IMPOZITELE INDIRECTE

IMPOZITELE INDIRECTE

1. Cadrul general al impozitelor indirecte.

In vederea procurarii resurselor financiare necesare acoperirii cheltuielilor publice se instituie, pe langa impozitele directe, si impozitele indirecte. De regula, in tarile in curs de dezvoltare ponderea impozitelor indirecte o devanseaza pe aceea a impozitelor directe in totalul veniturilor totale ale statului.

Apelarea pe scara larga a majoritatii acestor tari la impozitele indirecte este in stransa legatura cu nivelul modest al veniturilor si averii realizate sau detinute de diferite categorii de persoane fizice si juridice. In conditiile in care multe din aceste venituri nu sunt cu caracter permanent ori este dificila stabilirea volumului lor cu precizie, iar tinerea unei evidente corecte a veniturilor si cheltuielilor ocazionate de activitatea desfasurata de catre toti intreprinzatorii este dificila, randamentul impozitelor pe venit si pe avere este scazut. Daca la acestea adaugam comoditatea si costul relativ redus al perceperii taxelor de consumatie si a altor impozite indirecte, gasim explicatia optiunii acestor tari pentru impozitele indirecte. Preferinta pentru impozitele indirecte se poate explica in aceea ca "necesita o perioada scurta de timp din momentul luarii deciziei de instituire a impozitelor printr-un act normativ si pana devin operationale; reclama cheltuielile modice de asezare, percepere si urmarire; sunt mai voalate fiind cuprinse in pretul de vanzare al produselor, iar nemultumirea cumparatorilor se indreapta impotriva agentilor economici care practica preturi majorate si nu impotriva statului care a ordonat sporirea impozitelor ce a dus la scumpirea acestora."

Impozitele indirecte beneficiaza de unele atuuri prin faptul ca prin utilizarea aproape exclusiva a impozitelor indirecte se poate reusi eliminarea aproape totala a evaziunii si ca urmare nivelul general de taxare scazut, permitand indivizilor si corporatiilor sa-si exprime liber optiunea pentru consum si investitii.

Prin modul de asezare, impozitele indirecte nu afecteaza veniturile nominale, ci pe cele reale, micsorand puterea de cumparare. Daca ar fi stabilite numai la vanzarea bunurilor de lux, impozitele indirecte s-ar putea considera ca au un caracter benevol asa cum sustin unii specialisti, dar se percep in general la vanzarea bunurilor si serviciilor de larg consum. Acest lucru ne determina sa apreciem ca atunci cand economia inregistreaza o crestere, impozitele indirecte au un randament fiscal mai ridicat, iar cand traverseaza perioade de criza, cand productia si consumul au un nivel scazut si incasarile din impozitele indirecte scad.

Avand in vedere practica din diferite tari rezulta ca, in general, impozitele indirecte sunt instituite de stat asupra vanzarilor de marfuri si a prestarii de servicii. Cotele utilizate pentru stabilirea acestor impozite nu sunt diferentiate in functie de venitul, averea sau situatia personala a celor care cumpara marfurile sau apeleaza la serviciile ce fac obiectul impozitelor indirecte. Impozitele indirecte lasa falsa impresie ca ele ar afecta, in aceeasi masura, veniturile tuturor consumatorilor de marfuri si servicii. In realitate, insa, ele ii afecteaza in mod deosebit pe cei cu venituri mici, deoarece impozitele indirecte se percep de regula, la vanzarea bunurilor de larg consum. Daca raportam impozitele indirecte la veniturile realizate de diferite clase si paturi sociale se va constata ca ponderea acestora in venituri este cu atat mai mare, cu cat veniturile realizate sunt mai mici. La impozitele indirecte nu se acorda nici un fel de scutire ca si in cazul impozitelor directe, ceea ce inseamna ca acestea au un caracter regresiv. "Asadar impozitele indirecte, asupra consumului nu tin seama de principiul echitatii fiscale, impovarand contribuabilii cu capacitate redusa de plata si favorizand pe cei aflati la polul opus'.

Impozitele indirecte sunt varsate la bugetul de stat, de regula, de catre industriasi, comercianti etc., dar sunt suportate de catre consumatori, deoarece se includ in pretul de vanzare al marfurilor.

Unii economisti considera ca impozitele indirecte ar avea un caracter benevol, deoarece renuntandu-se la consumul de bunuri si servicii impozitate, exista posibilitatea ca ele sa fie evitate.

Impozitele indirecte cunosc urmatoarele forme de manifestare: taxe de consumatie, monopoluri fiscale, taxe vamale si diferite taxe. In tarile dezvoltate, cel mai important impozit indirect il constituie taxele de consumatie, si de asemenea o pondere ridicata in totalul incasarilor provenite din impozitele indirecte in tarile in curs de dezvoltare, o detin tot taxele de consumatie.

