IMPOZITELE DIRECTE

IMPOZITELE DIRECTE

1. IMPOZITUL PE PROFIT

Profitul este castigul obtinut de catre persoane fizice sau juridice atunci cand veniturile totale obtinute din activitatile economice desfasurate intr-o perioada de timp depasesc cheltuielile totale ocazionate cu obtinerea veniturilor respective. Profitul, poate fi:

a) Profitul brut este acea parte din veniturile totale care ramane dupa scaderea tuturor cheltuielilor ocazionate si permise de legislatia in vigoare cu realizarea veniturilor respective obtinute de un agent economic intr-o perioada de timp.

b) Profitul impozabil este acea parte din profitul brut care ramane dupa ce se scad veniturile neimpozabile si se adauga cheltuielile nedeductibile reglementate de legislatia in vigoare.

c) Profitul net este acea parte a profitului impozabil care ramane dupa scaderea cotelor de impozit pe profit.

Profitul mai poate fi legal sau ilegal, in functie de modul in care au fost respectate normativele in vigoare, privind corectitudinea calcularii si a achitarii obligatiilor fiscale fata de bugetul statului.

Platitorii impozitului pe profit, denumiti si contribuabili, se refera la:

a) Persoanele juridice romane pentru profitul impozabil obtinut din orice sursa,

b) Persoanele juridice straine care desfasoara activitati printr-un sediu permanent in Romania,

c) Persoanele fizice si juridice romane, partenere intr-un contract de asociere care nu da nastere unei persoane juridice, pentru profitul realizat, caz in care impozitul datorat de persoana fizica se calculeaza, se retine si se varsa de catre persoana juridica;

De la plata impozitului pe profit sunt exceptate:

a.      Trezoreria statului

b.     Persoanele juridice fara scop lucrativ

c.      Cooperativele care functioneaza ca unitati protejate special organizate, potrivit legii.

d.     Institutiile de invatamant particular acreditate, precum si cele autorizate provizoriu;

Profitul impozabil se determina cu relatia:

Pri = VT - CT - Vni + Cned

in care: Pri - profitul impozabil; CT - cheltuieli totale; VT - veniturile totale; Vni - venituri neimpozabile; Cned - cheltuieli nedeductibile

Veniturile inregistrate in contabilitate vor trebui sa cuprinda:

a) Venituri din exploatare

b) Venituri financiare

c)Venituri extraordinare

Cheltuielile efectuate pentru realizarea veniturilor vor trebui sa cuprinda:

a) Cheltuieli de exploatare, respectiv cheltuieli cu materii prime, materiale si marfuri, cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti, cheltuieli de personal, cheltuieli cu impozitele, taxele si varsamintele asimilate, alte cheltuieli de exploatare, inclusiv cheltuielile privind impozitul pe profit;

b) Cheltuieli financiare

c) Cheltuieli extraordinare

Exista anumite cheltuieli expres prevazute de lege care nu sunt deductibile printre care mentionam:

cheltuielile cu impozitul pe profit,

amenzile, confiscarile, majorarile de intarziere si penalitatile datorate catre autoritatile romane,

cheltuielile de protocol care depasesc limita de 2% aplicata asupra diferentei rezultate din totalul veniturilor si cheltuielilor aferente,

cheltuielile cu diurna care depasesc limitele legale stabilite pentru institutiile publice;

cheltuielile inregistrate in contabilitate pe baza unor documente care nu indeplinesc, potrivit Legii contabilitatii, conditiile de document justificativ;

cheltuielile de sponsorizare peste limitele prevazute de normele legale in vigoare;

3. IMPOZITUL PE VENIT

A) Sfera de cuprindere a platitorilor impozitului pe venit.

activitati independente;

venituri din salarii;

venituri din cedarea in folosinta a bunurilor;

venituri din pensii

venituri din activitati agricole;

venituri din premii si jocuri de noroc si alte venituri

Platitorii impozitului pe venit sunt:

a) Persoana fizica romana cu domiciliul in Romania, pentru veniturile obtinute atat din Romania, cat si din strainatate;

b) Persoana fizica romana fara domiciliul in Romania, pentru veniturile obtinute din Romania,

c) Persoana fizica straina, pentru veniturile obtinute din Romania,

d) Persoanele fizice romane fara domiciliul in Romania, precum si persoanele fizice straine, care realizeaza venituri din Romania, potrivit conventiilor de evitare a dublei impuneri.

