IMPOZITELE DIRECTE - Caracterizarea generala a impozitelor directe

IMPOZITELE DIRECTE

1. Caracterizarea generala a impozitelor directe

Impozitele directe reprezinta forma cea mai veche de impunere. Ele s-au practicat si in oranduirile precapitaliste, insa, o extindere si o diversificare mai mare au cunoscut abia in capitalism.

Impozitele directe au caracteristic faptul ca se stabilesc nominal in sarcina unor persoane fizice sau juridice, in functie de veniturile sau averea acestora, pe baza cotelor de impozit prevazute in lege. Ele se incaseaza direct de la subiectul impozitului la anumite termene dinainte stabilite. Impozitele directe reprezinta contributii banesti ale celor care realizeaza venituri sau poseda avere si care se particularizeaza prin impactul imediat si direct asupra platitorului. Ca regula generala, impozitele directe nu pot fi repercutate asupra altei persoane. Indiferent ca este pe venit sau pe avere, acest tip de impozite are o incidenta directa, adica platitorul este aceeasi persoana cu suportatorul. O caracteristica importanta a impozitele directe este aceea ca, de regula, acestea au un cuantum si termen de plata ce pot fi precizate in prealabil si, ca atare, pot fi cunoscute din timp de catre contribuabil.

Impozitele directe se manifesta sub doua forme :

impozite reale

impozite personale

Impozitele reale

Se stabilesc in legatura cu anumite obiecte materiale ( pamantul, cladirile, fabricile, magazinele etc. ), facandu-se abstractie de situatia personala a subiectului impozitului. Ele mai sunt cunoscute si sub denumirea de impozite obiective sau pe produs, deoarece se aseaza asupra produsului brut al obiectivului impozabil, fara a se face nici o legatura cu situatia subiectului impozitului.

Impozitele de tip real au cunoscut o larga raspandire in perioada capitalismului ascendent. Astfel, in primele stadii de dezvoltare a capitalismului, cand pamantul constituia forma de baza a bogatiei si principalul mijloc de productie, intr-o serie de tari europene a fost introdus impozitul funciar ( pe pamant ). Pentru stabilirea marimii acestuia se foloseau diferite criterii ca de exemplu: numarul plugurilor utilizate in vederea lucrarii pamantului, intinderea terenurilor cultivate si calitatea acestora etc. Asemenea criterii nu permiteau stabilirea reala si corecta a capacitatii de plata a proprietarului funciar, deoarece se aveau in vedere numai unii dintre factorii care influenteaza nivelul productiei agricole.

Un important pas inainte in stabilirea mai aproape de realitate a impozitului funciar, la constituit introducerea cadastrului, care reprezinta atat actiunea de descriere a bunurilor funciare din fiecare localitate, cu mentionarea veniturilor pe care le produc, cat si registrele in care figureaza inscrisi contribuabilii cu bunurile lor, pe baza carora se stabileau impozitele directe.

Cu timpul, cladirile ( folosite ca locuinte, pravalii, magazine, birouri etc. ) devin alaturi de pamant o alta forma importanta a averii imobiliare mai ales in mediul urban. In vederea impunerii acesteia a fost introdus impozitul pe cladiri. Stabilirea acestui impozit se facea tot pe baza unor criterii exterioare cum sunt: numarul si destinatia camerelor, suprafata constituita, numarul usilor si ferestrelor, marimea curtilor, chiria etc. Astfel de criterii permiteau o impunere echitabila deoarece se aplicau izolat si nu ofereau o imagine asupra marimii obiectului impozabil.

Dezvoltarea manufacturilor, a fabricilor, a comertului si desfasurarea altor activitati libere au condus la cresterea numarului mestesugarilor, fabricantilor, comerciantilor si a liber - profesionistilor.

Prin impunerea acestora, s-a introdus impozitul activitatiilor industriale, comerciale si profesiilor libere. La baza stabilirii acestui impozit au fost asezate, de asemenea, diferite criterii de ordin exterior si anume: marimea localitatii in care intreprinderea considerata isi desfasura activitatea, natura intreprinderii etc., prin urmare nici in acest caz impozitul stabilit nu era dimensionat in functie de capacitatea reala a platitorului.

Avantul luat de industrie si comert a atras dupa sine dezvoltarea relatiilor de credit a bancilor si a comertului cu hartii de valoare. In aceste imprejurari apare o categorie de persoane care se ocupa cu plasarea capitalurilor banesti de care dispun in operatii speculative. Pentru impunerea acestora, s-a introdus impozitul pe capitalurile banesti. Acest impozit se stabilea in functie de volumul dobanzilor pe care debitorul le platea pentru capitalul dat cu imprumut. Deoarece in mod frecvent nici debitorul si nici creditorul nu erau interesati sa informeze organele fiscale despre relatiile de credit existente intre ei, pentru a se sustrage de la obligatiile de plata, impozitul pe capitalurile banesti a avut un randament fiscal scazut.

Impozitul de tip real se practica si in zilele noastre. Astfel, intr-o serie de tari in curs de dezvoltare, exploatatiile agricole sunt supuse unor impozite de tip real. In cazul acestor impozite, sarcina fiscala este dimensionata in functie de suprafata de teren, de numarul de animale, de cantiatea de ingrasamant folosit, de valoarea materialelor procurate pentru lucrarile de irigatii si de alti factori.

Rezulta ca in cazul impozitelor reale, la impunere, nu se ia in considerare produsul ( venitul ) real al obiectelor impozabile, ci produsul brut sau cel mediu prezumat, ceea ce ii dezavantajeaza pe micii producatori si ii avantajeaza pe producatorii mari care au conditii pentru a realiza un venit mai mare decat cel mediu.

Orice persoana care are in proprietate o cladire situata in Romania datoreaza anual impozit pentru acea cladire.

Impozitul pe cladiri

Impozitul pe cladiri este anual si se datoreaza de catre contribuabili pentru cladirile aflate in proprietatea lor, indiferent de locul unde sunt situate si de destinatia acestora.

Se datoreaza catre bugetul local al unitatii administrativ-teritoriale in care este amplasata cladirea.

Pentru cladirile proprietate publica sau privata a statului ori a unitatilor administrativ-teritoriale, concesionate, inchiriate, date in administrare ori in folosinta, dupa caz, impozitul pe cladiri reprezinta sarcina fiscala a concesionarilor, locatarilor, titularilor dreptului de administrare sau de folosinta, dupa caz.

In cazul in care o cladire se afla in proprietatea comuna a doua sau mai multe persoane, fiecare dintre proprietarii comuni ai cladirii datoreaza impozitul pentru spatiile situate in partea din cladire aflata in proprietatea sa. In cazul in care nu se pot stabili partile individuale ale proprietarilor in comun, fiecare proprietar in comun datoreaza o parte egala din impozitul pentru cladirea respectiva.

In intelesul prezentului titlu, cladire este orice constructie care serveste la adapostirea de oameni, de animale, de obiecte, de produse, de materiale, de instalatii si de altele asemenea.