In tarile in curs de dezvoltare, statul mai realizeaza incasari importante si sub forma taxelor vamale.

Taxa pe valoarea adaugata.

Taxa pe valoarea adaugata este un impozit indirect care se datoreaza bugetului de stat, un impozit general pe consum, care se stabileste asupra operatiunilor privind transferul de bunuri si prestarilor de servicii cu plata. Taxa pe valoarea adaugata se aplica numai in tara in care produsul se produce si/sau se consuma.

Valoarea adaugata reprezinta diferenta dintre incasarile obtinute din vanzarea bunurilor sau prestarea serviciilor si platile efectuate pentru bunuri si servicii aferente aceluiasi stadiu al circuitului economic.

In sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata se cuprind operatiunile care indeplinesc in mod cumulativ urmatoarele conditii:

constituie o livrare de bunuri sau o prestare de servicii efectuate cu plata;

locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fi in Romania;

livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este realizata de o persoana impozabila;

livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor sa rezulte din una dintre activitatile economice care sunt impozabile;

De asemenea, in sfera de aplicare a TVA-ului, se cuprind si importurile de bunuri. Operatiunile care se cuprind in sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata sunt denumite operatiuni impozabile.

Operatiunile impozabile pot fi:

operatiuni taxabile;

operatiuni scutite cu drept de deducere, pentru care nu se datoreaza taxa pe valoarea adaugata, dar este permisa deducerea taxei pe valoarea adaugata datorate sau platite pentru bunurile sau serviciile achizitionate;

operatiuni scutite fara drept de deducere, pentru care nu se datoreaza taxa pe valoarea adaugata si nu este permisa deducerea taxei pe valoarea adaugata datorate sau platite pentru bunurile sau serviciile achizitionate;

operatiuni de import scutite de taxa pe valoarea adaugata, pentru care nu se datoreaza taxa pe valoarea adaugata in vama.

1) Livrarea de bunuri.

Prin livrare de bunuri se intelege orice transfer al dreptului de proprietate asupra bunurilor de la proprietar catre o alta persoana, direct sau prin persoane care actioneaza in numele acestuia. Prin bunuri se intelege bunurile corporale mobile si imobile, prin natura lor sau prin destinatie. Energia electrica, energia termica, gazele naturale, agentul frigorific si altele de aceeasi natura sunt considerate bunuri mobile corporale.

Sunt considerate livrari de bunuri efectuate cu plata urmatoarele:

predarea efectiva a bunurilor catre o alta persoana, in cadrul unui contract care prevede ca plata se efectueaza in rate sau orice alt tip de contract ce prevede ca proprietatea este atribuita cel mai tarziu in momentul platii ultimei scadente, cu exceptia contractelor de leasing;

transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor, in urma executarii silite;

trecerea in domeniul public a unor bunuri din patrimoniul persoanelor impozabile, in conditiile prevazute de legislatia referitoare la proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, in schimbul unei despagubiri;

transmiterea de bunuri efectuata pe baza unui contract de comision la cumparare sau la vanzare, atunci cand comisionarul actioneaza in nume propriu, dar in contul comitentului;

bunurile constatate lipsa din gestiune.

Preluarea de catre persoane impozabile a bunurilor achizitionate sau fabricate de catre acestea pentru a fi utilizate in scopuri care nu au legatura cu activitatea economica desfasurata sau pentru a fi puse la dispozitie altor persoane in mod gratuit constituie livrare de bunuri efectuata cu plata, daca taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor respective sau partilor lor componente a fost dedusa total sau partial.

Orice distribuire de bunuri din activele unei societati comerciale catre asociatii sau actionarii sai, inclusiv o distribuire de bunuri legata de lichidarea sau de dizolvarea fara lichidare a societatii, constituie livrare de bunuri efectuata cu plata.

In cazul a doua sau mai multe transferuri succesive ale dreptului de proprietate asupra unui bun, fiecare transfer este considerat o livrare separata a bunului, chiar daca acesta este transferat direct beneficiarului final.

