FRAUDA FISCALA IN SPATIUL UNIUNII EUROPENE

FRAUDA FISCALA IN SPATIUL UNIUNII EUROPENE

S-a constat ca o serie de state membre ale Uniunii Europene nu au avut nici o reticenta sa recurga la metode frauduloase de protejare a propriilor agenti economici sau resortisanti.

Astfel, poate fi avuta in vedere atat o frauda la venituri, cat si o frauda la cheltuieli, prezentand aproximativ 2% din bugetul comunitar[1].

Frauda la venituri - reprezinta aproximativ 0,8% din bugetul general al Uniunii Europene. Se inregistreaza mai ales la primele doua categorii de venituri bugetare proprii (respectiv prelevarile agricole si produsul rezultatul tarifului vamal comun).

Se utilizeaza frecvent ca tehnici frauduloase:

- nerespectarea acordurilor preferentiale - ceea ce presupune introducerea in mod clandestin sau intr-o maniera ocolita de marfuri intr-un stat partener din Europa pentru a se evita plata drepturilor normale

- clasificarea intentionat eronata, gresita a marfurilor provenite din afara spatiului comunitar ca fiind aflate in tranzit, ocolindu-se astfel plata taxelor vamale

- practici evazioniste .

Frauda la cheltuieli - reprezinta aproximativ 0,6% din bugetul general al Uniunii Europene - si consta in principal in primirea si acceptarea de catre statele membre a unor ajutoare la care - de fapt - nu erau indreptatite (frecvent in domeniul agricol, unde acordarea unor ajutoare cu titlul de prime se face pe baza unei simple declaratii[3]).

Extinderea fenomenului fraudulos si necesitatea stoparii acestuia au determinat elaborarea unei politici de lupta impotriva fraudei, sustinuta prin organizarea unui sistem institutional. Pot fi avute in vedere trei etape de evolutie a lupte impotriva fraudei:

infiintarea Curtii de Conturi Europene - s-a facut la propunerea Parlamentului European, prin intermediul adaugarii unui articol in Tratatul de la Roma (1975): Functioneaza efectiv incepand din 1977. La fel ca si modelele nationale avute in vedere, Curtea de Conturi Europeana este un organism administrativ insarcinat cu controlul legalitatii si regularitatii operatiunilor bugetare in vederea asigurarii unei mai bune gestionari a fondurilor financiare.

crearea Unitatii de Coordonare a Luptei Impotriva Fraudei - are ca si misiune dezvoltarea de parteneriate cu statele membre, in scopul asigurarii unei mai bune circulatii a informatiilor si in vedere desfasurarii unor cercetari. personalul este format din functionari europeni, subordonati direct presedintelui Comisiei Europene:

elaborarea si punerea in practica a unor mecanisme juridice noi:

Ø      dreptul de ancheta al Parlamentului European

Ø      Comitetul Consultativ de lupta impotriva fraudei

Ø      aplicarea de sanctiuni - de exemplu, excluderea de la beneficiul ajutoarelor a statului care este gasit vinovat de fraudarea bugetului european

Ø      drept penal international

Lupta impotriva fraudei este consacrata expres prin tratatele comunitare, prevederi care stabilesc care sunt obiectivele (descurajarea unor asemenea practici, oferirea unei protectii) si masurile necesare atingerii acestora (obligatia de cooperare a statelor membre cu Comisia Europeana, viitoarea lege-cadrul europeana a combaterii si prevenirii fraudei, obligatia Comisie Europene, de a prezenta in fiecare an Parlamentului European si Consiliului un raport privind masurile si dispozitiile adoptate pentru punerea in aplicare a prevederilor tratatelor comunitare).

In anul 1999 a fost infiintat Oficiul European de Lupta Impotriva Fraudei (OLAF). In anul 20002 a fost infiintat, in cadrul Comisiei Europene, Serviciul de audit intern.