Nu sunt considerate venituri impozabile si nu se impoziteaza urmatoarele sume:

. ajutoarele, indemnizatiile si alte forme de sprijin cu destinatie speciala, acordate din bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetele locale si din alte fonduri publice;

. sumele incasate din asigurari de bunuri, de accident, de risc profesional si din altele similare, primite drept compensatie pentru paguba suportata;

. sumele primite ca despagubiri pentru pagubele suportate ca urmare a calamitatilor naturale, precum si pentru cazurile de invaliditate sau de deces;

. sumele fixe de ingrijire primite pentru pensionarii care au fost incadrati in gradul 1 de invaliditate;

. bonurile de valoare care reprezinta contravaloarea cupoanelor

acordate gratuit persoanelor fizice in temeiul unor legi;

. contravaloarea unor bunuri si materiale acordate personalului angajat,

cum ar fi: echipamentele tehnice, echipamentul individual de protectie si

de lucru, alimentatia de protectie, medicamentele si materialele igienicosanitare;

. sumele sau bunurile primite sub forma de sponsorizari sau mecenat;

. sumele primite pentru acoperirea cheltuielilor de natura celor de transport,

cazare, indemnizatiei sau diurnei acordate pe perioada delegarii si

detasarii in alta localitate, in tara si in strainatate;

. bursele primite de persoanele care urmeaza orice forma de

scolarizare sau perfectionare profesionala in cadrul institutionalizat;

. veniturile obtinute de corespondentii de presa straini, cu conditia reciprocitatii;

. premiile si orice alte avantaje in bani si/sau in natura, obtinute de

elevi si studenti la concursuri interne si internationale;

. sumele reprezentand platile compensatorii, calculate pe baza

salariilor medii nete pe unitate, primite de persoanele ale caror

contracte individuale de munca au fost desfacute, ca urmare a

concedierilor colective, acordate potrivit legii;

. veniturile reprezentand avantajele in bani si/sau in natura acordate

persoanelor cu handicap, veteranilor de razboi, invalizilor si vaduvelor

de razboi, accidentatilor de razboi in afara serviciului ordonat, persoanelor

persecutate din motive politice.

B) Determinarea si impozitarea veniturilor din activitati independente.

In sfera de cuprindere a veniturilor din activitati independente se

cuprind urmatoarele categorii de venituri: veniturile din activitati

comerciale; veniturile din exercitarea de profesii libere; veniturile obtinute

din valorificarea sub orice forma a drepturilor de proprietate intelectuala,

realizate in mod individual sau prin asociere.

In calitate de platitori ai acestui impozit intra persoanele fizice

romane si straine care realizeaza venituri din sursele de mai sus, in mod

individual sau asociate pe baza unui contract de asociere, incheiat in vederea

realizarii de activitati producatoare de venit, asociere care nu da nastere unei

persoane juridice.

Pentru determinarea bazei impozabile se folosesc doua metode, si

anume:

a) Determinarea venitului net al activitatii independente in sistem

real, pe baza datelor din contabilitatea organizata in partida simpla;

b) Determinarea venitului net pe baza normelor de venit stabilite de

Ministerul Finantelor.

In cadrul primei metode avem nevoie atat de veniturile realizate din

activitatile de comert si de cheltuielile aferente acestor activitati.

Sunt considerate venituri comerciale veniturile realizate din fapte de

comert de catre persoane fizice sau asociatii fara personalitate juridica, din prestari de servicii, altele decat cele realizate din profesii liberale, precum si cele obtinute din practicarea unei meserii.

Constituie venituri din profesii libere veniturile din: exercitarea

profesiilor medicale, de avocat, de notar, de auditor financiar, de consultant fiscal, de expert contabil si contabil autorizat, de arhitect sau alte profesii prevazute de lege.

Veniturile din valorificarea sub orice forma a drepturilor de

proprietate intelectuala provenite din brevete de inventii, desene si modele,

mostre, marci de fabrica si de comert, din dreptul de autor etc.

Venitul brut cuprinde, de asemenea, sumele incasate si echivalentul in

lei al veniturilor in natura, cu exceptia sumelor primite sub forma de credite

bancare sau de imprumuturi de la persoane fizice sau juridice.

In categoria cheltuielilor deductibile se includ:

. cheltuielile cu achizitionarea de materii prime, materiale

consumabile, obiecte de inventar si marfuri;

. cheltuielile cu lucrari executate si servicii prestate de terti;

. cheltuielile efectuate de contribuabil pentru executarea de lucrari si

prestarea de servicii pentru clienti;

. chiria aferenta spatiului in care se desfasoara activitatea, cea aferenta

utilajelor si altor instalatii utilizate in desfasurarea activitatii, in baza

unui contract de incheiere;

. dobanzile aferente creditelor bancare;

. dobanzile aferente imprumuturilor de la persoane fizice si juridice,

utilizate in desfasurarea activitatii, in limita dobanzii de finantare a

Bancii Nationale a Romaniei, pe baza contractului incheiat intre parti;

. cheltuielile cu comisioanele si cu alte servicii bancare;

. cheltuielile cu primele de asigurare, care privesc bunurile inscrise in

Registrul-inventar sau de asigurare profesionala;

. cheltuielile cu reclama si publicitatea;

. cheltuielile postale si taxele de comunicatii;

. cheltuielile cu energia si apa;

. cheltuielile cu transportul de bunuri si persoane;

. cheltuielile de delegare, detasare si deplasare;

. cheltuielile de personal;

. cheltuielile cu impozitele, taxele, altele decat impozitul pe venit;

. cheltuielile reprezentand contributiile pentru asigurarile sociale de

stat, pentru constituirea fondului pentru plata ajutorului de somaj,

pentru asigurarile sociale de sanatate, precum si alte contributii

obligatorii;

. cheltuielile reprezentand contributiile profesionale obligatorii

datorate, potrivit legii asociatiilor profesionale, din care fac parte

contribuabilii;

. cheltuielile cu amortizarea fondurilor fixe, in conformitate cu reglementarile legale in vigoare;

Atat veniturile, cat si cheltuielile realizate in moneda straina se

evalueaza in lei, la cursul de schimb valutar din momentul incasarii,

respectiv al platii.