Se considera a fi locul livrarii de bunuri:

a) locul unde se gasesc bunurile in momentul cand incepe expedierea sau transportul, in cazul bunurilor care sunt expediate sau transportate de furnizor, de beneficiar sau de un tert;

b) locul unde se efectueaza instalarea sau montajul, in cazul bunurilor care fac obiectul unei instalari sau montaj;

c) locul unde se gasesc bunurile in momentul in care are loc livrarea, in cazul bunurilor care nu sunt expediate sau transportate;

d) locul de plecare al transportului de pasageri, in cazul in care livrarile de bunuri sunt efectuate la bordul unui vapor, avion sau tren;

e) in cazul livrarii de gaze prin sistemul de distributie a gazelor naturale sau al livrarii de energie electrica, catre un comerciant persoana impozabila, locul livrarii se considera locul unde comerciantul persoana impozabila este stabilit sau are un sediu fix pentru care se livreaza bunurile sau, in absenta unui astfel de sediu, locul in care acesta are domiciliul stabil sau resedinta sa obisnuita;

f) in cazul livrarii de gaze prin sistemul de distributie a gazelor naturale sau de energie electrica in situatia in care o astfel de livrare nu se regaseste la litera e), locil livrarii reprezinta locul in care cumparatorul utilizeaza si consuma efectiv gazul natural sau energia electrica. In situatia in care bunurile nu sunt consumate de cumparator, ci sunt livrate unei alte persoane, partea neutilizata de gaz sau energie electrica se considera ca fiind utilizata si consumata la locul in care noul cumparator este stabilit sau are un sediu fix pentru care se livreaza bunurile. In absenta unui astfel de sediu, se considera ca acesta a utilizat si a consumat bunurile in locul in care isi are domiciliul sau resedinta obisnuita.

Atunci cand locul de plecare sau de expediere ori de transport al bunurilor se afla in afara Romaniei, acestea fiind importate in Romania, locul livrarii efectuate de importator, este considerat a fi in Romania.

2) Prestarea de servicii.

Se considera prestare de servicii orice operatiune care nu constituie livrare de bunuri. Prestarile de servicii cuprind operatiuni cum sunt:

inchirierea de bunuri sau transmiterea folosintei bunurilor, in cadrul unui contract de leasing;

transferul si/sau transmiterea folosintei drepturilor de autor, brevetelor, licentelor, marcilor comerciale si a altor drepturi similare;

angajamentul de a nu desfasura o activitate economica, de a nu concura cu alta persoana sau de a tolera o actiune ori o situatie;

prestarile de servicii efectuate in baza unui ordin emis de/sau in numele unei autoritati publice sau potrivit legii;

intermedierea efectuata de comisionari, care actioneaza in numele si in contul comitentului, atunci cand intervin intr-o livrare de bunuri sau o prestare de servicii.

Se considera prestari de servicii cu plata:

utilizarea temporara a bunurilor care fac parte din activele unei persoane impozabile, in scopuri ce nu au legatura cu activitatea sa economica, sau pentru a fi puse la dispozitie, in vederea utilizarii in mod gratuit, altor persoane, daca taxa pe valoarea adaugata pentru bunurile respective a fost dedusa total sau partial;

prestarile de servicii efectuate in mod gratuit de catre o persoana impozabila, in scopuri care nu au legatura cu activitatea sa economica pentru uzul personal al angajatilor sai sau al altor persoane.

"Persoana impozabila care actioneaza in nume propriu, dar in contul unei alte persoane, in legatura cu o prestare de servicii, se considera ca a primit si a prestat ea insasi acele servicii. In cazul prestarii unui serviciu de catre mai multe persoane impozabile, prin tranzactii succesive, fiecare tranzactie se considera o prestare separata si se impoziteaza distinct, chiar daca serviciul respectiv este prestat direct catre beneficiarul final."

Locul prestarii de servicii este considerat a fi locul unde prestatorul isi are stabilit sediul activitatii economice sau un sediu permanent de la care serviciile sunt efectuate sau, in lipsa acestora, domiciliul sau resedinta sa obisnuita.

Pentru urmatoarele prestari de servicii, locul prestarii este considerat a fi:

a) locul unde bunurile imobile sunt situate, pentru prestarile de servicii efectuate in legatura directa cu bunurile imobile;

b) locul unde se efectueaza transportul, in functie de distantele parcurse, in cazul serviciilor de transport, altele decat cele de transport intracomunitar de bunuri;

c) locul de plecare a unui transport intracomunitar de bunuri;

d) locul in care se presteaza serviciile, in cazul unei prestari de servicii constand in activitati accesorii transportului cum sunt incarcarea, descarcarea, manipularea si servicii similare acestora;

e) in statul membru de plecare a transportului, pentru serviciile de intermediere prestate in legatura cu un transport intracomunitar de bunuri de catre intermediarii care actioneaza in numele si in contul altor persoane;

f) locul in care se presteaza servicii accesorii, pentru serviciile de intermediere prestate in legatura cu serviciile accesorii transportului intracomunitar de bunuri de catre intermediarii care actioneaza in numele si in contul altor persoane;

g) locul unde clientul caruia ii sunt prestate servicii este stabilit sau are un sediu fix, cu conditia ca respectivul client sa fie stabilit sau sa aiba un sediu fix in afara Comunitatii ori sa fie o persoana impozabila actionand ca atare, stabilita sau care are un sediu fix in Comunitate, dar nu in acelasi stat cu prestatorul, in cazul urmatoarelor servicii:

- inchirierea de bunuri mobile corporale;

- operatiunile de leasing avand ca obiect utilizarea bunurilor mobile corporale;

- transferul si/sau transmiterea folosintei drepturilor de autor, brevetelor, licentelor, marcilor comerciale si al altor drepturi similare;

- serviciile de publicitate si marketing;

- serviciile de consultanta, de inginerie, juridice si de avocatura, serviciile contabililor si expertilor contabili, ale birourilor de studii si alte servicii similare;

- prelucrarea de date si furnizarea de informatii;

- operatiunile bancare, financiare si de asigurari, inclusiv reasigurari, cu exceptia inchirierii de seifuri;

- punerea la dispozitie de personal;

- telecomunicatiile; sunt considerate servicii de telecomunicatii serviciile avand ca obiect transmiterea, emiterea si receptia de semnale, inscrisuri, imagini si sunete sau informatii de orice natura prin cablu, radio, mijloace optice sau alte mijloace electromagnetice, inclusiv cedarea dreptului de utilizare a mijloacelor pentru astfel de transmisii, emiteri sau receptii; serviciile de telecomunicatii cuprind, de asemenea, si furnizarea accesului la reteaua mondiala de informatii;

- serviciile de radiodifuziune si de televiziune;

- serviciile furnizate pe cale electronica; sunt considerate servicii furnizate pe cale electronica: furnizarea si conceperea de site-uri informatice, mentenanta la distanta a programelor si echipamentelor, furnizarea de programe informatice - software - si actualizarea acestora, furnizarea de imagini, de texte si de informatii si punerea la dispozitie de baze de date, furnizarea de muzica, de filme si de jocuri, inclusiv jocuri de noroc, transmiterea si difuzarea de emisiuni si evenimente politice, culturale, artistice, sportive, stiintifice, de divertisment si furnizarea de servicii de invatamant la distanta. Atunci cand furnizorul de servicii si clientul sau comunica prin curier electronic, aceasta nu inseamna in sine ca serviciul furnizat este un serviciu electronic.

h) locul unde sunt prestate serviciile, in cazul urmatoarelor servicii:

- culturale, artistice, sportive, stiintifice, educative, de divertisment sau similare, inclusiv serviciile accesorii si cele ale organizatorilor de astfel de activitati;

- prestarile accesorii transportului, cum sunt: incarcarea, descarcarea, manipularea, paza si/sau depozitarea bunurilor si alte servicii similare;

- expertize privind bunurile mobile corporale;

- prestarile efectuate asupra bunurilor mobile corporale.

3) Importul de bunuri.

Se considera import de bunuri intrarea de bunuri in Romania provenind dintr-un alt stat. Importul bunurilor plasate in regimuri vamale suspensive este efectuat in statul pe teritoriul caruia bunurile ies din aceste regimuri. Nu se cuprinde in sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata livrarea bunurilor aflate in regimuri vamale suspensive.

Faptul generator si exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata.

Faptul generator al taxei reprezinta faptul prin care sunt realizate conditiile legale, necesare pentru exigibilitatea taxei. Taxa pe valoarea adaugata devine exigibila atunci cand autoritatea fiscala devine indreptatita, in baza legii, la un moment dat, sa solicite taxa pe valoarea adaugata de la platitorii taxei, chiar daca plata acesteia este stabilita prin lege la o alta data. Faptul generator al taxei intervine si taxa devine exigibila, la data livrarii de bunuri sau la data prestarii de servicii, cu exceptiile prevazute de lege.

Exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata este anticipata faptului generator si intervine:

a) la data la care este emisa o factura fiscala, inaintea livrarii de bunuri sau a prestarii de servicii;

b) la data incasarii avansului, in cazul in care se incaseaza avansuri inaintea livrarii de bunuri sau a prestarii de servicii. Se excepteaza de la aceasta prevedere avansurile incasate pentru plata importurilor si a drepturilor vamale stabilite, potrivit legii, si orice avansuri incasate pentru operatiuni scutite de taxa pe valoarea adaugata sau care nu sunt in sfera de aplicare a taxei. Prin avansuri se intelege incasarea partiala sau integrala a contravalorii bunurilor sau serviciilor, inaintea livrarii, respectiv a prestarii.

In cazul unui import de bunuri, taxa pe valoarea adaugata devine exigibila la data cand se genereaza drepturi de import pentru bunurile respective, conform legislatiei vamale in vigoare.

