afla cladirea ;
c) valoarea inscrisa in autorizaTia de construire a cladirii.
102. In cazul unei cladiri cu o vechime de peste 50 de ani, valoarea impozabila se reduce cu
a) 18%;
b) 10%;
c) 5%;
d)
103. In cazul unei cladiri cu o vechime intre 30 dw ani si 50 de ani, valoarea impozabila se reduce cu;
a) 2%;
b) 15%;
c)
104. In cazul persoanelor juridice, impozitul pe cladiri se calculeaza prin:
a) aplicarea unei cote de impozitare asupra valorii de inventar a cladirii;
b) raportarea valorii cladirii la capitalul social al persoanei juridice;
c) aplicarea cotei unice de 16%, la valoarea de inventar a cladirii.
105. Cota de impozit in cazul cladirilor aparTinand persoanelor juridice se stabileste prin hotarare a consiliului local si poate fi cuprinsa intre:
a) 10% si 20%, inclusiv;
b) % si 1,5% inclusiv;
c) 16%.
106.In cazul unei cladiri a carei valoare a fost recuperata integral pe calea amortizarii, valoarea impozabila se reduce cu:
a) 5%;
b) 10%
c) 0%;
d)
107. In cazul unei cladiri care nu a fost reevaluata in ultimii 3 ani anteriori anului fiscal de referinTa, cota impozitului pe cladiri se stabileste de consiliul local, Consiliul General al Municipiului Bucuresti intre:
a) 5% si 10%;
b) 10% si 20%;
c) 0,5% si 1%.
108. Impozitul pe cladiri se plateste anual in 2 rate egale pana la datele de:
a) 10 ianuarie, 10 septembrie;
b) 31 martie, 30 septembrie;
c) 15 februarie, 15 iulie.
109. Pentru plata cu anticipaTie a impozitului pe cladiri, datorat pentru intregul an, pana la data de 31 martie a anului respectiv, se acorda o bonificaTie stabilita prin hotarare a consiliului local de:
a) pana la 5%;
b) pana la 16%;
c) pana la 10%;
d) pana la 2%.
110. Impozitul si taxa pe teren se plateste la bugetul local al unitaTii administrativ-teritoriale:
a) in raza caruia este situat terenul;
b) unde are domiciliul fiscal contribuabilul;
c) resedinTa de judeT, indiferent unde este situat terenul;
111. Impozitul pe teren se stabileste luand in calcul:
a) suprafaTa terenului exprimata in ha, rangul localitaTii in care este amplasat terenul si zona si/sau categoria de folosinTa a terenului, conform incadrarii facute de consiliul local;
b) suprafaTa desfasurata a terenului exprimata in m
c) forma geometrica a suprafeTei de teren si zona
112. In cazul unui teren amplasat in extravilan, impozitul pe teren se stabileste prin:
a) imparTirea numarului de hectare la numarul proprietarilor acestui teren;
b) inmulTirea numarului de hectare ale terenului cu suma stabilita in funcTie de categoria de folosinTa a terenului si de clasa de calitate;
c) inmulTirea cotei de 16% cu nr. de hectare.
113. Impozitul asupra mijloacelor de transport se calculeaza in funcTie de tipul mijlocului de transport. In cazul autoturismelor, autobuzelor, autocarelor, microbuzelor, motocicletelor si a altor vehicule cu tracTiune mecanica cu masa maxima autorizata de pana la 12 tone, taxa asupra mijlocului de transport se calculeaza in funcTie de:
a) numarul de cai putere ai motorului;
b) locul unde este inmatriculat vehiculul;
c) capacitatea cilindrica a acestora, prin inmulTirea fiecarei grupe de 200 cm sau fracTiune din acesta cu o suma stabilita in funcTie de tipul mijlocului de transport.
