IMOBILIZARI CORPORALE

INSTRUCTIUNI PENTRU PARTICIPANTI

Introducerea care se va face inaintea fiecarui standard va acoperi principalele domenii de aplicare a rationamentului profesional. Dupa introducere, va urma o sesiune de intrebari si raspunsuri.

Ulterior, va vor fi inmanate materiale pentru citit (inclusiv corespondenta cu caracter intern a DFID S.R.L.). Situatiile financiare sunt intocmite pentru exercitiul financiar incheiat la 31 decembrie 2000.

Dumneavoastra sunteti contabilul sef al DFID S.R.L. si vi se cere sa solutionati diversele probleme ridicate in materiale.

Veti lucra in echipe. Membrii fiecarei echipe vor fi numiti de lector.

Puteti adresa lectorului intrebari cu privire la materialul primit, pentru ca nu toate informatiile de care aveti nevoie sunt incluse in acele corespondente interne.

IAS 16 - IMOBILIZARI CORPORALE

In contabilitatea imobilizarilor corporale in conformitate cu IAS 16, principalele domenii de aplicare a rationamentului profesional se refera la:

Recunoastere - vor aparea beneficii economice viitoare?

Stabilirea valorii juste

Stabilirea cheltuielilor cu amortizarea

Recunoastere - vor aparea beneficii economice viitoare?

Conform IAS 16, un element de imobilizari corporale poate fi recunoscut ca activ doar daca:

este probabil ca elementul sa genereze beneficii economice viitoare si

costul activului poate fi evaluat credibil.

De regula, cel de-al doilea criteriu este usor de indeplinit pentru ca tranzactia de achizitionare a unui astfel de element identifica si costul.

Principalul domeniu de aplicare a rationamentului profesional se refera la primul criteriu si cere in mod special societatii sa:

evalueze gradul de certitudine al fluxului de beneficii economice viitoare din utilizarea activului catre societate. Nivelul de certitudine necesar apare, de regula, numai atunci cand societatea va primi avantajele si isi va asuma riscurile asociate activului.

De exemplu, sa presupunem ca Zapada S.R.L. cumpara o cladire si angajeaza o societate de administrare a bunurilor imobiliare sa o administreze. Administratorii imobilului gasesc chiriasi pentru cladirea respectiva si incaseaza chiria. Ei transfera un procentaj din veniturile din chirie catre Zapada S.R.L. Intrucat, toate avantajele si riscurile apartin societatii Zapada, aceasta va capitaliza cladirea.

Cheltuielile ulterioare cu un activ vor genera, in mod normal, anumite beneficii economice (altfel cheltuielile nu ar fi fost efectuate), dar este o problema de rationament profesional daca cheltuielile ulterioare vor genera beneficii economice viitoare peste performantele evaluate initial ale activului.

De exemplu:

a)     costul repararii unui utilaj va fi inregistrat in contul de profit si pierdere, pentru ca aceste cheltuieli de fapt doar readuc utilajul la capacitatea sa anterioara de functionare pentru a genera beneficii economice

b)     costul modificarii unui utilaj in vederea prelungirii duratei de viata utila si implicit a maririi capacitatii sale poate fi capitalizat intrucat creste beneficiile economice totale generate de utilaj

c)     costul imbunatatirii unor componente ale utilajului pentru a creste calitatea produselor (pentru ca societatea sa fie mai competitiva pe piata, sau pentru a putea cere un pret mai mare) poate capitalizat deoarece creste beneficiile economice generale asteptate de pe urma utilajului

d)     costul anual al operatiilor de service pentru un utilaj trebuie inregistrat in contul de profit si pierdere, deoarece aceste operatii sunt necesare pentru a-l mentine in conditia de functionare anterioara, pentru a putea genera beneficii economice.

Determinarea valorii juste a imobilizarilor corporale

IAS16 permite ca astfel de elemente sa fie inregistrate in bilant la valoarea reevaluata, in loc sa fie inregistrate la costul initial minus amortizarea.

Valoarea reevaluata este bazata pe valoarea justa la data reevaluarii. Valoarea justa este definita ca fiind valoarea la care activul poate fi vandut unei parti in cunostinta de cauza, intr-o tranzactie cu pretul determinat obiectiv.

Daca valoarea justa a unui activ se poate determina la orice moment de timp este o problema de rationament profesional. Acolo unde exista o piata pentru active similare, poate fi realizata o evaluare a valorii probabile pe piata - de obicei de un specialist (evaluator). Acolo unde nu exista o astfel de piata (probabil pentru ca activele respective se vand foarte rar sau sunt realizate pentru un scop foarte special), conform IAS 16, pentru a estima valoarea justa, trebuie utilizat costul de inlocuire amortizat.