Pentru cazurile in care exigibilitatea TVA nu coincide cu faptul generator, se aplica cotele in vigoare la data la care taxa devine exigibila. Pentru operatiunile impozabile in situatia modificarii cotelor se va proceda la regularizare pentru a se aplica cotele in vigoare la data la care ia nastere faptul generator al TVA.

Baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata este constituita din:

a) pentru livrari de bunuri si prestari de servicii, din tot ceea ce constituie contrapartida obtinuta sau care urmeaza a fi obtinuta de furnizor ori prestator din partea cumparatorului, beneficiarului sau a unui tert, inclusiv subventiile direct legate de pretul acestor operatiuni;

b) preturile de achizitie sau, in lipsa acestora, pretul de cost, determinat la momentul livrarii, pentru operatiunile considerate livrari de bunuri cu plata. Daca bunurile sunt mijloace fixe, pretul de achizitie sau pretul de cost se ajusteaza, conform legii;

c) suma cheltuielilor efectuate de persoana impozabila pentru executarea prestarilor de servicii.

Se cuprind in baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata:

a) impozitele, taxele, daca prin lege nu se prevede altfel, exclusiv taxa pe valoarea adaugata;

b) cheltuielile accesorii, cum ar fi: comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport si asigurare, decontate cumparatorului sau clientului.

Baza de impozitare pentru un import de bunuri este constituita din valoarea in vama a bunurilor, stabilita conform legislatiei vamale in vigoare, la care se adauga taxele vamale, comisionul vamal, accizele si alte taxe, exclusiv taxa pe valoarea adaugata, datorate pentru importul de bunuri. Se cuprind, de asemenea, in baza de impozitare cheltuielile accesorii precum comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport si asigurare care intervin pana la primul loc de destinatie a bunurilor in Romania. Primul loc de destinatie a bunurilor il reprezinta destinatia stipulata in documentul de transport sau orice alt document insotitor al bunurilor, cand acestea intra in Romania.

Daca suma folosita la stabilirea bazei de impozitare pentru un import de bunuri este exprimata in valuta, aceasta se converteste in moneda nationala a Romaniei, in conformitate cu metodologia folosita, pentru a stabili valoarea in vama a bunurilor importate.

Cota standard a taxei pe valoarea adaugata este de 19% si se aplica asupra bazei de impozitare pentru orice operatiune impozabila care nu este scutita de taxa pe valoarea adaugata sau care nu este supusa cotei reduse a taxei pe valoarea adaugata.

Cota redusa a taxei pe valoarea adaugata este de 9% si se aplica asupra bazei de impozitare, pentru urmatoarele prestari de servicii si/sau livrari de bunuri:

a) dreptul de intrare la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectura si arheologice, gradini zoologice si botanice, targuri, expozitii, cinematografe;

b) livrarea de manuale scolare, carti, ziare si reviste, cu exceptia celor destinate exclusiv publicitatii;

c) livrarile de proteze de orice fel si accesoriile acestora, cu exceptia protezelor dentare;

d) livrarile de produse ortopedice;

e) medicamente de uz uman si veterinar;

f) cazarea in cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu functie similara, inclusiv inchirierea terenurilor amenajate pentru camping.

Cota aplicabila pentru un import de bunuri este cea aplicata in interiorul tarii pentru livrarea aceluiasi bun.

Urmatoarele operatiuni de interes general sunt scutite de taxa pe valoarea adaugata:

a) spitalizarea, ingrijirile medicale, inclusiv veterinare, si operatiunile strans legate de acestea, desfasurate de unitati autorizate pentru astfel de activitati, indiferent de forma de organizare, precum spitale, sanatorii, centre de sanatate rurale sau urbane, dispensare, cabinete si laboratoare medicale, centre de ingrijire medicala si de diagnostic, baze de tratament si recuperare, statii de salvare si alte unitati autorizate sa desfasoare astfel de activitati, cantinele organizate pe langa aceste unitati, serviciile funerare prestate de unitatile sanitare;

b) prestarile de servicii efectuate in cadrul profesiunii lor de catre stomatologi si tehnicieni dentari, precum si livrarea de proteze dentare efectuata de stomatologi si de tehnicienii dentari;

c) prestarile de ingrijire si supraveghere efectuate de personal medical si paramedical;

d) transportul bolnavilor si al persoanelor accidentate, in vehicule special amenajate in acest scop;

e) livrarile de organe, de sange si de lapte, de provenienta umana;

f) activitatea de invatamant prevazuta de Legea invatamantului nr. 84/1995, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, desfasurata de unitatile autorizate, inclusiv activitatea caminelor si a cantinelor organizate pe langa aceste unitati, formarea profesionala a adultilor, precum si prestarile de servicii si livrarile de bunuri strans legate de acestea, efectuate de catre institutiile publice sau de catre alte entitati recunoscute, care au aceste obiective;