De asemenea, trebuie precizat ca nu toate cheltuielile sunt deductibile, ci numai cele ce sunt realizate in stransa dependenta cu realizarea veniturilor.

Nu sunt considerate deductibile urmatoarele categorii de cheltuieli:

. amenzile, majorarile de intarziere si penalitatile, altele decat cele de

natura contractuala;

. donatiile de orice fel;

. cheltuielile de sponsorizare sau mecenat, care depasesc limitele prevazute

de lege;

. cheltuielile pentru protocol, care depasesc limita legala;

. cheltuielile privind bunurile constatate lipsa din gestiune sau

degradate si neimputabile;

. sumele sau valoarea bunurilor confiscate, ca urmare a incalcarii

dispozitiilor legale in vigoare;

. sumele reprezentand pierderi care depasesc limitele maxime stabilite

prin legislatia in vigoare;

In contextul celei de a doua metode de determinare a venitului pe baza

normelor de venit se impun unele precizari. Astfel, contribuabilii care

realizeaza venituri din activitati independente si isi desfasoara activitatea

singuri, intr-un punct fix sau ambulant, fara salariati sau colaboratori,

determina venitul net pe baza de norme de venit. In acest sens, Ministerul

Finantelor a stabilit nomenclatorul activitatilor independente pentru care

venitul net se poate determina pe baza de norme de venit.

Organele fiscale competente au obligatia sa comunice, pana la data de

15 aprilie a anului fiscal, suma reprezentand venitul net si nivelul platilor

anticipate in contul impozitului anual.

Contribuabilii impusi pe baza normelor de venit care isi exercita

activitatea numai o parte din an, determina venitul net, aferent perioadei

efectiv lucrate, prin raportarea normei anuale de venit la 365 de zile, iar

rezultatul se inmulteste cu numarul zilelor de activitate.

Optiunea contribuabililor de a se stabili venitul net din activitati in67

dependente pe baza de norme de venit net anual sau pe baza datelor reale

din evidenta contabila este in functie de specificul activitatii desfasurate.

Se retine la sursa urmatoarele impozite pentru veniturile din activitati

independente aplicandu-se o cota de 16% din venitul brut:

. venituri din drepturi de proprietate intelectuala;

. venituri din vanzarea bunurilor in regim de consignatie;

. venituri din activitati desfasurate pe baza de contract de agent;

. venituri din activitati de expertiza contabila, tehnica, juridica etc.

Toate aceste impozite se calculeaza, se retin si se vireaza la bugetul de

stat de catre platitor (la sursa) pana in data de 25 a lunii urmatoare pentru care se fac calculele).

Directiile generale a Finantelor Publice Teritoriale au obligatia de a

stabili si publica anual normele de venit inainte 1 ianuarie a anului fiscal.

Daca un contribuabil desfasoara mai multe activitati independente

atunci venitul net se stabileste pe baza celei mai ridicate norme de venit.

Contribuabilii ce desfasoara activitati pe baza de norme de venit nu au

obligatia de a organiza si conduce contabilitatea in partida simpla.

Baza de calcul a venitului impozabil este deferenta intre veniturile

totale si cheltuielile deductibile din perioada respectiva.

C) Impunerea veniturilor din salarii. Platitori si sfera de cuprindere. In calitate de platitori ai impozitului pe venituri din salarii apar atat persoanele fizice romane angajate cu contract individual de munca, cat si cele angajate cu contract de prestari servicii sau altele care intra sub incidenta unor legi speciale.

Venituri din salarii, denumite in continuare salarii, sunt considerate toate veniturile in bani si in natura obtinute de o persoana fizica ce desfasoara o activitate in baza unui contract individual de munca, indiferent de perioada la care se refera, de denumirea veniturilor sau de forma sub care ele se acorda, inclusiv indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca, de maternitate si pentru concediul privind ingrijirea copilului in varsta de pana la 2 ani.

Nu se includ la venituri salariale urmatoarele:

ajutoarele de inmormantare, ajutoarele pentru pierderile din calamitati

naturale, ajutoarele pentru boli grave incurabile, ajutoarele pentru nastere,

tichetele de masa, echipamentele de protectie a muncii, uniformele

obligatorii, platile compensatorii in cazul pierderii locurilor de munca si

altele de acest fel.