Impozitul pe cladiri nu se datoreaza pentru:

1. cladirile proprietate a statului, a unitatilor administrativ-teritoriale sau a oricaror institutii publice, cu exceptia incintelor care sunt folosite pentru activitati economice;

cladirile care, potrivit legii, sunt clasate ca monumente istorice, indiferent de titularul dreptului de proprietate sau de administrare, precum si de folosinta acestora;

3. cladirile care, prin destinatie, constituie lacasuri de cult, apartinand cultelor religioase recunoscute de lege si partile lor componente locale, cu exceptia incintelor care sunt folosite pentru activitati economice;

4. cladirile institutiilor de invatamant preuniversitar sau universitar, autorizate provizoriu sau acreditate, cu exceptia incintelor care sunt folosite pentru activitati economice;

5. cladirile unitatilor sanitare de interes national care nu au trecut in patrimoniul autoritatilor locale;

6. cladirile aflate in domeniul public al statului si in administrarea Regiei Autonome 'Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat', cu exceptia incintelor care sunt folosite pentru activitati economice;

7. cladirile aflate in domeniul privat al statului si in administrarea Regiei Autonome 'Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat', atribuite conform legii;

8. constructiile si amenajarile funerare din cimitire, crematorii;

9. cladirile sau constructiile din parcurile industriale, stiintifice si tehnologice, potrivit legii;

10. cladirile trecute in proprietatea statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale in lipsa de mostenitori legali sau testamentari;

11. oricare dintre urmatoarele constructii speciale:

a) sonde de titei, gaze, sare;

b) platforme de foraj marin;

c) orice centrala hidroelectrica, centrala termoelectrica, centrala nuclearoelectrica, statie de transformare si de conexiuni, cladire si constructie speciala anexa a acesteia, post de transformare, retea aeriana de transport si distributie a energiei electrice si stalpii aferenti acesteia, cablu subteran de transport, instalatie electrica de forta;

d) canalizatii si retele de telecomunicatii subterane si aeriene;

e) cai de rulare, de incinta sau exterioare;

f) galerii subterane, planuri inclinate subterane si rampe de put;

g) puturi de mina;

h) cosuri de fum;

i) turnuri de racire;

j) baraje si constructii accesorii;

k) diguri, constructii-anexe si cantoane pentru interventii la apararea impotriva inundatiilor;

l) constructii hidrometrice, oceanografice, hidrometeorologice, hidrotehnice, de imbunatatiri funciare, porturi, canale navigabile cu ecluzele si statiile de pompare aferente canalelor;

m) poduri, viaducte, apeducte si tuneluri;

n) retele si conducte pentru transportul sau distributia apei, produselor petroliere, gazelor si lichidelor industriale, retele si conducte de termoficare si retele de canalizare;

o) terasamente;

p) cheiuri;

q) platforme betonate;

r) imprejmuiri;

s) instalatii tehnologice, rezervoare si bazine pentru depozitare;

t) constructii de natura similara stabilite prin hotarare a consiliului local.

Calculul impozitului pentru persoane fizice

In cazul persoanelor fizice, impozitul pe cladiri se calculeaza prin aplicarea cotei de impozitare la valoarea impozabila a cladirii.

Impozitul pe cladiri, in cazul persoanelor fizice, se calculeaza prin aplicarea cotei de 0.2% in mediul urban si de 0.1% in mediul rural asupra valorii impozabile a cladirii, determinata potrivit criteriilor si normelor de evaluare prevazute de lege, conform Anexei nr 1.

Valoarea impozabila a unei cladiri se determina prin inmultirea suprafetei construite desfasurate a cladirii, exprimata in metri patrati, cu valoarea corespunzatoare Anexei nr 1.

Anexa nr 1

|Cladire cu |Cladire fara |

|instalatii de |instalatii de |

|apa, canalizare apa, canalizare, |

Tipul cladirii |electrice si |electricitate |

|incalzire |sau incalzire |

lei/mp) |(lei/mp) |

conditii | |

|cumulative] | |

| 1. Cladiri cu pereti sau cadre din beton | | |

| armat, caramida arsa, piatra naturala sau | | |

| alte materiale asemanatoare | 530 | 310 |

| Cladiri cu pereti din lemn, caramida | | |

| nearsa, paianta, valatuci, sipci sau alte | | |

| materiale asemanatoare | 140 | 90 |

| 3. Constructii anexe corpului principal al| | |

| unei cladiri, avand peretii din beton, | | |

| caramida arsa, piatra sau alte materiale | | |

| asemanatoare | 90 | 80 |

| 4. Constructii anexe corpului principal al| | |

| unei cladiri, avand peretii din lemn, | | |

| caramida nearsa, valatuci, sipci sau alte | | |

| materiale asemanatoare | 30 | 30 |

| 5. Subsol, demisol sau mansarda utilizata |75% din suma |75% din suma |

| ca locuinta    |care s-ar aplica|care s-ar aplica |

|cladirii |cladirii |

| 6. Subsol, demisol sau mansarda utilizata |50% din suma |50% din suma |

| cu alte scopuri decat cel de locuinta |care s-ar aplica|care s-ar aplica |

| |cladirii |cladirii |

NOTA: Valori impozabile pe metru patrat de suprafata construita desfasurata la cladiri si

alte contructii apartinand persoanelor fizice - Ordonanta nr 36/2002 privind

impozitele si taxele locale.

Suprafata construita desfasurata a unei cladiri se determina prin insumarea suprafetelor sectiunilor tuturor nivelurilor cladirii, inclusiv ale balcoanelor, logiilor sau ale celor situate la subsol, exceptand suprafetele podurilor care nu sunt utilizate ca locuinta si suprafetele scarilor si teraselor neacoperite.

Valoarea impozabila a cladirii se ajusteaza in functie de amplasarea cladirii, prin inmultirea sumei determinate cu coeficientul de corectie corespunzator, prevazut in urmatorul tabel:

|Zona in cadrul localitatii| Rangul localitatii |

| 0 | I | II | III | IV | V |

A | 1,30 | 1,25 | 1,20 | 1,15 | 1,10 | 1,05 |

B | 1,25 | 1,20 | 1,15 | 1,10 | 1,05 | 1,00 |

C | 1,20 | 1,15 | 1,10 | 1,05 | 1,00 | 0,95 |

D | 1,15 | 1,10 | 1,05 | 1,00 | 0,95 | 0,90 |

NOTA: Coeficienti de corectie - Ordonanta nr 36/2002 privind impozitele si taxele locale.

In cazul unei cladiri finalizate inainte de 1 ianuarie 1951, valoarea impozabila se reduce cu 15% .

In cazul unei cladiri finalizate dupa 31 decembrie 1950 si inainte de 1 ianuarie 1978, valoarea impozabila se reduce cu 5% .

Daca dimensiunile exterioare ale unei cladiri nu pot fi efectiv masurate pe conturul exterior, atunci suprafata construita desfasurata a cladirii se determina prin inmultirea suprafetei utile a cladirii cu un coeficient de transformare de 1,20.