g) prestarile de servicii si/sau livrarile de bunuri strans legate de asistenta si/sau protectia sociala efectuate de institutiile publice sau de alte entitati recunoscute ca avand caracter social; serviciile de cazare, masa si tratament, prestate de persoane impozabile care isi desfasoara activitatea in statiuni balneoclimaterice, daca au incheiat contracte cu Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale si contravaloarea acestora este decontata pe baza de bilete de tratament;

h) prestarile de servicii si/sau livrarile de bunuri strans legate de protectia copiilor si a tinerilor, efectuate de institutiile publice sau alte entitati recunoscute ca avand caracter social;

i) prestarile de servicii si/sau livrarile de bunuri furnizate membrilor in interesul lor colectiv, in schimbul unei cotizatii fixate conform statutului, de organizatii fara scop patrimonial ce au obiective de natura politica, sindicala, religioasa, patriotica, filozofica, filantropica, patronala, profesionala sau civica, precum si obiective de reprezentare a intereselor membrilor lor, in conditiile in care aceasta scutire nu provoaca distorsiuni de concurenta;

j) prestarile de servicii strans legate de practicarea sportului sau a educatiei fizice, efectuate de organizatii fara scop patrimonial pentru persoanele care practica sportul sau educatia fizica;

k) prestarile de servicii culturale, precum si livrarile de bunuri strans legate de aceste servicii, efectuate de institutii publice sau de organizatii culturale nonprofit;

l) prestarile de servicii si/sau livrarile de bunuri efectuate de persoane ale caror operatiuni sunt scutite, cu ocazia manifestarilor destinate sa le aduca sprijin financiar si organizate in profitul lor exclusiv, cu conditia ca aceste scutiri sa nu produca distorsiuni concurentiale;

m) activitatile specifice posturilor publice nationale de radio si de televiziune, cu exceptia activitatilor de publicitate si altor activitati de natura comerciala;

In cazul in care persoana care realizeaza operatiuni taxabile nu are sediul sau domiciliul stabil in Romania, aceasta este obligata sa desemneze un reprezentant fiscal cu domiciliul in Romania care se angajeaza sa indeplineasca obligatiile ce ii revin conform legii in vigoare.

Dreptul de deducere ia nastere in momentul in care taxa pe valoarea adaugata deductibila devine exigibila. Daca bunurile si serviciile achizitionate sunt destinate utilizarii in folosul operatiunilor sale taxabile, orice persoana impozabila inregistrata ca platitor de taxa pe valoarea adaugata are dreptul sa deduca:

a) taxa pe valoarea adaugata datorata sau achitata, aferenta bunurilor care i-au fost livrate sau urmeaza sa ii fie livrate, si pentru prestarile de servicii care i-au fost prestate ori urmeaza sa ii fie prestate de o alta persoana impozabila;

b) taxa pe valoarea adaugata achitata pentru bunurile importate.

Nu poate fi dedusa taxa pe valoarea adaugata pentru:

a) bunuri/servicii achizitionate de furnizori/prestatori in contul clientilor si care apoi se deconteaza acestora;

b) bauturi alcoolice si produse din tutun destinate actiunilor de protocol.

Deducerea TVA trebuie justificata cu documente si se face lunar prin scaderea taxei deductibile din suma reprezentand TVA facturata pentru bunurile livrate si/sau serviciile prestate, caz in care aceasta reprezinta TVA colectata. Exercitarea dreptului de deducere nu se face pentru fiecare operatiune, ci pentru ansamblul operatiunilor realizate in cursul unei luni.

Dupa determinarea taxei de plata sau a sumei negative a taxei pe valoarea adaugata pentru operatiunile din perioada fiscala de raportare, persoanele impozabile trebuie sa efectueze regularizarile prevazute de lege prin decontul de taxa pe valoarea adaugata.

Se determina suma negativa a taxei pe valoarea adaugata cumulata, prin adaugarea la suma negativa a taxei pe valoarea adaugata, rezultata in perioada fiscala de raportare, a soldului sumei negative a taxei pe valoarea adaugata reportat din decontul perioadei fiscale precedente, daca nu a fost solicitat a fi rambursat.

Se determina taxa pe valoarea adaugata de plata cumulata, in perioada fiscala de raportare, prin adaugarea la taxa pe valoarea adaugata de plata din perioada fiscala de raportare a sumelor neachitate la bugetul de stat pana la data depunerii decontului de taxa pe valoarea adaugata din soldul taxei pe valoarea adaugata de plata al perioadei fiscale anterioare.