Deducerea personala se acorda persoanelor fizice care au un venit lunar brut de pana la 1000 lei dupa cum urmeaza:

. pentru contribuabilii care nu au persoane in intretinere = 250 lei

. pentru contribuabilii care au o persoana in intretinere =350 lei

. pentru contribuabilii care au doua persoane in intretinere =450 lei

. pentru contribuabilii care au trei persoane in intretinere = 550. lei

. pentru contribuabilii care au patru sau peste patru persoane in

intretinere= 650. lei

Pentru contribuabilii care realizeaza venituri lunare din salarii cuprinse

intre 1000 lei si 3000 lei deducerile personale sunt degresive, fata de cele prezentate mai sus si se stabilesc prin ordin al M.F., iar pentru contribuabilii care realizeaza venituri brute lunare din salarii de peste 3000 lei nu se acorda deducerea personala.

Persoane in intretinere sunt considerate: sot, sotie, copii si alte rude

pana la gradul II ale caror venituri lunare nu depasesc 250 lei. Nu sunt

considerate persoane in intretinere nici persoanele ce detin terenuri agricole si silvice in suprafata de peste 1ha in zonele colinare si de ses si de 2 ha in zonele montane.

Pentru edificarea modului de calcul a impozitului pe venituri obtinute

din salarii se impune efectuarea urmatoarelor operatii:

A) Calculul drepturilor banesti, care cuprinde:

a) Calcularea venitului brut, in care intra:

. salariul de baza;

. spor vechime;

. alte sporuri.

b) Se calculeaza deduceri din venitul brut, in care intra:

. contributia pentru fondul de somaj;

. contributia pentru asigurari sociale de sanatate;

. contributiile pentru asigurarile sociale (CAS).

c) Venit net din salarii = a-b.

B) Se calculeaza deducerile din venitul net, care cuprind:

. deducerea personala de baza;

. deduceri personale suplimentare;

. cheltuieli profesionale.

C) Se determina baza de calcul (venit impozabil) c-b

D) Se determina impozitul = C x % impozit. (in prezent fiind cota unica de 16%).

Daca in cursul unei luni, angajatorii efectueaza, pe langa platile de

salarii, la functia de baza si plati de venituri, cum sunt: premii, prime,

stimulente de orice fel, sume acordate potrivit legii pentru concediul

neefectuat si alte plati, denumite plati intermediare, impozitul se calculeaza

la fiecare plata prin aplicarea baremului lunar de impozit asupra platilor

intermediare cumulate pana la data ultimei plati cand se face calculul.

Obligatiile platitorilor de venituri din salarii si ale contribuabililor. Platitorii de venituri din salarii au obligatii cu privire la calcularea, retinerea si varsarea impozitului lunar, calcularea impozitului anual si regularizarea diferentelor, dupa caz. Ei mai au obligatia privind calculul si plata contributiilor datorate unor organe ale statului si declararea unor situatii ce intra sub incidenta legii privind impozitul pe venit.

Printre obligatiile care revin platitorilor de venituri si contribuabililor

care realizeaza veniturile, mentionam:

a) Persoanele juridice si fizice care efectueaza plati de salarii sau alte

venituri asimilate salariilor au obligatia de a calcula si de a retine impozitul aferent veniturilor fiecarei luni, la data platii acestor venituri, precum si varsarea acestuia la bugetul de stat la termenul stabilit pentru ultima plata a drepturilor salariale, efectuata pentru fiecare luna, dar nu mai tarziu de data

de 15 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se cuvin aceste drepturi.

Aceste calcule se fac pe baza datelor inscrise in fisa fiscala 1 - FF1;

b) Platitorii de venituri din salarii sunt obligati sa solicite organului

fiscal, in scris, pana la data de 30 noiembrie a fiecarui an pentru anul

urmator, formularul tipizat al fiselor fiscale pentru salariati si pentru

persoanele fizice care obtin venituri asimilate salariilor. Aceste fise fiscale se completeaza de catre platitorii de venituri cu datele personale ale contribuabilului, cu veniturile din salarii obtinute, cu impozit pe venit

retinut si virat in cursul anului, precum si cu rezultatul regularizarii

impozitului platit pe venitul anual sub forma de salarii;

c) Platitorul de venituri are obligatia sa completeze formularele prevazute pe intreaga durata de efectuare a platii salariilor, sa calculeze si sa

regularizeze anual impozitul pe salarii;

d) Platitorul este obligat sa pastreze fisa fiscala pe intreaga durata a

angajarii si sa transmita organului fiscal competent si salariatului cate o

copie pentru fiecare an, pana in ultima zi a lunii februarie a anului curent

pentru anul fiscal expirat.

Sanctiuni aplicate in cazul impozitului pe veniturile din salarii.