Majorarea impozitului datorat de persoanele fizice ce detin mai multe cladiri

Daca o persoana fizica are in proprietate doua sau mai multe cladiri utilizate ca locuinta, care nu sunt inchiriate unei alte persoane, impozitul pe cladiri se majoreaza dupa cum urmeaza:

a) cu 15% pentru prima cladire in afara celei de la adresa de domiciliu;

b) cu 50% pentru cea de-a doua cladire in afara celei de la adresa de domiciliu;

c) cu 75% pentru cea de-a treia cladire in afara celei de la adresa de domiciliu;

d) cu 100% pentru cea de-a patra cladire si urmatoarele in afara celei de la adresa de domiciliu.

In cazul detinerii a doua sau mai multe cladiri in afara celei de la adresa de domiciliu, impozitul majorat se determina in functie de ordinea in care proprietatile au fost dobandite, asa cum rezulta din documentele ce atesta calitatea de proprietar.

Persoanele fizice care detin mai multe cladiri au obligatia sa depuna o declaratie speciala la compartimentele de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale in a caror raza teritoriala isi au domiciliul, precum si la cele in a caror raza teritoriala sunt situate cladirile respective.

Modelul declaratiei speciale se aproba prin normele metodologice referitoare la impozitele si taxele locale.

Calculul impozitului datorat de persoanele juridice

In cazul persoanelor juridice, impozitul pe cladiri se calculeaza prin aplicarea unei cote de impozitare asupra valorii de inventar a cladirii.

Cota de impozit se stabileste prin hotarare a consiliului local si poate fi cuprinsa intre 0 % si 1,5% asupra valorii de inventar a cladirii.

Valoarea de inventar a cladirii este valoarea de intrare a cladirii in patrimoniu, inregistrata in contabilitatea proprietarului cladirii, conform prevederilor legale in vigoare.

In cazul unei cladiri a carei valoare a fost recuperata integral pe calea amortizarii, valoarea impozabila se reduce cu 15% .

In cazul unei cladiri care a fost reevaluata conform prevederilor legale in vigoare, valoarea de inventar a cladirii este valoarea inregistrata in contabilitatea proprietarului imediat dupa reevaluare;

Impozitul pe cladiri se aplica pentru orice cladire detinuta de o persoana juridica aflata in functiune, in rezerva sau in conservare, chiar daca valoarea sa a fost recuperata integral pe calea amortizarii.

Daca persoanele juridice nu au efectuat nici o reevaluare a cladirilor incepand cu anul 1998 si pana la data intrarii in vigoare a Ordonantei nr 36/2002 privind impozitele si taxele locale, cota impozitului pe cladiri este intre 3% si 5%, aplicata la valoarea de inventar a cladirii, pana la data primei reevaluari, inregistrata in contabilitatea acestora.

Pentru cladirile ce fac obiectul contractelor de leasing financiar impozitul pe cladiri se determina asupra valorii negociate intre parti si inscrise in contract si se datoreaza de catre proprietar.

Cladirile dobandite in cursul anului, indifferent sub ce forma, se impugn cu incepere de la data de intai ale lunii urmatoare celei in care acestea au fost dobandite. Impozitul se calculeaza proportional cu perioada ramasa pana la sfarsitul anului.

Plata impozitului

Impozitul pe cladiri se plateste anual, in patru rate egale, pana la datele de 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie si 15 noiembrie, inclusiv.

Pentru plata cu anticipatie a impozitului pe cladiri, datorat pentru intregul an de catre persoanele fizice, pana la data de 15 martie a anului respectiv, se acorda o bonificatie de pana la 10%, stabilita prin hotarare a consiliului local.

3. Impozitele personale

Se intalnesc sub forma impozitelor pe venit si pe avere, in stransa legatura cu situatia personala a subiectului impozitului, motiv penrtu care sunt cunoscute si sub denumirea de impozite subiective.

Impozitele pe venit

Dezvoltarea economica, sociala si politica a statelor s-a reflectat permanent si in sistemul fiscal practicat in fiecare tara. Cu cat gradul de dezvoltare al unei tari este mai mare, cu atat sporesc preocuparile pentru folosirea unui sisitem fiscal cat mai echitabil.

Un sistem fiscal echitabil presupune printre altele:

impunerea pe baza cotelor progressive compuse

introducerea minimului neimpozabil sau acordarea unor inlesniri contribuabililor care au in intretinere membri de familie fara venituri

diferentiei in impunerea averii, in functie de marimea si/sau valoarea acesteia.

Subiect al impozitului pe venit il constituie persoanele fizice si cele juridice care realizeaza venituri din diferite surse.

Urmatoarele persoane datoreaza plata impozitului conform prezentului titlu si sunt numite in continuare contribuabili:

a) persoanele fizice rezidente;

b) persoanele fizice nerezidente care desfasoara o activitate independenta prin intermediul unui sediu permanent in Romania;

c) persoanele fizice nerezidente care desfasoara activitati dependente in Romania;

d) persoanele fizice nerezidente care obtin venituri

Sfera de cuprindere a impozitului

Impozitul prevazut in prezentul titlu, denumit in continuare impozit pe venit, se aplica urmatoarelor venituri:

a) in cazul persoanelor fizice rezidente romane, cu domiciliul in Romania, veniturilor obtinute din orice sursa, atat din Romania, cat si din afara Romaniei;

b) in cazul persoanelor fizice rezidente, altele decat cele prevazute la lit. a), numai veniturilor obtinute din Romania.

c) in cazul persoanelor fizice nerezidente, care desfasoara activitate independenta prin intermediul unui sediu permanent in Romania, venitului net atribuibil sediului permanent;

d) in cazul persoanelor fizice nerezidente, care desfasoara activitate dependenta in Romania, venitului salarial net din aceasta activitate dependenta.

Prin legislatia in vigoare, la stabilirea impozitului se are in vedere si numarul persoanelor fara venituri, rude pana la gradul al II-lea inclusiv, aflate efectiv in intretinerea persoanei care obtine venituri si datoreaza impozit.

In ceea ce priveste gradul de rudenie al persoanelor fara venit admise la intretinere, prevederile legale sunt diferite de la o perioada la alta, in sensul ca unele reglementari au admis asemenea personae pana la gradul al IV-lea de rudenie, inclusiv.