TVA datorata bugetului de stat se stabileste lunar pe baza de deconturi ale platitorilor de TVA, ca diferenta intre taxa colectata si taxa dedusa potrivit legii, in situatia in care TVA dedusa este mai mare decat TVA colectata rezulta o taxa de rambursat, iar daca TVA colectata este mai mare decat TVA dedusa rezulta taxa de plata la bugetul de stat.

Rambursarea se face lunar in 30 de zile de la data depunerii cererii de rambursare, pe baza documentatiei stabilite prin ordin al Ministrului Finantelor Publice si a verificarilor efectuate de organele de control fiscal. Aceasta rambursare poate fi solicitata lunar.

Persoanele impozabile care realizeaza operatiuni taxabile cu si/sau operatiuni scutite cu drept de deducere au urmatoarele obligatii:

a) cu privire la inregistrarea la organele fiscale:

- la inceperea activitatii, persoanele impozabile sunt obligate sa se inregistreze ca platitori de TVA;

- sa solicite organului fiscal scoaterea din evidenta ca platitor de TVA, in caz de incetare a activitatii, in termen de 15 zile de la data actului legal in care se consemneaza situatia respectiva.

b) cu privire la intocmirea documentelor:

- sa consemneze livrarile de bunuri si/sau prestari de servicii in facturi fiscale sau in alte documente legal aprobate si sa completeze in mod obligatoriu datele despre furnizor sau prestator;

- persoanele impozabile platitoare de TVA sunt obligate sa solicite de la furnizori sau prestatori, facturi fiscale ori documente legal aprobate si sa verifice intocmirea corecta a acestora;

- importatorii sunt obligati sa intocmeasca declaratia vamala de import direct sau prin reprezentanti autorizati, sa determine baza de impozitare pentru bunurile importate si sa calculeze TVA datorata bugetului de stat.

c) cu privire la evidenta operatiunilor:

- sa tina evidenta contabila potrivit legii, astfel incat sa poata determina baza de impozitare si TVA colectata pentru livrarile de bunuri si/sau prestari de servicii efectuate, precum si cea deductibila aferenta intrarilor;

- sa asigure conditiile necesare pentru emiterea documentelor, prelucrarea informatiilor si conducerea evidentelor prevazute de reglementarile in domeniul TVA;

- sa intocmeasca si sa depuna lunar la organul fiscal pana la data de 25 a lunii urmatoare inclusiv, decontul privind TVA, potrivit modelului stabilit de Ministerul Finantelor Publice;

- sa furnizeze organelor fiscale toate justificarile necesare in vederea stabilirii operatiunilor realizate atat la sediul principal, cat si la subunitati;

- sa contabilizeze distinct veniturile si. cheltuielile rezultate din operatiunile asocierilor in participatiune.

d) cu privire la plata TVA :

- sa achite TVA datorata, potrivit decontului intocmit lunar, pana la data de 25 a lunii urmatoare inclusiv;

- sa achite TVA, aferenta bunurilor plasate in regim de import, la organul vamal, cu exceptia operatiunilor de import scutite de TVA;

- sa achite TVA aferenta operatiunilor de leasing;

- sa achite TVA aferenta serviciilor contractate cu prestatorii cu sediul sau cu domiciliul in strainatate, pentru care locul prestarii se considera a fi in Romania in termen de 7 zile de la data primirii facturii externe;

- sa achite in termen de 7 zile de la data primirii facturii externe, TVA    aferenta serviciilor contractate cu prestatori cu sediul sau cu domiciliul in strainatate, pentru care locul prestarii se considera a fi in Romania pentru care prestatorul de servicii nu si-a desemnat un reprezentant fiscal in Romania;

- sa achite TVA datorata bugetului de stat, anterior datei depunerii cererii la organul fiscal pentru scoaterea din evidenta ca platitor de TVA, in caz de incetare a activitatii;

- in cazul persoanelor impozabile inregistrate ca platitor de TVA, daca din decontul privind TVA din luna precedenta rezulta taxa de rambursat, acestea au dreptul sa compenseze aceasta suma.

Organele de control fiscal au dreptul sa efectueze verificari si investigatii la persoanele obligate la plata TVA, privind respectarea legislatiei in vigoare, precum si asupra inregistrarilor contabile. In acest scop persoanele impozabile au obligatia sa prezinte evidentele si documentelor aferente. Daca in urma verificarii efectuate rezulta erori sau abateri de la normele legale, organele de control fiscal au obligatia de a stabili cuantumul TVA deductibile si facturate.

In cazul in care facturile fiscale, evidentele contabile sau datele necesare pentru calcularea datelor de impozitare lipsesc ori sunt incomplete in ceea ce priveste cantitatile, preturile sau tarifele practicate pentru livrari de bunuri sau prestari de servicii, organele de control fiscal vor proceda la impozitare prin estimare.