Constituie contraventii urmatoarele fapte daca, potrivit legii penale, nu sunt

considerate infractiuni:

a) Nerespectarea de catre platitori a dispozitiilor legale privind

procedura de intocmire si depunere a declaratiilor de impozite;

b) Refuzul de a pune la dispozitia organelor fiscale documentele

privind modul de calculare, retinere si de varsare la bugetul de stat a

impozitului pe salarii;

c) Stabilirea pentru personalul incadrat, prin incheierea unui contract

individual de munca, a unui salariu de baza sub nivelul salariului minim;

d) Nefurnizarea de catre contribuabili sau de catre persoana imputernicita

legal sa il reprezinte, a informatiilor, justificarilor sau explicatiilor solicitate de organele fiscale;

e) Neprezentarea contribuabililor sau reprezentantilor legali ai

acestora la sediul unitatii fiscale la data, ora si locul fixate, la solicitarea scrisa a organului fiscal;

f) Netinerea evidentelor contabile si a documentelor justificative la

sediul social declarat sau pastrarea acestora in conditii improprii desfasurarii controlului fiscal;

g) Nerespectarea de catre platitorii de salarii si venituri asimilate a

obligatiilor privind completarea si pastrarea fiselor fiscale;

h) Netransmiterea fiselor fiscale la organul fiscal in a carui raza

teritoriala angajatorul isi are sediul sau domiciliul;

Constatarea contraventiilor si aplicarea amenzilor prevazute de lege

se fac de catre organele de specialitate din Ministerul Finantelor si de catre

unitatile sale teritoriale, in termen de 5 ani de la data savarsirii faptelor

respective.

Obiectiile, contestatiile si plangerile formulate la actele de control sau

de impunere ale organelor fiscale cu privire la revizuirea si incasarea

impozitului, a majorarilor de intarziere si a amenzilor se solutioneaza conform

dispozitiilor legale in materie.

Prescriptia dreptului organelor fiscale de a stabili diferente de

impozite si majorari de intarziere, precum si de a constata contraventii si a

aplica amenzi pentru faptele a caror constatare si sanctionare sunt, potrivit

legii, de competenta acestora, este urmatoarea:

. 5 ani de la data la care a expirat termenul de depunere a declaratiei

pentru perioada respectiva;

. 5 ani de la data ultimului termen legal de plata a impozitului, in

cazul in care legea nu prevede obligatia depunerii declaratiei;

. 5 ani de la data comunicarii catre contribuabil a impozitului stabilit

de organele fiscale in conditiile prevazute de lege.

Termenul de prescriptie pentru stabilirea impozitelor si a diferentelor

de impozite este de 10 ani, in caz de evaziune fiscala.

D) Impozitul pe venituri din cedarea folosintei bunurilor si din

investitii. Categoria veniturilor din cedarea folosintei bunurilor cuprinde veniturile

in bani si/sau in natura provenite din cedarea folosintei bunurilor

mobile si imobile, obtinute de catre proprietar, uzufructuar sau alt detinator

legal. Aceste venituri se stabilesc pe baza contactului incheiat intre parti, in

forma scrisa si inregistrat la organul fiscal competent in termen de 15 zile de

la data incheierii acestuia.

Determinarea venitului net din cedarea folosintei bunurilor se face

pornind de la determinarea venitului brut.

Venitul brut reprezinta totalitatea sumelor incasate in bani si/sau

echivalentul in lei al veniturilor in natura realizate de proprietar,

uzufructuar, sau alt detinator legal. Venitul brut se majoreaza cu valoarea

cheltuielilor ce cad, conform dispozitiilor legale, in sarcina proprietarului,

uzufructuarului sau altui detinator legal, daca sunt efectuate de cealalta parte

contractanta.

Venitul net din cedarea folosintei bunurilor se determina prin

deducerea din venitul brut a unei cote de cheltuieli de 25%, aplicata la

venitul brut, reprezentand cheltuieli deductibile aferente venitului la care se

aplica cota de impozitare de 16%.

Impozitul pe venituri din investitii se refera la :dividende, veniturile

impozabile din dobanda, castiguri din transferul titlurilor de valoare,

venituri din operatiuni de vanzare-cumparare de valuta la termen si venituri

din lichidari sau dizolvari de persoane juridice.

Dividendul este orice distribuire facuta de o persoana juridica, in

bani si/sau in natura, in favoarea actionarilor sau asociatilor din profitul

stabilit pe baza bilantului contabil anual si a contului de profit si pierderi. Se cuprind in aceasta categorie de venit, in vederea impunerii, si sumele primite ca urmare a detinerii de titluri de participare la fondurile inchise de investitii.

Veniturile sub forma de dividende distribuite, precum si sumele primite

ca urmare a detinerii de titluri de participare la fondurile inchise de investitii se impun cu o cota de 10% din suma acestora, atat pentru persoanele fizice, cat si pentru cele juridice.

Veniturile sub forma de dobanzi sunt venituri obtinute din titluri de

creante de orice natura si orice fel de sume cuvenite pentru folosirea banilor

imprumutati, precum si din titluri de participare la fonduri deschise de

investitii, pentru care pretul de rascumparare este mai mare decat pretul de

cumparare. Se asimileaza dobanzilor si acea parte a sumelor asigurate

obtinute din asigurari de viata din produsele care au la baza principiul

economisirii pure.

