Fondul de comert

CURS

FONDUL DE COMERT

Generalitati

Elementele fondului de comert

Operatiuni asupra fondului de comert

Generalitati

1.1 Cadrul legal

Pana in prezent, notiunea de fond de comert era folosita rar de legiuitorul roman, si atunci numai in mod incidental,    fara a da o definitie a notiunii ( Codul Comercial, Legea nr.26/1990, privind registrul comertului, si altele)

In prezent normele juridice care reglemteaza activitatea contabila stabilesc continutul notiunii de fond de comert, chiar daca nu dau o definitie completa, considerand ca fondul de comert este o parte a "fondului comercial"

Potrivit Legii nr.11/2001 modificata prin Legea nr.298/2001, privind combaterea concurentei neloiale "constituie fond de comert ansamblul bunurilor mobile si imobile corporale si necorporale (marci, firme, embleme, brevete de inventie, vad comercial) utilizate de un comerciant in vederea desfasurarii activitatii sale"

1.2 Delimitarea notiunii de fond de comert de alte notiuni invecinate

Aceasta notiune este greu de stabilit deoarece de multe ori aceasta se confunda usor cu notiuni invecinate.

• Fondul de comert trebuie delimitat de notiunea de magazin, in care isi desfasoara activitatea comerciantul

Nu se poate reduce la notiunea de magazin care este specific comertului "cu amanuntul". Din acest punct de vedere, in fondul de comert se pot cuprinde: o uzina, un birou, un magazin amplasat pe spatii intinse

• Fondul de comert trebuie delimitat de clientela

- Clientela este o componenta esentiala a fondului de comert, care se reflecta in cifra de afaceri a coemrciantului, care nu poate rezista fara clientela. Dar comerciantul nu are un drept exclusiv asupra clienetelei, deoarece aceasta poate sa apartina in acelasi timp mai multor comercianti.

De aceea clientele este consderata o componenta a altei notiuni, aceea de "vad comercial"

• Fondul de comert nu trebuie confundat cu imobilul unde comerciantul isi desfasoara activitatea

- Imobilele sunt excluse din sfera de reglementare a dreptului comercial, fondul de comert avand o natura pur mobiliara

• Fondul de comert trebuie delimitat de notiunea de intreprindere

Aceasta notiune este mult mai vasta decat cea de fond de comert, intreprinderea nelimitandu-se numai la activitati comerciale, existand si intreprinderi civile, profesiuni liberale, de artizanat, in domeniul agriculturii

Din punct de vedere al dreptului comercial am discutat despre intreprinderi la faptele de comert obiective(din cursul faptele de comert), si anume actele de intermediere in operatiunile de schimb asupra muncii organizate-intreprinderile(intreprinderile de furnituri de lucruri, marfuri, de spectacole publice, de comision, de agentii si oficii de afaceri, de constructiuni, de fabrici, de manufactura si imprimerie, de transportul de lucruri pea pa sau pe uscat, de asigurare)

Intreprinderea contine atat elemente umane cat si elemente materiale, pe cand fondul de comert este lipsit de factorul uman

Intreprinederea este un subiect de drept, are personalitate juridica, pe cata vreme fondul de comert este lipsit de autonomie juridical.

• Fondul de comert poate fi delimitat de notiunea de societate comerciala

- Societatea comerciala este o persoana juridica, un subiect de drept, pe cata vreme fondul de comert este format dintr-un ansamblu de bunuri, care apartin societatii comerciale. Fondul de comert este un element al patrimoniului societatii, care are elemente corporale(materiale, stocuri, etc, care apar in bilantul societatii), elemente incorporale(numele, firma, clientela, apar in mod exceptional in bilant)

• Notiunea de fond de comert se deosebeste de cea de sucursala

Potrivit Lg.31/1990, sucursalele sunt dezmembraminte fara personalitate juridica ale societatilor comerciale fiind calificate sedii secundare ale acestora la fel ca si agentiile, reprezentantele sau alte sedii secundare)

Trasaturile sucursalei:

absenta personalitatii juridice

autonomia de gestiune

dispun de o clientele proprie

trebuie sa se procedeze la inmatricularea lor in registrul comertului

Natura juridica a fondului de comert

Fondul de comert - universalitate de fapt

Fondul de comert este o universalitate de fapt, ceea ce inseamna ca are o identitate de sine statatoare si nu se reduce la elementele sale componente.

De aici rezulta urmatoarele consecinte:

poate face obiectul unor contracte cu titlu oneros sau gratuit, poate fi gajat, etc

i se poate aplica regimul subrogatiei reale a bunurilor componente(marfurile pot fi inlocuite, emblema poate fi modificate sau completata)

este o universalitate de fapt si nu o universalitate juridica, constituind un patrimoniu distinct, aparte, fiind un patrimoniu de afectatiune, afectat pentru exercitarea unui comert determinat

Fondul de comert - bun mobil incorporal

De aceea este supus reglementarilor juridice specifice bunurilor mobile si nu regimului imobilelor.