114. O persoana fizica deTine ca locuinTa de domiciliu un apartament in mediul urban, intr-un bloc cu 4 etaje si 15 apartamente, construit in anul 1940, cu o suprafaTa desfasurata de 80 mp. Valoarea impozabila a cladirii este de 669 lei/mp, iar coeficientul de corecTie pozitiva determinat pe baza rangului localitaTii si zonei din cadrul localitaTii este de 1 . La subsol, persoana fizica deTine un beci cu o suprafaTa desfasurata de 15 mp cu destinaTia de depozit. DeterminaTi impozitul pe cladiri ce trebuie platit de persoana fizica in contul anului 2007.
a) 54,67 lei;
b) 57,76 lei;
c) 51 lei.
115.O persoana fizica deTine ca locuinTa de domiciliu o casa in Bucuresti cu valoare impozabila de 6690 lei/mp si suprafaTa utila de 80 mp. La 15 aprilie 2007 persoana fizica mai achiziTioneaza, tot in Bucuresti, un apartament intr-un bloc cu 2 etaje si 5 apartamente, cu o suprafaTa desfasurata de 50 mp, valoare impozabila 590 lei/mp. Incepaand cu 01 iulie 2007 persoana fizica da spre inchiriere noul apartament, pentru care incheie un contract de inchiriere pe 3 ani. Coeficientul de corecTie este 1 .
DeterminaTi impozitul pe cladiri ce trebuie platit de persoana fizica la termenele legale.
a) 102,02 lei;
b) 107 lei,
c) 121,90 lei.
116.O societate comerciala are inregistrata in contabilitate o cladire cu o valoare de inventar de 80.000 lei, amortizata integral. Cota de impozit stabilita prin hotaraare a Consiliului Local este de 0 %.
DeterminaTi impozitul pe cladiri ce trebuie platit de respectiva societate comerciala.
a) 430 lei;
b) 330 lei;
c) 340 lei.
117. O instituTie de invaTamaant preuniversitar deTine un teren in intravilan destinat construcTiilor, in suprafaTa de 500 mp, din care 100 mp sunt ocupaTi de o cladire. Valoarea impozabila a terenului este de 0 lei/mp.
DeterminaTi impozitul pe teren datorat bugetului local.
a) 198,50 lei;
b) 189,50 lei;
c) nu se datoreaza impozit pe teren.
118. BonificaTiile ce pot fi acordate pentru plata cu anticipaTie, pana la 31 martie a impozitului pe teren sunt:
a) pana la 10%;
b) pana la 5%;
c) pana la 16%.
119. O persoana fizica deTine un autoturism cu o capacitate cilindrica de 2400 cm . Valoarea taxei asupra mijloacelor de transport este de 30 lei/200 cm . }tiind ca persoana fizica a achiziTionat automobilul pe data de 18 februarie 2005, determinaTi
cuantumul taxei asupra mijloacelor de transport de plata catre bugetul local.
a) 350,80 lei;
b) 300 lei;
c) 320,65 lei.
120. O persoana fizica deTine in proprietate, intr-un oras, in anul fiscal 2007, un singur apartament, situat intr-un imobil cu doua etaje, fiecare cu beton armat, cu instalaTii de apa, canalizare, electrice si incalzire, in suprafaTa construita desfasurata de 57 m . Localitatea de situare a cladirii este de rangul II, iar zona in care este poziTionat imobilul a fost incadrata la litera D, cu un coeficient de corecTie de 2,10. StabiliTi impozitul pe cladire datorat de proprietarul apartamentului, stiind ca valoarea impozabila/m a cladirii este de 669 lei/m , iar plata impozitului se face integral, paana la data de 31 martie a anului 2007 (prin hotaraarea autoritaTii locale, bonificaTia acordata pentru plata
anticipata este maxima).
a) 72 lei;
b) 75, 12 lei;
c) 70,81lei.
121. In anul fiscal 2007, o persoana fizica deTine in proprietate un autoturism inmatriculat in Romaania, cu o capacitate cilindrica de 1.495 cm . CalculaTi taxa asupra mijlocului de transport datorata de proprietar, stiind ca valoarea taxei in lei/200 cm sau fracTiune este de 7 lei/cm sau fracTiune de capacitate, iar plata prelevarii fiscale se face integral, paana la data de 31 martie a anului 2007 (prin hotaraarea autoritaTii locale, bonificaTia acordata pentru plata anticipata este maxima).
a) 43 lei;
b) 56 lei;
c) 50 lei.