Veniturile sub forma de dobanzi se impun cu o cota de 16% din suma

acestora.

Obligatiile calcularii, retinerii si varsarii impozitului pe veniturile sub

forma de dividende revine persoanelor juridice o data cu plata dividendelor

catre actionari sau asociati. In cazul dividendelor distribuite, dar care nu au fost platite actionarilor sau asociatilor pana la sfarsitul anului in care s-a aprobat bilantul contabil, termenul de plata a impozitului pe dividende este pana la data de 31 decembrie a anului respectiv.

Pentru veniturile sub forma de dobanzi, impozitul se calculeaza si se

retine de catre platitorii de astfel de venituri in momentul calculului acestora si se vireaza de catre acestia lunar, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celor in care se face calculul dobanzii.

Impozitul calculat asupra veniturilor din dobanzi este impozit final, se

retine la scadenta prin stopaj la sursa de catre platitorii de astfel de venituri si se vireaza lunar, pana la data de 25 inclusiv ale lunii urmatoare celei in care se face calculul dobanzii.

E) Impozite pe alte venituri. In cadrul impozitelor pe alte venituri sunt cuprinse:

a) Veniturile din pensii sunt impozitate numai sumele ce depasesc

pensia lunara de 9 mil. lei cu o cota de 16%. Impozitarea se face lunar odata

cu efectuarea platii prin retinere la sursa si care se deconteaza la bugetul de stat lunar pana in data de 25 a lunii urmatoare pentru care se face plata

pensiei.

b) Venituri din activitati agricole se impoziteaza cu cota de 16% dar numai a acelor venituri care se realizeaza din: cultivarea si valorificare florilor, a legumelor si zarzavaturilor in sere si solare special amenajate, din

cultivarea si valorificarea arbustilor, a plantelor decorative si a ciupercilor; a veniturilor din exploatarea pepinierelor viticole si pomicole.

Veniturile nete din aceste activitati agricole sunt stabilite pe baza de

norme de venit de catre directiile teritoriale de specialitate ale Ministerului agriculturii, padurilor si Dezvoltarii rurale si se aproba de catre directiile generale teritoriale ale finantelor publice pana cel mai tarziu la 31 mai a anului pentru care se aplica normele si care se stabilesc pe unitatea de suprafata.

c) Veniturile din premii si din jocuri de noroc se impun astfel:

. veniturile din premii dintr-un singur concurs se impun prin retinerea

la sursa cu o cota de 16% aplicata asupra venitului net;

. veniturile din jocurile de noroc se impun prin retinerea la sursa cu o

cota de 20% aplicata asupra venitului brut.

De mentionat ca: nu sunt impozabile veniturile obtinute din premii in

bani sau natura sub valoarea sumei neimpozabile de 8.000.000 lei pentru

fiecare concurs, realizat de acelasi organizator sau platitor. Obligatia

calcularii, retinerii si decontarii cu bugetul de stat revine platitorului.

d) Venituri din prime de asigurari si onorarii din activitatile de

arbitraj comercial se impoziteaza cu cota de 16% din venitul brut, iar

obligatia de calcul, de retinere si de decontare cu bugetul de stat revin

platitorilor.

4. IMPOZITELE SI TAXELE LOCALE

Impozitele si taxele locale reprezinta sursa principala de finantare a

nevoilor publice locale si in majoritatea lor sunt impozite directe dupa cum

urmeaza:

Impozitul pe cladiri este instituit pentru cladirile proprietate a

persoanelor fizice situate in municipii, orase si comune, pentru cladirile

persoanelor juridice particulare, precum si pentru cladirile proprietate a

statului sau autoritatilor administrativ-teritoriale, ale regiilor autonome,

societatilor comerciale, organizatiilor cooperatiste, societatilor agricole, asociatiilor familiale, precum si cele ale organizatiilor politice si obstesti, institutiilor publice, fundatiilor, unitatilor de cult, sucursalele si reprezentantele autorizate sa functioneze pe teritoriului Romaniei apartinand persoanelor fizice si juridice straine, si altele similare.

De regula, subiectul impunerii coincide cu platitorul impozitului si

este, in general, proprietarul cladirii, indiferent de locul unde este situata si de destinatia acesteia. Exista si unele derogari de la aceasta regula generala, si anume:

. pentru cladirile proprietate de stat aflate in administrare sau

folosinta, dupa caz, a contribuabililor, in calitate de subiect al

impunerii apar cei care le au in administrare sau folosinta;

. pentru cladirile care fac parte din fondul locativ de stat, subiect al

impunerii este unitatea care le administreaza.

Baza de calcul o reprezinta valoarea impozabila a cladirii care difera

in functie de proprietarul cladirii ce poate fi o persoana fizica sau juridica.

Astfel pentru cladirile apartinand persoanelor fizice, baza de impozitare o

reprezinta valoarea cladirii determinata pe baza normelor de evaluare

stabilite pe mp suprafata construita diferentiata in functie de felul, destinatia si locul unde sunt situate acestea.