Chiar daca imobilele fac parte din fondul de comert, fiind supuse legii comerciale, la vanzarea imobilului si a fondului de comert operatiunile vor fi diferite.

Fondul de comert poate fi supus tuturor operatiunilor ce privesc mobilele, donatie, vanzare, locatiune, gaj, dar cu efectuarea mentiunii in registrul comertului

Elementele fondului de comert

Pot fi grupate in doua categorii:

a)Corporale, care servesc comerciantului la exploatarea fondului (materiale, utilaje, echipamente, birotica, marfuri)

b)Incorporale, firma, emblema, clientela, vadul comercial, drepturile de proprietate industriala, drepturile de autor.

FIRMA, este definita ca fiind numele, sau, dupa caz, denumirea folosita de comerciant in realizarea operatiunilor ce fac obiectul comertului sau si sub care se semneaza.

Caracterele firmei:

este un atribut de identficare a comerciantului

poate fi

individuala, pentru persoanele fizice

sociala, pentru societatile comerciale

deasemenea mai poate fi

originara(constitutiva)

derivata(dobandita de la adevaratul titular)

noutatea firmei - conditii de validitate

Conform art.38 din Lg.nr.26/1990, republicata si modificata, orice firma noua trebuie sa se deosebeasca de cele existente. Daca o firma noua este asemanatoare cu alta, trebuie sa se adauge o mentiune care sa o deosebeasca de aceasta, fie prin desemnarea mai precisa a persoanei, fie prin indicarea felului de comert

disponibilitatea firmei

Este verificata de catre Biroul Unic inainte de intocmirea actelor constitutive. Se va refuza inscrierea unei firme care poate produce confuzie cu alte firme deja inregistrate. Firmele si emblemele radiate din Registrul Comertului nu sunt disponibile pentru o perioada de 2 ani

liceitatea firmei

Potrivit art.40 din Lg.26/1990 nici o firma nu va putea cuprinde o denumire intrebuintata de comerciantii din sectorul public

Continutul firmei

comerciantul persoana fizica - firma se compune din numele comerciantului scris in intregime sau din numele si initiala prenumelui acestuia

asociatiile familiale - firma trebuie sa cuprinda numele membrului de familie la initiativa caruia se infiinteaza asociatia familiala, cu mentiunea "asociatie familiala" scrisa in intregime

societate in nume colectiv - firma se compune din numele a cel putin unuia dintre asociati, cu mentiunea societate in nume colectiv scrisa in intregime

societate in comandita simpla - firma contine numele a cel putin unuia dintre asociatii comanditati, cu mentiunea "societate in comandita simpla" scrisa in intregime

societate pe actiuni si societate in comandita pe actiuni - firma contine o denumire proprie insotita de mentiunea "societate pe actiuni" sau S.A

societate cu raspundere limitata - firma contine o denumire proprie la care se poate adauga numele unuia sau mai multor asociati, insotita de mentiunea "societate cu raspundere limitata" sau SRL

Potrivit legii comerciantul este obligat sa intrebuinteze pe orice documente intrebuintate in comert numele, denumirea, sediul social, CUI si CNP, daca este cazul. Sunt exceptate bonurile fiscale emise de aparatele de marcat electronice, care vor cuprinde elementele prevazute de legislatia in domeniu

Transmiterea firmei

Firma se poate transmite numai odata cu fondul de comert. Transmiterea firmei se poate face fie prin acte juridice "inter vivos" cat si "mortis causa"

Apararea firmei

Comerciantul beneficiaza de urmatoarele actiuni:

actiuni in contrafacerea sau uzurparea firmei

actiunea in conurenta neloiala

actiunea in daune (despagubiri) materiale si morale

Inregistrarea firmei

Comerciantul se bucura de protectie juridica numai daca firma a fost inregistrata la Registrul Comertului

EMBLEMA, este semnul sau denumirea care deosebeste un comerciant de altul de acelasi gen sau o intrepindere de alta de acelasi gen.

Prin semn se intelege o figuratie grafica care deosebeste o intreprindere de alta, spre deosebire de marca de fabrica care deosebeste marfurile unui fabricant sau produsele aceluiasi comerciant sau spre deossebire de firma , care individualizeaza persoana comerciantului.