De exemplu, o societate are doar 2 utilaje; amandoua vor fi reevaluate la 31 decembrie 2000. Utilajul 1 costa $500.000 in ianuarie 1995 si cca. $1.300.000 la cost curent. Utilajul se foloseste la fabricarea produsului X - societatea in cauza fiind singura care il realizeaza. Durata de viata utila a fost initial estimata la 20 de ani.

Utilajul 2 costa in ianuarie 1994, $250.000 si astazi poate fi vandut pentru cca. $150.000. Acest utilaj impacheteaza in cutii de dimensiuni standard produsul X.

Utilajul 1 are o natura foarte specializata si nu exista piata pentru un astfel de utilaj. Valoarea justa trebuie estimata la valoarea costului de inlocuire amortizat:

Costul de inlocuire    $1.300.000

Minus: amortizare (6/20)    (390.000)

Costul de inlocuire

amortizat $ 910.000

Utilajul 2 este un utilaj de impachetat, folosit pe scara larga si care poate fi usor de procurat. Pentru acesta exista deja o piata. Valoarea justa este pretul estimat pe piata si anume, $150.000. A se observa faptul ca in exemplele de mai sus se presupune ca durata de viata utila estimata pentru oricare din utilaje nu s-a modificat.

Cu toate acestea, IAS 36 "Deprecierea activelor" (paragraful 4 b) prevede ca, daca valoarea justa a activului este determinata pe alta baza decat valoarea lui pe piata, valoarea lui reevaluata (valoarea justa) poate fi mai mare sau mai mica decat valoarea lui recuperabila. De aceea, dupa aplicarea cerintelor de reevaluare, societatea trebuie sa aplice IAS 36 pentru a stabili daca activul este depreciat.

Determinarea amortizarii

IAS16 cere ca "valoarea amortizabila" a unui activ sa fie alocata liniar pe durata de viata utila a acestuia. "Valoarea amortizabila" reprezinta costul activului (sau valoarea reevaluata) minus valoarea lui reziduala.

Exista trei domenii de exercitare a rationamentului profesional:

determinarea duratei de viata utila

estimarea valorii reziduale si

determinarea modelului folosit pentru determinarea metodei de alocare.

Durata de viata utila

Durata de viata utila poate fi exprimata prin numarul total de ani pentru care activul se estimeaza a fi utilizat de societate pentru a genera beneficii economice, sau prin capacitatea operationala totala a activului pe durata de viata utila estimata.

De exemplu, o societatea achizitioneaza un utilaj in valoare de 500m lei. Se noteaza ca:

utilajele similare au in mod normal o durata de viata utila de 10 ani

specificatiile tehnice ale utilajului prevad faptul ca numarul total de unitati de productie care poate fi obtinut prin utilizarea acestuia este de 2m unitati.

Oricare din criteriile de mai sus poate fi utilizat ca masura a duratei de viata utila a utilajului.

In marea majoritate a cazurilor, duratele de viata utila sunt evaluate in ani, pentru ca de obicei sunt mai usor de estimat, oferind in acelasi timp o aproximare rezonabila. Reglementarile nationale cu privire la amortizare pot oferi o aproximare rezonabila a duratei de viata utila.

Durata de viata utila este revizuita pe intreaga durata de viata a activului pentru a se asigura faptul ca este in continuare adecvata.

Valoarea reziduala

Valoarea reziduala a unui activ reprezinta valoarea estimata a fi obtinuta atunci cand activul este vandut la sfarsitul duratei lui de viata utila, dupa deducerea oricaror costuri de vanzare.

Trebuie sa se tina cont intotdeauna de valoarea reziduala a unui activ. Adesea, aceasta poate fi neglijata si, de aceea, poate sa nu fie luata in considerare la calcularea valorii amortizabile. Cu toate acestea, atunci cand un activ este vandut inainte de sfarsitul duratei sale de viata operationala, valoarea lui reziduala poate fi semnificativa.

In cazul in care activele sunt reevaluate, la fiecare reevaluare trebuie realizata o noua estimare a valorii reziduale. Valoarea reziduala estimata trebuie sa fie bazata pe valorile curente ale activelor similare la data reevaluarii, care se afla in acelasi stadiu al duratei de viata si care functioneaza in conditii similare ca si activul in cauza.

Modelul de utilizare

Metoda de amortizare utilizata (de exemplu, alocarea valorii amortizabile) trebuie sa reflecte modul de consumare de catre intreprindere a beneficiilor economice din utilizarea activului.

Exista trei metode principale de calcul a amortizarii:

metoda liniara, care presupune o cheltuiala anuala constanta cu amortizarea de-a lungul duratei de viata utila a activului;

metoda degresiva, care are ca efect o cheltuiala descrescatoare cu amortizarea de-a lungul duratei de viata utila a activului; si

metoda insumarii cifrelor, bazata fie pe productia estimata, fie pe utilizarea estimata a activului.