Categoriile de venituri supuse impozitului pe venit

Categoriile de venituri supuse impozitului pe venit sunt urmatoarele:

a)      venituri din activitati independente

b)      venituri din salarii

c)      venituri din cedarea folosintei bunurilor

d)     venituri din investitii

e)      venituri din pensii

f)       venituri din activitati agricole

g)      venituri din premii si din jocuri de noroc

h)      venituri din alte surse

Venituri neimpozabile

In intelesul impozitului pe venit, urmatoarele venituri nu sunt impozabile:

a) ajutoarele, indemnizatiile si alte forme de sprijin cu destinatie speciala, acordate din bugetul de stat, din bugetul asigurarilor sociale de stat, din bugetele fondurilor speciale, bugetele locale si din alte fonduri publice, inclusiv indemnizatia de maternitate si pentru cresterea copilului, precum si cele de aceeasi natura primite de la alte persoane, cu exceptia indemnizatiilor pentru incapacitate temporara de munca;

b) sumele incasate din asigurari de orice fel reprezentand despagubiri, sume asigurate, precum si orice alte drepturi, cu exceptia castigurilor primite de la societatile de asigurari ca urmare a contractului de asigurare incheiat intre parti, cu ocazia tragerilor de amortizare. Nu sunt venituri impozabile despagubirile in bani sau in natura primite de catre o persoana fizica ca urmare a unui prejudiciu material suferit de aceasta, inclusiv despagubirile reprezentand daunele morale;

c) sumele primite drept despagubiri pentru pagube suportate ca urmare a calamitatilor naturale, precum si pentru cazurile de invaliditate sau deces, conform legii;

d) pensiile pentru invalizii de razboi, orfanii, vaduvele/vaduvii de razboi, sumele fixe pentru ingrijirea pensionarilor care au fost incadrati in gradul I de invaliditate, precum si pensiile, altele decat pensiile platite din fonduri constituite prin contributii obligatorii la un sistem de asigurari sociale, inclusiv cele din scheme facultative de pensii ocupationale si cele finantate de la bugetul de stat;

e) contravaloarea cupoanelor ce reprezinta bonuri de valoare care se acorda cu titlu gratuit persoanelor fizice conform dispozitiilor legale in vigoare;

f) sumele sau bunurile primite sub forma de sponsorizare

g) veniturile primite ca urmare a transferului dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile si mobile corporale din patrimoniul personal, altele decat castigurile din transferul titlurilor de valoare;

h) drepturile in bani si in natura primite de militarii in termen, militarii cu termen redus, studentii si elevii unitatilor de invatamant din sectorul de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala si persoanele civile, precum si cele ale gradatilor si soldatilor concentrati sau mobilizati;

i) bursele primite de persoanele care urmeaza orice forma de scolarizare sau perfectionare in cadru institutionalizat;

j) sumele sau bunurile primite cu titlu de mostenire si donatie;

k) veniturile din agricultura si silvicultura ( exceptie: cultivarea si valorificarea florilor, legumelor si zarzavaturilor, in sere si solarii speciale destinate acestor scopuri si/sau in sistem irigat; cultivarea si valorificarea arbustilor, plantelor decorative si ciupercilor; exploatarea pepinierelor viticole si pomicole si altele asemenea)

l) veniturile primite de membrii misiunilor diplomatice si ai posturilor consulare pentru activitatile desfasurate in Romania in calitatea lor oficiala, in conditii de reciprocitate, in virtutea regulilor generale ale dreptului international sau a prevederilor unor acorduri speciale la care Romania este parte;

m) veniturile nete in valuta primite de membrii misiunilor diplomatice, oficiilor consulare si institutelor culturale ale Romaniei amplasate in strainatate, in conformitate cu legislatia in vigoare;

n) veniturile primite de oficialii organismelor si organizatiilor internationale din activitatile desfasurate in Romania in calitatea lor oficiala, cu conditia ca pozitia acestora de oficial sa fie confirmata de Ministerul Afacerilor Externe;

o) veniturile primite de cetateni straini pentru activitatea de consultanta desfasurata in Romania, in conformitate cu acordurile de finantare nerambursabila incheiate de Romania cu alte state, cu organisme internationale si organizatii neguvernamentale;

p) veniturile primite de cetateni straini pentru activitati desfasurate in Romania, in calitate de corespondenti de presa, cu conditia reciprocitatii acordate cetatenilor romani pentru venituri din astfel de activitati si cu conditia ca pozitia acestor persoane sa fie confirmata de Ministerul Afacerilor Externe;

q) sumele reprezentand diferenta de dobanda subventionata pentru creditele primite in conformitate cu legislatia in vigoare;

r) subventiile primite pentru achizitionarea de bunuri, daca subventiile sunt acordate in conformitate cu legislatia in vigoare;

s) veniturile reprezentand avantaje in bani si/sau in natura primite de persoanele cu handicap, veteranii de razboi, invalizii si vaduvele de razboi, accidentatii de razboi in afara serviciului ordonat, persoanele persecutate din motive politice de dictatura instaurata cu incepere de la 6 martie 1945, cele deportate in strainatate ori constituite in prizonieri, urmasii eroilor-martiri, ranitilor, luptatorilor pentru victoria Revolutiei din decembrie 1989, precum si persoanele persecutate din motive etnice de regimurile instaurate in Romania cu incepere de la 6 septembrie 1940 pana la 6 martie 1945;

t) premiile obtinute de sportivii medaliati la campionatele mondiale, europene si la jocurile olimpice.

u) premiile si alte drepturi sub forma de cazare, masa, transport si altele asemenea, obtinute de elevi si studenti in cadrul competitiilor interne si internationale, inclusiv elevi si studenti nerezidenti in cadrul competitiilor desfasurate in Romania;

v) prima de stat acordata in conformitate cu prevederile Legii nr. 541/2002 privind economisirea si creditarea in sistem colectiv pentru domeniul locativ, cu modificarile si completarile ulterioare;

x) alte venituri care nu sunt impozabile, asa cum sunt precizate la fiecare categorie de venit.

Cotele de impozitare

Cota de impozit pentru determinarea impozitului pe veniturile din:

a) activitati independente;

b) salarii;

c) cedarea folosintei bunurilor;

d) pensii;

e) activitati agricole;

f) premii;

g) alte surse

este de 16% aplicata asupra venitului impozabil corespunzator fiecarei surse din categoria respectiva.

Fac exceptie de la cele mentionate mai sus, cotele de impozit prevazute in categoriile de venituri din investitii si din jocuri de noroc.

Perioada impozabila

Perioada impozabila este anul fiscal care corespunde anului calendaristic.

Stabilirea deducerilor personale si a sumelor fixe

Deducerea personala, precum si celelalte sume fixe, exprimate in lei, se stabilesc prin ordin al ministrului finantelor publice.

Veniturile din activitati independente

Veniturile din activitati independente cuprind veniturile comerciale, veniturile din profesii libere si veniturile din drepturi de proprietate intelectuala, realizate in mod individual si/sau intr-o forma de asociere, inclusiv din activitati adiacente.

Sunt considerate venituri comerciale veniturile din fapte de comert ale contribuabililor, din prestari de servicii, precum si din practicarea unei meserii.

Constituie venituri din profesii libere veniturile obtinute din exercitarea profesiilor medicale, de avocat, notar, auditor financiar, consultant fiscal, expert contabil, contabil autorizat, consultant de plasament in valori mobiliare, arhitect sau a altor profesii reglementate, desfasurate in mod independent, in conditiile legii.

Veniturile din valorificarea sub orice forma a drepturilor de proprietate intelectuala provin din brevete de inventie, desene si modele, mostre, marci de fabrica si de comert, procedee tehnice, know-how, din drepturi de autor si drepturi conexe dreptului de autor si altele asemenea.