122. Taxa asupra mijloacelor de transport se plateste in rate egale pana la datele de:
a) 15 iunie si 15 septembrie;
b) 15 martie si 15 noiembrie;
c) 31 martie, 30 septembrie.
123. Taxa pentru folosirea mijloacelor de reclama si publicitate include:
a) taxa pentru serviciile de reclama si publicitate;
b) taxa pentru afisaj in scop de reclama si publicitate;
c) ambele taxe prevazute la punctele a) si b);
d) nici una din taxele menTionate mai sus.
124. Cota impozitului pe spectacole este de:
a) 2% pentru spectacolele de teatru, concert, film si competiTii sportive si 5% pentru alte
manifestari artistice;
b) 5% pentru spectacolele de teatru, concert, film si competiTii sportive si 10% pentru alte manifestari artistice;
c) 3% pentru spectacolele de teatru, concert, film si competiTii sportive si 5% pentru alte
manifestari artistice.
Raspuns: a)
125. Cota taxei hoteliere se stabileste de consiliul local, se aplica la tarifele de cazare si este cuprinsa intre:
a) 1% si 3%;
b) % si 5%;
c) 4% si 5%.
126. Impozitul pe cladiri, impozitul pe teren, impozitul asupra mijloacelor de transport si alte taxe locale nu se aplica pentru:
a) veteranii de razboi;
b) persoanele persecutate din motive politice;
c) nu beneficiaza nici un contribuabil de scutiri de impozite si taxe locale;
d) scutirile menTionate la punctele a) si b)
127. Elementele infrastructurii feroviare publice, inclusiv terenurile pe care sunt amplasate, precum si terenurile destinate acestui scop, sunt scutite de la plata:
a) impozitului pe cladiri;
b) impozitului pe teren;
c) taxei pentru eliberarea autorizaTiei de construire;
d) toate scutirile menTionate la punctele a), b) si c).
128. Din punct de vedere al prevederilor clasificaTiei bugetare, veniturile bugetelor locale sunt grupate in:
a) venituri curente, venituri din capital, operaTiuni financiare si subvenTii de la alte nivele ale administraTiei publice;
b) venituri fiscale si venituri nefiscale;
c) venituri curente si imprumuturi;
129. Din punct de vedere al conTinutului economic, cheltuielile bugetelor locale se clasifica in:
a) cheltuieli curente si cheltuieli de investiTii;
b) cheltuieli social-culturale si cheltuieli materiale;
c) cheltuieli economice si cheltuieli de personal.
130. In categoria cheltuielilor social-culturale prevazute in bugetele locale preponderente sunt:
a) cheltuielile cu invaTamantul;
b) cheltuielile cu sanatatea, asistenTa sociala, ajutoarele si indemnizaTiile;
c) cheltuielile ce privesc cultura si religia;
d) toate categoriile de cheltuieli prevazute la literele a), b) si c)
131. Dupa clasificaTia bugetara, cheltuielile bugetelor locale se grupeaza astfel:
a) Servicii publice generale; Aparare, ordine publica si siguranTa naTionala;
b) Cheltuieli social-culturale; Servicii si dezvoltare publica, locuinTe, mediu si ape;
c) AcTiuni economice; Rezerve, Excedent, Deficit;
d) toate categoriile menTionate la punctele a), b) si c)
132. In scopul finanTarii integrale din venituri proprii, excedentele rezultate din execuTia bugetelor instituTiilor publice locale au urmatoarea destinaTie:
a) se vireaza integral la bugetul local;
b) raman la dispoziTia instituTiilor publice, urmand a fi folosite in anul urmator cu aceeasi destinaTie ;
c) se preiau ca venit la bugetul local, potrivit hotararii consiliului local, judeTean sau al
municipiului Bucuresti;
d) destinaTiile prevazute la punctele b) si c);
e) nici una din destinaTiile menTionate mai sus.
133. Imprumuturile contractate pe piaTa financiara interna sau externa de catre autoritaTile publice locale sunt utilizate pentru:
a) finanTarea de investiTii publice de interes local;
b) refinanTarea datoriei publice locale;
c) ambele variante prevazute la punctele a) si b);
d) nici una din variantele de mai sus.