Estimarea modului in care sunt consumate de intreprindere beneficiile economice din utilizarea activului este o problema de rationament profesional. Cu toate acestea, in mod normal este adoptata metoda liniara, doar daca alti factori nu impun adoptarea unei alte metode; de exemplu, atunci cand activul nu este utilizat uniform pe durata de viata utila estimata, se adopta in mod obisnuit metoda liniara.

STUDIU DE CAZ - IAS 16

DFID SRL

Corespondenta interna

Catre: Contabilul sef

De la: Directorul financiar

Data: 15 Decembrie 2000

DURATA DE VIATA UTILA A CALCULATOARELOR

Calculatoarele 18, 19, si 20 sunt singurul tip de calculatoare care pot fi utilizate cu procesorul nostru chimic. Acestea au fost initial evaluate ca avand o durata de viata utila de 3 ani, deoarece am crezut ca noul super computer ZORRO (care ar face procesarea noastra mai eficienta) va fi introdus la inceputul lui 2002. Acum am inteles ca Zorro nu va fi introdus pe piata pana la inceputul lui 2004.

Duratele de viata utila pentru calculatoarele 18, 19 si 20 sunt totusi specificate in Cartea Gri ca fiind de 3 ani.

Puteti sa-mi explicati daca trebuie sa revizuim duratele de viata utila ale calculatoarelor 18, 19 si 20? Daca da, puteti calcula amortizarea anuala revizuita pentru anul 2000 si valoarea contabila neta la 31 decembrie 2000?

DFID SRL

Corespondenta Interna

Catre: Contabilul sef

cc: Directorul financiar

De la: Inginer

Data: 1 iunie 2000

MODIFICARI LA PROCESORUL CHIMIC

Tocmai am citit in revista noastra de specialitate ca prin modificarea procesorului chimic putem produce o substanta chimica mai pura. Astfel se va elimina etapa intermediara care necesita extragerea anumitor impuritati din substantele chimice. De aceea, se vor reduce costurile prin eliminarea acestui proces intermediar.

Costul pieselor necesare modificarii va fi de 100.000$ la care se va adauga manopera, dar toate acestea vor fi compensate prin economiile facute.

Putem opri procesorul la sfarsitul saptamanii pentru a face adaptarile. Aceasta va insemna pierderea unei parti din productie pe care insa o putem recupera in 2 saptamani, utilizand procesorul modificat. In timpul opririi procesorului vom face si service-ul acestuia.

Modificarea se va face de catre inginerii nostri, ajutati de consultanti externi.

DFID SRL

Corespondenta Interna

Catre: Contabilul sef

De la: Directorul financiar

Data: 5 iunie 2000

MODIFICARI LA PROCESORUL CHIMIC

Ma refer la corespondenta dintre dvs. si dl. inginer din 1 iunie 2000.

Care dintre costurile asociate cu modificarea procesorului chimic pot fi capitalizate?

DFID SRL

Corespondenta interna

Catre: Contabilul sef

De la: Director marketing

Data: 30 iunie 2000

TELETUBBIES

Am descoperit o oportunitate extraordinara de a vinde jucarii "teletubbies".

Cererea va fi exceptionala, intrucat programele TV influenteaza dorintele copiilor. Va trebui sa producem o anumita cantitate la fiecare Craciun, dar stim ca reluarile programelor TV din timpul anului vor face ca cererea sa creasca. De asemenea, cererea din partea adultilor va duce la cresterea cantitatii solicitate. Cererea se asteapta sa fie urmatoarea:

Aceasta va fi o oportunitate pe termen scurt, dar cred ca ar putea fi foarte profitabila.

M-am consultat cu directorul de productie si mi-a spus ca echipamentul necesar poate fi depozitat in spatiul neutilizat de la fabrica din Timisoara. Echipamentul va costa 1.510.000$ si va putea fi casat dupa ce nu-l vom mai utiliza. Putem angaja operatori-colaboratori atunci cand este nevoie, astfel incat echipamentul va fi utilizat doar atunci cand este necesar. Ar trebui sa puteti vinde jucariile cu 10$ bucata.

DFID SRL

Corespondenta interna

Catre: Directorul de productie

De la: Contabilul sef

Data: 7 iulie 2000

TELETUBBIES

Imi pare bine ca am discutat ieri cu dvs. despre productia acestor jucarii "teletubbies".

Am primit deja o comanda in avans de la Oana Mihailescu si Bogdan SRL si se pare ca vom avea succes.

Sunt de acord ca productia ar trebui sa fie in functie de cerere. Cred ca am putea obtine o valoare de casare de 10.000$ pentru echipament atunci cand nu mai avem nevoie de el.