Venituri neimpozabile

Nu sunt venituri impozabile:

a) veniturile obtinute prin aplicarea efectiva in tara de catre titular sau, dupa caz, de catre licentiatii acestuia a unei inventii brevetate in Romania, incluzand fabricarea produsului sau, dupa caz, aplicarea procedeului, in primii 5 ani de la prima aplicare, calculati de la data inceperii aplicarii si cuprinsi in perioada de valabilitate a brevetului;

b) venitul obtinut de titularul brevetului prin cesionarea acestuia.

Venituri din salarii

Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile in bani si/sau in natura obtinute de o persoana fizica ce desfasoara o activitate in baza unui contract individual de munca sau a unui statut special prevazut de lege, indiferent de perioada la care se refera, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acorda, inclusiv indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca.

In vederea impunerii, sunt asimilate salariilor:

a) indemnizatiile din activitati desfasurate ca urmare a unei functii de demnitate publica, stabilite potrivit legii;

b) indemnizatiile din activitati desfasurate ca urmare a unei functii alese in cadrul persoanelor juridice fara scop lucrativ;

c) drepturile de solda lunara, indemnizatiile, primele, premiile, sporurile si alte drepturi ale personalului militar, acordate potrivit legii;

d) indemnizatia lunara bruta, precum si suma din profitul net, cuvenite administratorilor la companii/societati nationale, societati comerciale la care statul sau o autoritate a administratiei publice locale este actionar majoritar, precum si la regiile autonome;

e) sumele primite de membrii fondatori ai societatilor comerciale constituite prin subscriptie publica;

f) sumele primite de reprezentantii in adunarea generala a actionarilor, in consiliul de administratie, in comitetul de directie si in comisia de cenzori;

g) sumele primite de reprezentantii in organisme tripartite, potrivit legii;

h) indemnizatia lunara a asociatului unic, la nivelul valorii inscrise in declaratia de asigurari sociale;

i) sumele acordate de organizatii nonprofit si de alte entitati neplatitoare de impozit pe profit, peste limita de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizatia primita pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, in tara si in strainatate, in interesul serviciului, pentru salariatii din institutiile publice;

j) indemnizatia administratorilor, precum si suma din profitul net cuvenite administratorilor societatilor comerciale potrivit actului constitutiv sau stabilite de adunarea generala a actionarilor;

k) orice alte sume sau avantaje de natura salariala ori asimilate salariilor.

Urmatoarele sume nu sunt incluse in veniturile salariale si nu sunt impozabile, in intelesul impozitului pe venit:

a) ajutoarele de inmormantare, ajutoarele pentru pierderi produse in gospodariile proprii ca urmare a calamitatilor naturale, ajutoarele pentru bolile grave si incurabile, ajutoarele pentru nastere, veniturile reprezentand cadouri pentru copiii minori ai salariatilor, cadourile oferite salariatelor, contravaloarea transportului la si de la locul de munca al salariatului, costul prestatiilor pentru tratament si odihna, inclusiv transportul pentru salariatii proprii si membrii de familie ai acestora, acordate de angajator pentru salariatii proprii sau alte persoane, astfel cum este prevazut in contractul de munca.

Cadourile oferite de angajatori in beneficiul copiilor minori ai angajatilor, cu ocazia Pastelui, zilei de 1 iunie, Craciunului si a sarbatorilor similare ale altor culte religioase, precum si cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie sunt neimpozabile, in masura in care valoarea cadoului oferit fiecarei persoane, cu orice ocazie din cele de mai sus, nu depaseste 150 lei ron.

Nu sunt incluse in veniturile salariale si nu sunt impozabile nici veniturile de natura celor prevazute mai sus, realizate de persoane fizice, daca aceste venituri sunt primite in baza unor legi speciale si finantate din buget.

b) tichetele de masa si drepturile de hrana acordate de angajatori angajatilor, in conformitate cu legislatia in vigoare;

c) contravaloarea folosintei locuintei de serviciu sau a locuintei din incinta unitatii, potrivit repartitiei de serviciu, numirii conform legii sau specificitatii activitatii prin cadrul normativ specific domeniului de activitate, compensarea chiriei pentru personalul din sectorul de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala, precum si compensarea diferentei de chirie, suportata de persoana fizica, conform legilor speciale;

d) cazarea si contravaloarea chiriei pentru locuintele puse la dispozitia oficialitatilor publice, a angajatilor consulari si diplomatici care lucreaza in afara tarii, in conformitate cu legislatia in vigoare;

e) contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protectie si de lucru, a alimentatiei de protectie, a medicamentelor si materialelor igienico-sanitare, a altor drepturi de protectie a muncii, precum si a uniformelor obligatorii si a drepturilor de echipament, ce se acorda potrivit legislatiei in vigoare;

f) contravaloarea cheltuielilor de deplasare pentru transportul intre localitatea in care angajatii isi au domiciliul si localitatea unde se afla locul de munca al acestora, la nivelul unui abonament lunar, pentru situatiile in care nu se asigura locuinta sau nu se suporta contravaloarea chiriei, conform legii;

g) sumele primite de angajati pentru acoperirea cheltuielilor de transport si cazare a indemnizatiei primite pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, in tara si in strainatate, in interesul serviciului. Sunt exceptate de la aceste prevederi sumele acordate de persoanele juridice fara scop patrimonial si de alte entitati neplatitoare de impozit pe profit peste limita de 2 ori indemnizatia acordata salariatilor din institutiile publice;

h) sumele primite, potrivit dispozitiilor legale, pentru acoperirea cheltuielilor de mutare in interesul serviciului;

i) indemnizatiile de instalare ce se acorda o singura data, la incadrarea intr-o unitate situata intr-o alta localitate decat cea de domiciliu, in primul an de activitate dupa absolvirea studiilor, in limita unui salariu de baza la angajare, precum si indemnizatiile de instalare si mutare acordate, potrivit legilor speciale, personalului din institutiile publice si celor care isi stabilesc domiciliul in localitati din zone defavorizate, stabilite potrivit legii, in care isi au locul de munca;

j) sumele reprezentand platile compensatorii, calculate pe baza salariilor medii nete pe unitate, primite de persoanele ale caror contracte individuale de munca au fost desfacute ca urmare a concedierilor colective, precum si sumele reprezentand platile compensatorii, calculate pe baza salariului mediu net pe economie, primite de personalul civil din sectorul de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala la incetarea raporturilor de munca sau de serviciu, ca urmare a nevoilor de reducere si de restructurare, acordate potrivit legii;

k) sumele reprezentand platile compensatorii, calculate pe baza soldelor lunare nete, acordate personalului militar trecut in rezerva sau al carui contract inceteaza ca urmare a nevoilor de reducere si de restructurare, precum si ajutoarele stabilite in raport cu solda lunara neta, acordate acestuia la trecerea in rezerva sau direct in retragere cu drept de pensie sau celor care nu indeplinesc conditiile de pensie, precum si ajutoare sau plati compensatorii primite de politisti aflati in situatii similare, al caror cuantum se determina in raport cu salariul de baza lunar net, acordate potrivit legislatiei in materie;

l) veniturile din salarii, ca urmare a activitatii de creare de programe pentru calculator; incadrarea in activitatea de creatie de programe pentru calculator se face prin ordin comun al ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei, al ministrului comunicatiilor si tehnologiei informatiei si al ministrului finantelor publice;

m) sumele sau avantajele primite de persoane fizice din activitati dependente desfasurate intr-un stat strain, indiferent de tratamentul fiscal din statul respectiv. Fac exceptie veniturile salariale platite de catre sau in numele unui angajator care este rezident in Romania sau are sediul permanent in Romania, care sunt impozabile indiferent de perioada de desfasurare a activitatii in strainatate;

n) cheltuielile efectuate de angajator pentru pregatirea profesionala si perfectionarea angajatului legata de activitatea desfasurata de acesta pentru angajator;

o) costul abonamentelor telefonice si al convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice, efectuate in vederea indeplinirii sarcinilor de serviciu;

p) avantajele sub forma dreptului la stock options plan, la momentul angajarii si implicit la momentul acordarii;

r) diferenta favorabila dintre dobanda preferentiala stabilita prin negociere si dobanda practicata pe piata, pentru credite si depozite.