134. Imprumuturile interne ale autoritaTilor publice locale sunt:
a) imprumuturi contractate in baza garanTiilor proprii;
b) imprumuturi contratate cu garanTia statului;
c) imprumuturi din disponibilitaTile contului general al trezoreriei statului pentru acoperirea golurilor temporare de casa;
d) imprumuturile menTionate la punctele a), b) si c);
e) nici unul din imprumuturile menTionate mai sus.
135. Imprumuturile externe contractate de administraTia publica locala pot fi:
a) imprumuturi contractate de stat si subimprumutate unitaTilor administrativ-teritoriale;
b) imprumuturi contractate direct cu garanTia statului;
c) imprumuturi contractate direct in baza garanTiilor proprii;
d) imprumuturile menTionate la punctele a) si b);
e) imprumuturile menTionate la punctele a), b) si c)
136. GaranTia locala se defineste ca fiind:
a) angajamentul asumat de catre o autoritate a administraTiei publice locale faTa de instituTia creditoare, de a plati acestora o suma, in cazul neexecutarii obligaTiilor de plata de catre agenTii economici si serviciile publice din subordinea acestuia, pentru imprumuturile interne garantate de aceasta autoritate;
b) gajul sau ipoteca solicitata de catre banci unor persoane fizice si juridice;
c) nici una din definiTiile menTionate mai sus la punctele a) si b);
137. Plafonul de indatorare publica locala nu trebuie sa depaseasca:
a) 10% din totalul veniturilor proprii ale bugetelor locale;
b) 30% din totalul veniturilor proprii ale bugetelor locale;
c) 15% din totalul veniturilor proprii ale bugetelor locale.
138. Pentru acoperirea riscurilor financiare care decurg din garantarea de catre autoritaTileadministraTiei publice locale a imprumuturilor contractate de agenTii economici si serviciile publice de subordonare locala se constituie:
a) fondul de risc pentru garanTii locale la imprumuturi interne, in afara bugetului local;
b) fondul de risc pentru garanTii locale la imprumuturi interne, in cadrul bugetului local;
c) fondul de rezerve si provizioane, in afara bugetului local.
139. Imprumuturile din contul curent general al trezoreriei statului se acorda de Ministerul FinanTelor Publice, numai dupa utilizarea fondului de rulment si nu trebuie sa depaseasca:
a) 10% din totalul veniturilor estimate a fi incasate pe durata anului bugetar in care se face imprumutul;
b) 15% din totalul veniturilor estimate a fi incasate pe durata anului bugetar in care se face imprumutul;
c) 5% din totalul veniturilor estimate a fi incasate pe durata anului bugetar in care se face
imprumutul
140. Datoria publica locala reprezinta:
a) datoria bancara si creditele achiziTionate de la Fondul Monetar InternaTional;
b) totalitatea obligaTiilor financiare interne si externe ale autoritaTilor publice locale, la un moment dat, provenind din imprumuturi contractate direct sau garantate de acestea de pe pieTele financiare;
c) datoria externa cu garanTia statului;
141. Datoria publica locala externa reprezinta:
a) imprumuturile contractate direct sau garantate de la persoane fizice si juridice nerezidente in Romania;
b) imprumuturile contractate direct sau garantate de la persoane fizice si juridice rezidente in Romania;
c) imprumuturile interne si externe.
142. Instrumentele datoriei publice locale sunt:
a) titlurile de valoare;
b) imprumuturile de la societaTile bancare sau de la alte instituTii de credit;
c) creditele furnizor; leasingul financiar; garanTia locala;
d) instrumentele menTionate la punctele a) si b) si c).
143. Serviciul datoriei publice locale reprezinta:
a) totalitatea sumelor privind ratele de capital, dobanzile, comisioanele si alte costuri aferente datoriei publice locale;
b) sumele prevazute in bugetul local din cotele defalcate din impozitul pe venit primite de la bugetul de stat;
c) creditele bancare nerambursate la scadenTa.