Aceste norme sunt unitare pentru toate cladirile, diferentierea facanduse

in functie de structura de rezistenta a cladirilor si materialele din care sunt construite. Normele de evaluare mai difera si in functie de gradul de confort, adica daca sunt prevazute sau nu cu instalatii de apa, canalizare, electrice, incalzire etc.

La determinarea valorii impozabile se are in vedere suprafata utila a

locuintei corectata cu un coeficient in functie de rangul localitatii si de zona in cadrul localitatii, conform Legii 351/2001, ce prevede ierarhizarea

localitatilor tarii pe urmatoarele ranguri: rangul 0 - capitala Romaniei si

municipii de importanta europeana; rangul 1 - municipii de importanta

nationala; rangul 2 - municipii de importanta interjudeteana; rangul 3 -

orase; rangul 4 - sate resedinte de comuna; rangul 5 - sate apartinand

comunelor, oraselor si municipiilor.

De asemenea, in cadrul localitatilor constructiile se impart in 4 zone:

A, B, C si D dinspre centru inspre periferie, astfel ca, in functie de rangul

localitatii si in zona in care se afla cladirile, se stabilesc anumiti coeficienti de corectare a valorilor cladirilor.

Cota de impozitare se stabileste prin hotarare a consiliului local care

poate fi cuprinsa intre 0,25 % si 1,50%.

Valoarea impozabila a cladirii se reduce in functie de anul terminarii

astfel:

- cu 20% pentru cladirile cu o vechime de peste 50 de ani;

- cu 10% pentru cladirile cu o vechime intre 30 si 50 de ani

Pentru cladirile care au o suprafata de peste 150 m locuibila valoarea

de impozitat se majoreaza cu 5% pentru fiecare 50 m

Plata impozitului pe cladiri se face la primarii in 2 rate semestriale.

- In cazul persoanelor fizice care poseda mai multe cladiri cu

destinatie de locuinte, altele decat cele inchiriate, impozitul se majoreaza cu 15% pentru prima cladire, cu 50% pentru a doua cladire, cu 75% pentru a

treia cladire si cu 100% pentru a patra si urmatoarele.

- Impozitul pe cladiri, in cazul persoanelor juridice si a altor

contribuabili se calculeaza prin aplicarea cotei stabilite de consiliile locale care pot fi cuprinse intre 0,5% si 1,5% asupra valorii de inventar a cladirilor, care a fost actualizata si evidentiata in contabilitatea acestora.

- Impozitul pe cladiri datorat de persoanele juridice care nu au

inregistrat in evidenta contabila valoarea de inventar actualizata a cladirilor, in ultimii 3 ani se calculeaza pe baza cotei stabilite intre 5% si 10% de catre consiliile locale.

- Cladirile noi dobandite in cursul anului, indiferent sub ce forma, se

impun cu incepere de la data de intai a lunii urmatoare celei in care acestea au fost dobandite; Impozitul se calculeaza pe numele noului contribuabil. De

asemenea cladirile demolate in conditiile legii, cladirile distruse si cele

transmise in administrarea sau dupa caz, in proprietatea altor contribuabili in cursul anului se scad de la impunere cu incepere de la data de intai a lunii urmatoare cele in care s-a produs una din aceste situatii.

De la plata impozitului pe cladiri sunt exceptate urmatoarele categorii

de cladiri si constructii:

a) Cladirile institutiilor publice, cu exceptia celor folosite in alte

scopuri;

b) Cladirile care, potrivit legii, sunt considerate monumente istorice,

de arhitectura si arheologie, precum si muzeele si casele memoriale, cu

exceptia spatiilor acesteia folosite pentru activitati economice sau

comerciale;

c) Cladirile care, prin destinatie, constituie lacase de cult apartinand

cultelor recunoscute de lege;

d) Constructiile si amenajarile funerare din cimitire;

e) Constructiile speciale, cum ar fi: sonde de titei, gaze si sare;

platforme de foraj marin; centrale hidroelectrice, termoelectrice, statii de

transformare, de conexiuni si posturi de transformare; centrale nuclearoelectrice;

cai de rulare; galerii, puturi de mina, cosuri de fum; poduri, viaducte, apeducte, tuneluri; conducte pentru transportul produselor petroliere, gazelor si al lichidelor industriale.

Totodata, sunt scutiti de la plata impozitului pe cladiri veteranii de

razboi, vaduve de razboi, vaduvele necasatorite alte veteranilor de razboi.

Pentru plata cu anticipatie a impozitului pe cladiri de catre persoanele

fizice se acorda anumite bonificatii, daca plata impozitului datorat pe

intregul an se efectueaza pana la data de 15 martie a anului fiscal.

Impozitele si taxele locale, stabilite in sume fixe se pot majora sau

diminua, anual, de catre consiliile locale ale judetelor cu pana la 20%.