Pentru neplata integrala sau a unei diferente din TVA in termenul stabilit, persoanele impozabile datoreaza majorari de intarziere si penalitati de intarziere calculate conform legislatiei privind calculul si plata sumelor datorate pentru neachitarea la termen a impozitelor si taxelor.

Solutionarea contestatiilor asupra sumelor privind TVA, constatate si aplicate prin actele de control sau de impunere ale organelor Ministerului Finantelor Publice, se face conform prevederilor legale in vigoare.

CONCLUZII

Impozitele si taxele constituie metode de prelevare a resurselor financiare publice, dar si instrumente cu ajutorul carora organele de decizie cauta sa orienteze dezvoltarea economica si sociala a tarii in directia dorita de acestea.

Impozitele directe, fiind nominative si avand un cuantum si termen de plata precis stabilite si cunoscute de platitori, sunt de preferat impozitelor indirecte, deoarece la acestea din urma consumatorii diferitelor marfuri si servicii, de regula, nu stiu cu anticipatie cand si mai ales cat vor plati statului cu titlu de impozite indirecte.

Referitor la profitul impozabil, si anume la faptul ca acesta ar trebui sa se determine ca diferenta intre veniturile incasate si cheltuielile corespunzatoare veniturilor incasate, avand drept justificare blocajul financiar in economia romaneasca, face ca multe dintre intreprinderi sa nu-si poata plati angajamentele financiare, deci acest fapt are rezultate negative in plan social, economic si fiscal.

Tentatia schimbarilor legislative a devenit, indubitabil, o certitudine a "managementului tranzitiei', indiferent de perioada sau de factorii politici decidenti. Un exemplu in acest sens il constituie inlocuirea legislatiei referitoare la impozitul pe venit cu un nou act normativ.

Constatam cu uimire ca 75% din platitorii de TVA cu o cifra de afaceri mai mica de 118.000 RON contribuie doar cu 2% la totalul TVA colectata. La acest fapt constatat, reprezentantii Ministerului Finantelor Publice spun ca pentru a urmari si regla TVA-ul, costurile sunt foarte mari fata de ce s-a colectat de la acesti contribuabili la buget sub forma de TVA. Fara prea multe comentarii putem face doar o precizare, si anume, firmele care realizeaza o cifra de afaceri sub 118.000 RON vor fi platitoare de TVA numai daca doresc.

In activitatea practica de aplicare a legislatiei impozitului pe venitul global se constata frecvente erori, ca urmare a faptului ca nu se cunosc, interpreteaza si aplica corect prevederile prin care se reglementeaza veniturile scutite de impozit si veniturile neimpozabile. In acest sens Ministerul Finantelor Publice cu ajutorul organelor fiscale teritoriale ar trebui sa gaseasca un sistem de informare al contribuabililor cat mai eficient si pe intelesul tuturor.

Problemele nerezolvate in domeniul fiscalitatii sunt numeroase, dar oamenii de specialitate din tara noastra cu o inalta pregatire profesionala cauta si speram sa si gaseasca solutii de optimizare a sistemului fiscal romanesc.

O alta problema care afecteaza prelevarile la bugetul de stat o constituie gradul ridicat al evaziunii fiscale, de aceea propunem masuri cat mai drastice impotriva celor care incalca legislatia fiscala din Romania.

Cadrele specializate din Ministerul Finantelor Publice si de la celelalte nivele de decizie vor trebui sa actioneze cu mai multa consecventa pentru a asigura sistemului fiscal romanesc una din cerintele de baza si anume stabilitatea. Aceasta cerinta impreuna cu alte probleme presante care speram ca vor fi rezolvate intr-un viitor cat mai apropiat, vor asigura Romaniei un puternic atu din punct de vedere economico fiscal care, utilizat cu intelepciune, poate asigura o pozitie mult mai buna tarii noastre in fata organismelor internationale.

BIBLIOGRAFIE:

M. Ristea - "Contabilitatea societatilor comerciale", Ed CECAR, Bucuresti, 2000;

I. Talpos - "Finantele Romaniei", Ed Sedona, Timisoara, 1997;

Gh. Matei - "Finante publice", Ed Universitatii din Pitesti, Pitesti, 2000;

A.F. Bota - "Finantele si societatea contemporana", Vol I, Ed Paralela 45, 2002;

M. Aristotel Ungureanu - "Finante publice', Ed. Independenta economica, Ramnicu Valcea, 2000;

M. Tulvinschi - "Fiscalitatea si contabilitatea intreprinderii", Ed. Universitatii din Suceava, 2003;

I. Vacarel - "Finante publice", Ed. Didactica si pedagogica, Bucuresti, 2003;