(5) Avantajele primite in bani si in natura si imputate salariatului in cauza nu se impoziteaza.

Deducere personala

Persoanele fizice au dreptul la deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume sub forma de deducere personala, acordata pentru fiecare luna a perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul unde se afla functia de baza.

Deducerea personala se acorda pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de pana la 1000 RON inclusiv, astfel:

- pentru contribuabilii care nu au persoane in intretinere - 250 RON

- pentru contribuabilii care au o persoana in intretinere - 350 RON

- pentru contribuabilii care au doua persoane in intretinere - 450 RON;

- pentru contribuabilii care au trei persoane in intretinere - 550 RON

- pentru contribuabilii care au patru sau mai multe persoane in intretinere - 650 RON

Pentru contribuabilii care realizeaza venituri brute lunare din salarii cuprinse intre 1001 RON si 3000 RON, inclusiv, deducerile personale sunt degresive fata de cele de mai sus si s-au stabilit prin ordin al ministrului finantelor publice, respective Ordinul nr 1016/2005 publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr 668 din 27.07.2005, prezentat in Anexa nr 3.

Pentru contribuabilii care realizeaza venituri brute lunare din salarii de peste 3000 RON nu se acorda deducerea personala.

Anexa nr 3

Deducerile personale lunare pentru contribuabilii care nu au personae in intretinere:

Persoana in intretinere poate fi sotia/sotul, copiii sau alti membri de familie, rudele contribuabilului sau ale sotului/sotiei acestuia pana la gradul al doilea inclusiv, ale carei venituri, impozabile si neimpozabile, nu depasesc 250 RON lunar.

In cazul in care o persoana este intretinuta de mai multi contribuabili, suma reprezentand deducerea personala se atribuie unui singur contribuabil, conform intelegerii intre parti.

Copiii minori, in varsta de pana la 18 ani impliniti, ai contribuabilului sunt considerati intretinuti.

Suma reprezentand deducerea personala se acorda pentru persoanele aflate in intretinerea contribuabilului, pentru acea perioada impozabila din anul fiscal in care acestea au fost intretinute. Perioada se rotunjeste la luni intregi in favoarea contribuabilului.

Nu sunt considerate persoane aflate in intretinere:

a) persoanele fizice care detin terenuri agricole si silvice in suprafata de peste 10.000 mp in zonele colinare si de ses si de peste 20.000 mp in zonele montane;

b) persoanele fizice care obtin venituri din cultivarea si din valorificarea florilor, legumelor si zarzavaturilor in sere, in solarii special destinate acestor scopuri si/sau in sistem irigat, din cultivarea si din valorificarea arbustilor, plantelor decorative si ciupercilor, precum si din exploatarea pepinierelor viticole si pomicole, indiferent de suprafata.

Deducerea personala determinata potrivit prezentului articol nu se acorda personalului trimis in misiune permanenta in strainatate, potrivit legii.

Determinarea impozitului pe venitul din salarii

Beneficiarii de venituri din salarii datoreaza un impozit lunar, final, care se calculeaza si se retine la sursa de catre platitorii de venituri.

Impozitul lunar se determina astfel:

a) la locul unde se afla functia de baza, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferenta intre venitul net din salarii, calculat prin deducerea din venitul brut a contributiilor obligatorii aferente unei luni, si urmatoarele:

- deducerea personala acordata pentru luna respectiva;

- contributiile la schemele facultative de pensii ocupationale

b) pentru veniturile obtinute in celelalte cazuri, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferenta intre venitul brut si contributiile obligatorii pe fiecare loc de realizare a acestora.

Termen de plata a impozitului

Platitorii de salarii si de venituri asimilate salariilor au obligatia de a calcula si de a retine impozitul aferent veniturilor fiecarei luni la data efectuarii platii acestor venituri, precum si de a-l vira la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se platesc aceste venituri.

Fise fiscale

Informatiile referitoare la calculul impozitului pe veniturile din salarii se cuprind in:

• Fisa fiscala 1 - de catre unitatile la care salariatul este incadrat cu carte de munca

si functie de baza

• Fisa fiscala 2 - de catre unitatile care au achitat venituri de natura salariala

persoanelor care au desfasurat activitati fie fara carte de munca,

fie pe baza de carte de munca, dar in afara functiei de baza.

Platitorul de venituri are obligatia sa completeze formularele prevazute de lege pe intreaga durata de efectuare a platii salariilor. Platitorul este obligat sa pastreze fisele fiscale pe intreaga durata a angajarii si sa transmita organului fiscal competent o copie, pentru fiecare an, pana in ultima zi a lunii februarie a anului curent, pentru anul fiscal expirat. Modelul si continutul formularelor se aproba prin ordin al ministrului finantelor publice.

Plata impozitului pentru anumite venituri salariale

Contribuabililor care isi desfasoara activitatea in Romania si care obtin venituri sub forma de salarii din strainatate, precum si persoanelor fizice romane care obtin venituri din salarii, ca urmare a activitatii desfasurate la misiunile diplomatice si posturile consulare acreditate in Romania au obligatia de a declara si de a plati impozit lunar la bugetul de stat, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care s-a realizat venitul, direct sau printr-un reprezentant fiscal. Impozitul aferent unei luni se stabileste conform legii in vigoare.

Persoana fizica, juridica sau orice alta entitate la care contribuabilul isi desfasoara activitatea in Romania, este obligata sa ofere informatii organului fiscal competent referitoare la data inceperii desfasurarii activitatii de catre contribuabil si, respectiv, a incetarii acesteia, in termen de 15 zile de la data producerii evenimentului.

Impozitele pe profitul persoanelor juridice

La plata acestui impozit sunt supuse persoanele fizice care au domiciliul sau rezidenta intr-un anumit stat, precum si cele nerezidente, care realizeaza venituri din surse aflate pe teritoriul acelui stat, cu unele exceptii prevazute de lege.

De la plata impozitului pe venit se acorda unele scutiri, astfel in mod frecvent sunt scutiti de plata impozitului pe venit suveranii si familiile, diplomatii straini acreditati in tara respectiv cu conditia reciprocitatii, uneori militarii, institutiile publice si persoanele fizice care realizeaza venituri sub nivelul minimului neimpozabil.