Formula de calcul a impozitului pe cladiri cu destinatie pe locuinte

pentru persoanele fizice este:

I = Su x K x Ni x C-Dv

in care: Su - suprafata utila a cladirii in mp; K - coeficientul de

corectie in functie de rangul localitatii si zona construita; Ni -

norma impozabila de evaluare pe mp; C - cota de impozit; Dv -

deducerea valorica dupa vechimea constructiei.

Impozitul si taxele pe terenuri alimenteaza bugetele locale, fiind instituite cu scopul de a stimula diminuarea suprafetelor utilizate in scopuri neagricole, precum si cultivarea spatiilor disponibile. Obiectul impunerii il constituie persoanele fizice si persoanele juridice proprietare de terenuri situate in municipii, orase si localitati componente ale acestora.

Subiecti ai impunerii sunt atat persoanele fizice, cat si persoanele

juridice care detin in proprietate suprafete de teren.

In cazul unui teren extravilan indiferent de rangul localitatii, categoria de folosinta si zona unde este situat impozitul pe teren este de 1 leu/ha.

Conform legislatiei in vigoare, nu se datoreaza impozite si taxe pe teren

pentru:

. terenurile ocupate cu constructii;

. terenurile apartinand cultelor religioase recunoscute de lege;

. terenurile cimitirelor;

. terenurile institutiilor de invatamant autorizate provizoriu sau acreditate;

. trenurile aflate in proprietatea, administrarea sau folosinta institutiei

publice;

. terenurile care, prin natura lor, sunt improprii pentru agricultura sau

silvicultura, inclusiv cele ocupate de iazuri, balti, lacuri de acumulare

etc.

Consiliile locale hotarasc pentru fiecare localitate zonele de teren

intravilan si extravilan, precum si gruparea lor pe zonele A, B, C si D la

intravilan si pe zonele1, 2, 3 si 4 la terenurile extravilane.

Pentru terenurile ocupate de persoanele juridice cu alta destinatie

decat agricultura se stabileste taxa pe teren astfel:

. pentru drumuri - 20 lei/km;

. pentru cai ferate normale - 30 lei/km;

. pentru cai ferate inguste - 20 lei/km.

Impozitul si taxele pe teren se determina pe an si se poate achita

semestrial in cote egale pana la termenele stabilite de lege

Taxa asupra mijloacelor de transport. In calitate de platitori ai taxei

asupra mijloacelor de transport apar persoanele juridice (regii autonome,

societati comerciale cu capital de stat ori cu participare straina etc.) si

persoanele fizice romane sau straine care poseda mijloace de transport pe

apa.

In obiectul impunerii intra atat mijloacele de transport cu tractiune

mecanica (autoturisme, autobuze, autocamioane, autocare, tractoare etc.),

cat si mijloacele de transport pe apa (luntre, poduri plutitoare, bacuri, barci cu motor sau fara, salupe, iahturi, vapoare etc.)

Taxa asupra mijloacelor de transport se stabileste anual, in sume fixe

cu anumite particularitati.

Taxa asupra mijloacelor de transport se datoreaza incepand cu data de

intai a lunii in care au fost dobandite, iar in cazul instrainarii sau radierii in timpul anului din evidentele organelor de politie sau ale capitaniilor porturilor, dupa caz, taxa se da la scadere, incepand cu data de intai a lunii in care a aparut una din aceste situatii.

Daca apar schimbari de domiciliu, proprietarii mijloacelor de

transport supuse taxei, au obligatia sa declare in termen de 30 de zile la

organul fiscal de la vechiul domiciliu data mutarii si noua adresa, in vederea inregistrarii debitului la organul fiscal din noul domiciliu.

Scutirile de la plata taxei asupra mijloacelor de transport se acorda urmatoarelor categorii de contribuabili: invalizi care detin in proprietate

autoturisme, motociclete, tricicluri cu motor adaptate invaliditatii acestora.

Exista cazuri in care taxa asupra mijloacelor de transport se da la

scadere datorita instrainarii sau radierii in timpul anului din evidentele

organelor de politie sau ale capitaniei porturilor, dupa caz. Taxa stabilita pe numele vanzatorului se da la scadere pe baza actului de vanzare-cumparare

sau a certificatului de radiere din evidenta organelor respective, incepand cu data de intai a lunii in care a aparut una din aceste situatii.

Taxa asupra mijloacelor de transport este anuala, dar se poate plati si

semestrial in doua rate. Exemplu de calcul a taxei pentru mijloace de

transport:

Pentru un autoturism cu capacitate cilindrica de 1930 cmc taxa anuala

este de 1930/200 x 15 = 9.65 x 15 = 144.75 lei.

Pentru un autocamion de 10 t cu capacitatea cilindrica de 5350 cmc

taxa se calculeaza astfel: 5350 / 200 x 25 = 668,75 lei

In categoria "alte impozite si taxe locale" sunt incluse:

a) Impozitul pe spectacole.

b) Taxele pentru eliberarea certificatelor, avizelor si autorizatiilor

de constructii.

c) Taxele pentru folosirea mijloacelor de publicitate, afisaj si reclama.

d) Taxa pentru sederea in statiuni turistice.