Caracterele emblemei

spre deosebire de firma nu este obligator

deosebeste un comert de alt comert, un stabiliment de alt stabiliment, o intreprindere de alta intreprindere

noutatea emblei

disponibilitatea emblemei se verifica de catre Biroul Unic inainte de intocmirea actelor constitutive

embelemele se scriu in primul rand in limba romana pentru a nu se confunda cu firma, emblema va fi scrisa cu litere mai mari, in asa fel incat marimea literelor firmei sa fie jumatate din cea a literelor cu care este scrisa emblema

Transmiterea emblemei

Spre deosebire de firma emblema se poate transmite separat fata de fondul de comert

Inregistrarea emblemei

Dreptul de folosinta exclusive asupra emblemei se dobandeste prin inscrierea ei in Registrul Comertului

Utilizarea emblemei

Emblemele pot fi folosite numai pe panouri de reclama, oriunde ar fi asezate (pe facturi, scrisori, note de comada, tarife, prospecte, afise, publicatii), si in orice alt mod numai daca vor fi insotite in mod vizibil de firma comerciantului

Apararea emblemei

actiunea in revendicare, in cazul uzurparii emblemei de catre alt comerciant

actiunea in concurenta neloiala

actiunea in daune morale si materiale pentru prejudicial cauzat

actiunea penala

CLIENTELA, reprezinta totalitatea persoanelor fizice si juridice care se afla in raportturi juridice cu un comerciant. Din punct de vedere contabil se exprima sub forma unei cifre

Factorii care influenteaza clientele

interni, care fac parte din fondul de comert

obiectivi (de exemplu: locul unde este amplasat magazinul sau sediul comerciantului, calitatea imobilizarilor productive, calitatea produselor)

subiectivi (legati de regula de personalul intreprinderii, de exemplu:fidelitatea, calitatea prestatiei efectuate, dinamismul, publicitatea, etc.)

externi, care influenteaza clientela si supravaloarea firmei, ca de exemplu elementele legate de concurenta, piata detinuta, posibilitatea obtinerii creditelor etc.

Drepturile comerciantului asupra clientelei

Are un drept subiectiv asupra clientelei, clientela fiind evaluata in momentul transmiterii fondului de comert; deci comerciantul considera ca are o clientele proprie

Dependenta juridica si materiala a clientelei

Apare atunci cand comertul este exploatat in cadrul altei intreprinderi (magazinele amplasate in gari, statii peco, etc)

VADUL COMERCIAL, reprezinta puterea sau capacitatea comerciantului de a atrage clientele

Exista 2 categorii de factori comerciali care influenteaza clientela:

factori interni

obiectivi - locul amplasarii magazinului sau sediului comercial, calitatea produselor sau a serviciilor

subiectivi - publicitatea comerciantului, calitatea personalului angajat

factori externi

Printre acestia se numara, reputatia bancherilor, a clientilor sau a partenerilor de afaceri ai comerciantului

Chiria unui magazin este mai mare daca acesta este amplasat intr-un loc unde poate aduce profit sporit.

DREPTURILE DE PROPRIETATE INDUSTRIALA SI INTELECTUALA, sunt urmatoarele elemente incorporale:

marci de fabrica, de comert sau de servicii

brevete de inventie

desene si modele ale produselor

programe din domeniul informaticii (dreptul de autor)

Marcile de fabrica, de comert sau de servicii, sunt semene, desene si chiar denumiri care individualizeaza produsele unui fabricant sau marfurile unui comerciant, deosebindu-le de produsele ce apartin altui comerciant.

Conditii de validitate:

de fond

- noutatea marcii, prin marca se vor deosebi produsele unui comerciant de ale altora, si de marcile legal dobandite de altii. Conditia noutatii este relativa, nu ca la brevetele de inventii absoluta.

Nu este necesar sa fie un semn care sa fie rezultatul fanteziei originale, fiindca in acest domeniu, ca si cel in al emblemlor s-ar cere imposibilul.

Aprecierea posibilitatii confuziunii unei marci apartine instantei

specializarea marcii, consta in calitatea marcii de a individualiza si de a distinge marcile unui comerciant

conditii de forma

marca treuie inregistrata la OSIM (Oficiul de stat pentru inventii si marci) inregistrarea avand effect constitutiv cu privire la dreptul de proprietate asupra ei

Compozitia marcii. Principiul libertatii alegerii. Pot fi adoptate ca marci:

numele, cu conditia ca intrebuintarea lui ca marca sa se faca sub forma deosebita

denumirile, pot face obiectul unei marci, cu conditia ca ele sa fie originale

culoarea poate ramane un semn distictiv pentru unele produse

Dreptul unei marci este de natura patrimoniala, si in acelasi timp este un element al fondului de comert; ca atare poate face obiectul transmisiunii prin acte juridice(vanzare-cumparare, donatie, testament etc)

Comerciantul se bucura de protectie juridical daca marca este inregistrata la OSIM, protectia juridical produce efecte timp de 10 ani

Brevetele de inventie reprezinta, alaturi de firma, emblema si marca de fabrica sau de comert, un drept, un bun incorporabil al fondului de comert.