In practica fiscala se intalnesc doua sisteme de asezare a impozitelor pe veniturile persoanelor fizice:

a)          impunerea separate a fiecarui tip de venit realizat din surse si locuri diferite

b)          impunerea globala ce presupune cumularea tuturor tipurilor de venit indiferent de sursa acestora.

Mai poate exista si o modalitate mixta, situatie in care se foloseste impunerea globala dar, exista si unele venituri care nu se globalizeaza si se impoziteaza separate

In tara noastra s-a trecut la impozitarea globala incepand de la 01.01.2000.

Sistemul impunerii globale este cel mai frecvent intalnit si presupune cumularea tuturor veniturilor realizate de o persoana fizica, indiferent de sursa de provenienta si supunerea venitului cumulate unui singur impozit.

Impozitul pe profitul persoanelor juridice

Pentru stabilirea impozitului pe profitul realizat de persoanele juridice, in unele tari se foloseste acelasi sistem de impunere ca in cazul persoanelor fizice, iar in altele se practica un sistem distinct.

Platitorii de impozite sunt persoane juridice sunt societatile comerciale de orice tip, companiile nationale si regiile autonome, adica toate organizatiile cu scop lucrativ.

Impozitul pe venitul persoanelor juridice imbraca urmatoarele forme:

impozitul pe profit

impozitul pe dividende

impozitul pe venituri din vanzarea activelor

Dintre acestea, impozitul pe profit este cel mai important avand in vedere ca profitul este principala forma de venit a societatilor comerciale.

In sens larg, profitul reprezinta diferenta dintre veniturile unui agent economic realizate din activitatile pe care le desfasoara si cheltuielile aferente obtinerii lor.

Obiectul impunerii este profitul anual impozabil care este reprezentat de diferenta dintre veniturile obtinute de agentul economic intr-un an fiscal si cheltuielile deductibile aferente obtinerii lor.

Daca exista si cheltuieli nedeductibile acestea nu pot fi scazute din venituri, ci se insumeaza acestora in vederea determinarii profilului anual impozabil. Impozitul pe profit se obtine prin aplicarea cotei de impunere asupra bazei de impozitare astfel determinate.

Scutiri

Scutiri de la plata impozitului pe profit

Sunt scutiti de la plata impozitului pe profit urmatorii contribuabili:

a) trezoreria statului

b) institutiile publice, pentru fondurile publice, inclusiv pentru veniturile proprii si disponibilitatile realizate si utilizate potrivit Legii nr.50/2002 privind finantele publice, cu modificarile ulterioare,si Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr.45/2003 privind finantele publice locale, daca legea nu prevede astfel:

c) persoanele juridice romane care platesc impozitul pe veniturile microintreprinderilor

d) fundatiile romane constituite ca urmare a unui legat

e) cultele religioase, pentru veniturile obtinute din activitati economice care sunt utilizate pentru sustinerea activitatiilor cu scop caritabil

f) cultele religioase, pentru veniturile obtinute din producerea si valorificarea obiectelor si produselor necesare activitatii de cult, potrivit legii, si pentru veniturile obtinute din chirii, cu conditia ca sumele respective sa fie utilizate, in anul curent sau in anii urmatori, pentru intretinerea si functionarea unitatilor de cult, pentru lucrarile de constructie, de reparatie si de consolidare a lacasurilor de cult si a cladirilor eclezistice, pentru invatamant si pentru actiuni specifice cultelor religioase, inclusiv veniturile din despagubiri sub forma baneasca, obtinute ca urmare a masurilor reparatorii prevazute de legile privind reconstituirea dreptului de proprietate;

g) institutiile de invatamant particular acreditate, precum si cele autorizate, pentru veniturile utilizate, in anul curent sau in anii urmatori, potrivit Legii invatamantului nr.84/1995, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare si Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 174/2001 privind unele masuri pentru imbunatatirea finantarii invatamantului superior, cu modificarile ulterioare.

h) asociatiile de proprietari constituite ca persoane juridice si asociatiile de locatari recunoscute ca asociatii de propietari, potrivit Legii locuintei nr. 114/1996, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru veniturile obtinute din activitati economice si care sunt sau urmeaza a fi utilizate pentru imbunatatirea utilitatilor si a eficientei cladirii, pentru intretinerea si repararea proprietatii comune;

i) Fondul de garantare a depozitelor in sistemul bancar, constituit potrivit legii;

j) Fondul de compensare a investitorilor, infiintat potrivit legii;

k) Banca Nationala a Romaniei

Organizatiile nonprofit, organizatiile sindicale si organizatiile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit pentru urmatoarele tipuri de venituri:

a - cotizatiile si taxele de inscriere ale membrilor

b - contributiile banesti sau in natura ale membrilor si simpatizantilor

c - taxele de inregistrare stabilite potrivit legislatiei in vigoare

d - veniturile obtinute din vize, taxe si penalitati sportive sau din participarea la competitii si demonstratii sportive

e - donatiile si banii sau bunurile primite prin sponsorizari

f - dividendele, dobanzile si veniturile realizate din vanzarea - cesionarea titlurilor de participare obtinute din plasarea veniturilor scutite

g - veniturile pentru care se datoreaza impozite pe spectacole

h - resursele obtinute din fonduri publice sau din finantari nerambursabile

i - veniturile realizate din actiuni ocazionale precum: evenimente de strangere de fonduri cu taxa de participare, serbari, tombole, conferinte, utilizate in scop social sau profesional, potrivit statutului acestora

j - veniturile exceptionale rezultate din cedarea activelor corporale aflate in proprietatea organizatiilor nonprofit, altele decat cele care sunt sau au fost folosite intr-o activitate economica

k - veniturile obtinute din reclama si publicitate, realizate de organizariile nonprofit de utilitate publica, potrivit legilor de organizare si functionare , din domeniul culturii, cercetarii stiintifice, invatamantului , sportului, sanatatii, precum si de camerele de comert si industrie, organizatiile sindicale si organizatiile patronale

Organizatiile nonprofit, organizatiile sindicale si organizatiile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit si pentru veniturile din activitati economice realizate pana la nivelul echivalentului in lei a 15 000 de euro, intr-un an fiscal, dar nu mai mult de 10 % din veniturile totale scutite de la plata impozitului pe profit. Organizatiile prevazute in prezentul alineat datoreaza impozit pe profit pentru partea din profitul impozabil ce corespunde veniturilor, altele decat cele prevazute.

Calculul profitului impozabil

Reguli generale

1 - Profitul impozabil se calculeaza ca diferenta intre veniturile realizate din orice sursa si cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile si la care se adauga cheltuielile nedeductibile. La stabilirea profitului impozabil se iau in calcul si alte elemente similare veniturilor si cheltuielilor potrivit normelor de aplicare.