144. Cele mai utilizate titluri de valoare, de catre autoritaTile administraTiei publice locale din Romania sunt:
a) certificatele de trezorerie;
b) cambia si biletul la ordin;
c) obligaTiunile municipale.
145. Principalele scopuri pentru care se emit obligaTiuni municipale sunt:
a) finanTarea unui proiect nou de investiTii;
b) finanTarea repararii si intreTinerii unor active deTinute de emitent;
c) refinanTarea unei emisiuni de obligaTiuni aflate deja in circulaTie;
d) toate scopurile menTionate la punctele a), b) si c).
146. ObligaTiunile municipale sunt:
a) titluri de credit emise de unitaTile administrativ-teritoriale pentru atragerea de resurse
necesare finanTarii anumitor obiective;
b) imprumuturile autoritaTilor locale de la banci comerciale;
c) certificate de trezorerie pentru populaTie.
147. ConcepTiile despre dezvoltarea economica locala sunt grupate in doua categorii:
a) neoliberale si progresiste;
b) liberale si progresiste;
c) intervenTioniste si liberale.
148. Politicile de dezvoltare locala sunt strans legate de:
a) politicile industriale;
b) politicile de amenajare a teritoriului;
c) politicile urbane si sociale;
d) toate politicile menTionate la punctele a), b) si c).
149. In Romania, structura administrativ-teritoriala exista pe doua niveluri:
a) regional - judeTele;
b) local - comunele, orasele si municipiile;
c) municipal - cartierele, strazile si aleile;
d) nivelurile de la punctele a) si b)
150. Politica regionala pronunTata de Uniunea Europeana acTioneaza prin intermediul unor FonduriStructurale:
a) Fondul european pentru dezvoltare Regionala (FEDR);
b) Fondul european pentru acTiuni din domeniul social (
c) Fondul auropean pentru garantarea creditelor pentru agricultura si dezvoltarea sectoruluiagricol (FEGDA);
d) toate fondurile menTionate la punctele a), b) si c).
151. AgenTiile de Dezvoltare Regionala (ADR) sunt:
a) organizaTii neguvernamentale, ale caror scopuri includ in principal dezvoltarea regiunilor;
b) societaTi naTionale din ramurile primare ale economiei;
c) regii autonome de interes regional.
152. Principalele obiective ale politicii de dezvoltare regionala in Romania sunt:
a) armonizarea cu prevederile existente in cadrul Uniunii Europene;
b) reducerea dezechilibrelor naTionale;
c) integrarea activitaTilor sectoriale in cadrul regiunilor, in vederea atingerii unui nivel ridicat de dezvoltare al acestora;
d) obiectivele menTionate la punctele a) si b);
e) toate obiectivele menTionate la punctele a), b) si c).
153. Pentru Romania, actuala imparTire administrativa in judeTe, in numar de 42, inclusive Bucurestiul, prezinta dezavantajul:
a) nu prezinta nici un dezavantaj;
b) unei divizari in zone prea restranse pentru a fi luate in considerare ca unitaTi de dezvoltare;
c) unui aparat administrativ prea stufos pentru cele 42 de judeTe;
154. Politica de dezvoltare regionala in Romania prevede un numar de:
a) 8 regiuni de dezvoltare si subregiuni;
b) 42 regiuni de dezvoltare;
c) 16 subregiuni de dezvoltare.
155. Parteneriatul public-privat reprezinta:
a) obligativitatea sectoarelor public si privat de a achita impozitele si taxele locale;
b) cooperarea dintre persoane si organizaTii din sectoarele public si particular, in scopul
obTinerii unui beneficiu comun;
c) cooperarea unor instituTii publice locale din Romania cu alte instituTii publice din Tarile membre ale Uniunii Europene.
156. Pentru realizarea in practica a programelor regionale este necesara constituirea:
a) unui fond de dezvoltare regionala pe principiul cofinanTarii;
b) unor fonduri de finanTare in bugetul public naTional;
c) unor fonduri provenite numai din statele Uniunii Europene.
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate
| Finante-banci | |||
|
|||
|
| |||
|
| |||
|
|||
|
|
|||