DFID SRL

Corespondenta interna

Catre: Contabilul sef

De la: Directorul financiar

Data: 7 iulie 2000

TELETUBBIES

Puteti sa-mi intocmiti o nota privind cea mai adecvata metoda de amortizare a echipamentului Teletubbies?

Ar fi de asemenea util daca, pe baza deciziei de mai sus, ati putea calcula cheltuielile de amortizare a echipamentului pentru 2000, 2001, 2002 si 2003.

Am o intalnire cu ceilalti membri ai Consiliului saptamana viitoare, asa ca am nevoie de materialul dvs. pana luni.

DFID SRL

Corespondenta interna

Catre:    Contabilul sef

De la:    Sef serviciu financiar

Data:     10 ianuarie 2001

UTILAJE

Mi-ati cerut sa analizez reevaluarea utilajelor noastre in vederea includerii reevaluarilor in situatiile financiare de la 31 decembrie 2000.

Am reusit sa aflu valoarea justa a utilajelor Whopper la Iasi, Bucuresti si Timisoara pentru ca exista o piata pentru utilaje similare:

COST VALOARE JUSTA

Iasi    (1996) 2m$ 3m$

Bucuresti (1995) 1,7m$ 2,2m$

Timisoara (1998) 1,5m$ 1,8m$

Totusi, dupa cum stiti, utilajul Welly de la Medias este specializat si nu stiu cum am putea afla valoarea sa justa.

Puteti sa ne ajutati?

DFID SRL

Corespondenta interna

Catre:    Contabilul sef

De la: Directorul financiar

Data: 8 ianuarie 2001

UTILAJE

Stiu ca trebuie sa revizuim valorile reziduale ale activelor atunci cand facem reevaluarea. Puteti calcula valorile reziduale revizuite pentru utilajele Whopper din Iasi, Bucuresti si Timisoara, precum si cheltuielile de amortizare pentru 2000 aferente acestor utilaje reevaluate?

Urmatoarele informatii pot fi utile:

Valorile reziduale initiale utilizate de noi pentru utilajele Whopper au fost:

Iasi 0,5m $

Bucuresti    0,4m $

Timisoara 0,3m $

Totodata:

Coloana 1 reprezinta valoarea la 31 decembrie 2000 a utilajelor Whingdinger care au capacitate de productie si vechime similare cu utilajele noastre Whopper.

Coloana 2 reprezinta valoarea la 31 decembrie 2000 a utilajelor Whopper care apartin concurentului nostru principal. Ele au o capacitate de productie similara cu ale noastre, au fost mai mult sau mai putin utilizate in acelasi scop si de abia au aparut pe piata - concurentul nostru a achizitionat utilaje noi Whopper astfel ca le vinde pe cele vechi!

Coloana 3 reprezinta valoarea la 31 decembrie 2000 a utilajelor Whopper care apartin unui alt concurent de-al nostru. Ele au o capacitate de productie similara cu ale noastre, au fost mai mult sau mai putin utilizate in acelasi scop si credem ca mai au o durata ramasa de utilizare de 10 ani.

Puteti sa-mi dati raspunsul dvs. in cel mai scurt timp?

DFID SRL

Corespondenta interna

Catre:    Contabilul sef

De la:    Directorul financiar

Data:     15 iunie 2000

SPEEDY HAULAGE

Dupa cum stiti, desi am cumparat 12 camioane de la firma Speedy Haulage SRL saptamana trecuta, nu le vom putea folosi timp de un an pentru ca productia de Wizzywigs a fost amanata.

De aceea, am convenit ca Speedy Haulage sa le foloseasca in continuare pentru un an. Costul camioanelor la achizitie a fost de 70.000$ fiecare.

Speedy Haulage ne va plati 2.000$ pe luna pentru fiecare camion pe perioada respectiva. Dupa aceea, camioanele ne vor fi returnate si le vom folosi timp de 4 ani. Atunci cand ne vor fi inapoiate cred ca vor valora circa 56.000 $ fiecare.

Tratam totusi camioanele ca active in situatiile financiare ale anului 2000?

DFID SRL

Corespondenta interna

Catre:    Directorul de transport

De la:    Directorul financiar

Data:     16 iunie 2000

Va rog sa stabiliti impreuna cu Speedy Haulage SRL un program privind returnarea celor 12 camioane in anul urmator in vederea efectuarii inspectiilor periodice si a reparatiilor necesare. Nu uitati, va rog, sa le dati si un numar de contact in eventualitatea unui accident care ar implica unul din camioanele respective pentru ca trebuie sa recuperam vehiculele si sa le reparam pe cheltuiala noastra. (Avem, totusi, asigurare pentru astfel de evenimente.)