Conditii de fond noutatea sa fie absoulta, adica inventia sa fie originala. Brvetele se impart in doua categorii, principale si de perfectionare

Conditii de forma, inregistrat la OSIM, protectia opereaza 20 de ani

Operatiuni asupra fondului de comert

In legea romana sunt dispozitii care se refera la operatiunile aupra fondului de comert(Lg.26/1990), acestea fiind vanzarea, donatia, locatiunea, gajul, aportul in societate a fondului de comert

Vanzarea-cumpararea fondului de comert

Vanzarea este supusa regulilor care guverneaza vanzarea bunurilor mobile, cu conditia indeplinirii publicitatii, prevazuta de Legea nr.26/1990, republicata si modificata.

Daca o data cu fondul de comert se instraineaza si imobilul in care se exploateaza fondul, desigur acesta va fi supus regulilor privind vanzarea imobilelor, inclusiv publicitatea in registrul de carte funciara.

Daca vanzarea cuprinde si terenul aferent cladirii actul de vanzare-cumparare va fi incheiat in forma autentica

Obligatiile vanzatorului: de predare a bunurilor, de garantie contra evictiunii, de garantie pentru utila folosinta a lucrurilor

In cazul neindeplinirii obligatiilor de catre vanzator, cumparatorul are urmatoarele posibilitati potrivit dreptului comun:

sa ceara executarea silitaa obligatiilor, in natura sau prin echivalent banesc

sa ceara desfiintarea contractului plus daune interese pentru prejudicial produs

sa invoce exceptia de neexecutare, in cazul in care cumparatorul nu si-a executat inca obligatiile proprii

Obligatiile cumparatorului: sa plateasca pretul, sa preia fondul de comert, sa suporte cheltuielile vanzarii daca nu s-a prevazut altfel

Aportul in societate a fondului de comert

poate constitui aport la capitalul social al unei societati comerciale, fiind un aport in natura de bun incorporal, titularul fondului de comert obligandu-se prin actele constitutive ale societatii sa transmita dreptul de proprietate sau de folosinta a fondului de comert sis a-l predea scietatii

Aportul se deosebeste de vanzare cumparare, la aport asociatul primeste parti sociale, iar la vanzare cumparare, cumparatorul primeste pretul.

Locatiunea fondului de comert,

reglementata de doua categorii de norme juridice, de normele dreptului civil si de disp.legale cu caracter special

Conform dr.civil contractul de locatiune este contractul prin care o persoana numita locator, sa oblige sa asigure unei alte persoane, numita locatar (chirias), folosinta temporara totala sau partiala, a unui bun in schimbul unei sume de bani sau al altei prestatii, numita chirie.

Obligatiile locatorului:

de a preda lucrul dat in locatiune, impreuna cu accesoriile sale, in stare corespunzatoare folosintei

efectuarea reparatiilor necesare pentru ca bunul sa poata fi folosit, in afara de cazul cand partile au convenit altfel

sa-l garanteze pe locatar impotriva evictiunii

In cazul neindeplinirii obligatiilor locatarul are doua posibilitati:

sa ceara rezilierea contractului

sa pretinda reducerea corepunzatoare a chiriei, potrivit gradului de folosinta a bunului inchiriat

De exemplu, calculatoarele inchiriate odata cu intregul mobilier sunt defecte.

Obligatiile locatarului:

de a se folosi de bunul inchiriat ca un bun proprietar si potrivit destinatiei prevazuta in contract(ex.daca spatial inchiriat este destinat unei farmacii, nu se poate aranja aprozar; de a suporta cheltuielile necesare intretinerii bunului)

sa plateasca chiria in termenele prevazute in contract

rstituirea lucrului la incetarea locatiunii in starea in care a fost predate

de a apara lucrul impotriva uzurparilor ce provin de la tot felul de persoane

Potrivit dreptului comun exista posibilitatea sublocatiunii si cesiunii contractului de locatiune.

Gajul fondului de comert

Ca oricare bun mobil fondul de comert poate face obiectul unui contract de gaj.

Gajul reprezinta garantia pe care o da creditorul, cu privire la un bun al sau, cu scopul ca la scadenta, in cazul neachitarii datoriei, creditorul sa-si indestuleze creanta din bunul dat in gaj sau din vanzarea lui.

Gajul produce efecte juridice si este opozabil tertilor numai daca s-au respectat dispozitiile legale referitoare la forma si mai cu seama la conditiile privind publicitatea:

gajul se va constata intr-un inscris care trebuie inregistrat la grefa tribunalului unde se pastreaza un exemplar al acestuia

gajul fondului de comert trebuie inregistrat in registrul comertului