2 - Metodele contabile, stabilite prin reglementari legale in vigoare, privind iesirea din gestiune a stocurilor sunt recunoscute la calculul profitului impozabil

3 - Contribuabilii care au optat pana la data de 30 aprilie 2005 inclusiv, conform prevederilor legale, pentru impunerea veniturilor aferente contractelor de vanzare cu plata in rate, pe masura ce ratele devin scadente, beneficiaza in continuare de aceasta facilitate pe durata derularii contractelor respective, cheltuielile corespunzatoare sunt deductibile la aceleasi termene scadente, proportional cu valoarea ratei inregistrate in valoarea totala a contractului

4 - In cazul contribuabiliilor care desfasoara activitati de servicii internationale, in baza conventiilor la care Romania este parte, veniturile si cheltuielile efectuate in scopul realizarii acestora sunt luate in calcul la determinarea profitului impozabil, potrivit unor norme speciale stabilite in conformitate cu reglementarile din aceste conventii

5 - Tranzactiile intre persoane afiliate se realizeaza conform principiului pretului pietei libere, potrivit caruia tranzactiile intre persoane afiliate se efectueaza in conditiile stabilite sau impuse care nu trebiue sa difere de relatiile comerciale sau financiare stabilite intre intreprinderile independente. La stabilirea profiturilor persoanelor afiliate se au in vdere principiile privind preturile de transfer

Venituri neimpozabile

Urmatoarele venituri sunt neimpozabile la calculul profitului impozabil:

a) dividendele primite de la o persoana juridica romana. Sunt, de asemenea neimpozabile, dupa data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, dividendele primite de la o persoana juridica straina, din statele Comunitatii Europene, daca persoana juridica romana detine minimum 25% din titlurile de participare la persoana juridica straina, pe o perioada neintrerupta de cel putin 2 ani, care se incheie la data platii dividentului

b) diferentele favorabile de valoare a titlurilor de participare, inregistrate ca urmare a incorporarii rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune la persoanele juridice la care se detin titluri de participare, precum si diferentele de evaluare a investitiilor financiare pe termen lung. Acestea sunt impozabile la data transmiterii cu titlu gratuit, a cesionarii, a retragerii titlurilor de participare, precum si la data retragerii capitalului social la persoana juridica la care se detin titluri de proprietate

c) veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, precum si veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile

d) veniturile neimpozabile, prevazute expres in acorduri si memorandum-uri aprobate prin acte normative

Impozitul pe avere

Instituirea acestor impozite a fost facuta din cauza ca diferite personae fizice si juridice au drept de proprietate asupra unor bunuri mobile sau imobile.

In practica fiscala din diferite tari, impozitele pe avere se intalnesc sub urmatoarele forme

impozite asupra averii propriu-zise

impozite pe circulatia averii

impozite pe sporul de avere sau pe cresterea valorii averii

Impozitele asupra averii propriu-zise care se intalnesc mai frecvent sunt:

impozitele pe proprietatile imobiliare

impozitele asupra activului net

Impozitele pe proprietatile imobiliare se intalnesc cel mai adesea sub forma impozitelor asupra terenurilor si cladirilor. Cotele de impunere sunt diferentiate atat in functie de categoria de folosinta a terenului, cat si de amplasamentul acestuia.

Impozitele asupra activului net au ca obiect intreaga avere mobila si imobila pe care o detine un contribuabil. La plata acestui impozit in unele tari sunt supuse atat persoanele fizice cat si cele juridice, iar in altele fie numai persoanele fizice, fie numai societatile de capital.

Impozitul pe circulatia averii se instituie in legatura cu trecerea dreptului de proprietate asupra unor bunuri mobile si imobile de la o persoana la alta. In aceasta categorie de impozite se afla :

impozitele pe succesiuni

impozitele pe donatii

impozitele pe actele de vanzare-cumparare a unor bunuri immobile

impozitele pe hartiile de valoare ( actiuni, obligatiuni etc.)

impozitele pe circulatia capitalurilor si a efectelor comerciale.

Impozitele pe succesiuni au ca obiect al impunerii averea primita drept mostenire de o persoana fizica si vizeaza numai circulatia bunurilor intre persoanele fizice. Impozitele pot fi stabilite fie global pentru toata averea lasata mostenire, fie separate pentru partea de avere ce revine fiecarui mostenitor. Calcularea impozitului se face pe baza unor cote progresive, iar nivelul acestora este diferentiat in functie de valoarea averii care face obiectul succesiunii, cat si in functie de gradul de rudenie existent intre persoana decedata si mostenitorii acesteia

Impozitele pe donatii au fost introduse pentru a preveni ocolirea platii impozitului pe succesiuni, in cazul in care are loc efectuarea de donatii de avere in timpul vietii. Impozitul cade in sarcina persoanei care primeste donatia si se calculeaza pe baza unor cote progresive.

Impozitele pe actele de vanzare - cumparare a unor bunuri imobile cad in sarcina cumparatorilor.

Impozitul pe sporul de avere sau pe cresterea valorii averii au ca obiect sporul de valoare pe care l-au inregistrat unele bunuri in cursul unei perioade de timp.

4. Cota unica de 16 %

O data cu schimbarea puterii la Bucuresti, noua guvernare aduce si ea schimbari in viata romanului. Prima sedinta de guvern a dus la modificarea legislatiei fiscale. Din anul 2005, toate veniturile sunt impozitate cu o cota unica de 16 %.

Cota unica de impozitare a veniturilor, va duce la cresterea deducerilor acordate pentru salarii brute de pana la 1000 lei inclusiv si la scaderea progresiva a deducerilor aferente veniturilor salariale care depasesc acest nivel. Pentru un venit brut cuprins intre 300 si 1000 lei inclusiv al unei persoane fara copii in intretinere, deducerea personala acordata este de 250 lei RON.

Exemplu : Pentru un venit de 400 RON, impozitul platit este de 13 RON fata de 18 RON, rezultand un castig net de 5 RON. In cazul unui venit brut de 2000 RON, deducerea va fi de 120 RON ( fata de 230 RON ) iar impozitul va scadea dela 390 RON la 246 RON, castigul net fiind de 1413 RON.

Veniturile de peste 3000 RON nu mai primesc reduceri.

Diminuarea impozitului pe profit de la 25% la 16%, a intrat in vigoare la inceputul anului 2005 determinand si scaderea ajutorului de care pot beneficia intreprinderile mici si mijlocii pentru investitiile realizate din profitul reinvestit, relateaza Mediafax. Posibilitatea recuperarii impozitului pe profitul reinvestit a fost acordata IMM prin Hotararea Guvernului 1461/2004.

Ministerul Finantelor sustine ca a gasit, impreuna cu FMI, solutii pentru toate efectele secundare ale introducerii cotei unice de impozitare.

Majorarea unor impozite si taxe si reducerea cheltuielilor bugetare, impreuna cu aplicarea unei legislatii dure impotriva evaziunii fiscale, vor preveni aparitia unor dezechilibre macroeconomice.

Analistii Fitch au aratat in studiul "Romania - Nu finantele publice sunt cea mai mare problema", ca introducerea cotei unice de impozitare de 16% pentru veniturile populatiei si pentru profitul firmelor va avea ca efect, pe termen mediu, majorarea incasarilor bugetare pretul care trebiue platit fiind insa cresterea deficitului bugetar in acest an.