IMPOZITUL PE PROFIT

Impozitul pe profit

1. Contribuabilii de impozit pe profit si cote de impozitare

Contribuabilii care sunt obligati sa plateasca impozitul pe profit sunt reprezentati de urmatoarele persoane :

a. persoanele juridice romane;

b. persoanele juridice straine care desfasoara activitate prin intermediul unui sediu permanent in Romania;

c. persoanele juridice straine si fizice nerezidente care desfasoara activitati in Romania intr-o asociere fara personalitate juridica;

d. persoanele juridice straine care realizeaza venituri din/sau in legatura cu proprietati imobiliare situate in Romania sau din vanzarea/cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoana juridica romana;

e. persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice pentru veniturile realizate atat in Romania cat si in strainatate, din asocieri fara personalitate juridica; in acest caz impozitul datorat de persoana fizica se calculeaza, se retine si se varsa de catre persoana juridica romana.

De la plata impozitului pe profit sunt scutite:

a) trezoreria statului;

b) institutiile publice pentru fondurile publice constituite, inclusiv veniturile extrabugetare, potrivit Legii privind finantele publice si Legii privind finantele publice locale;

c) persoanele juridice romane care platesc impozitul pe veniturile microintreprinderilor;

d) fundatiile romane constituite ca urmare a unui legat;

e) cultele religioase pentru veniturile estimate din activitati economice, care sunt utilizate pentru sustinerea activitatilor cu scop caritabil;

f) cultele religioase pentru veniturile din activitati economice si pentru veniturile obtinute din producerea si valorificarea obiectelor si produselor necesare activitatii de cult, precum si pentru veniturile obtinute din chirii, daca sumele se utilizeaza, in anul curent sau in anii urmatori, pentru intretinerea si functionarea unitatilor de cult, pentru lucrarile de construire, de reparatie si de consolidare a lacasurilor de cult si a cladirilor ecleziastice pentru invatamant si pentru actiuni specifice cultelor religioase, inclusiv veniturile din despagubiri obtinute ca urmare a masurilor reparatorii privind reconstituirea dreptului de proprietate;

g) institutiile de invatamant particular acreditate si cele autorizate legal pentru veniturile realizate in anul curent sau in anii urmatori;

h) asociatiile de proprietari constituite ca persoane juridice si asociatiile de proprietari, recunoscute potrivit legii locuintei nr. 114/1996 pentru veniturile din activitati economice, care sunt utilizate pentru imbunatatirea confortului si a eficientei cladirii, pentru intretinerea si repararea proprietatii comune;

i) Fondul de garantare a depozitelor in sistemul bancar;

j) Fondul de compensare a investitorilor;

k) Banca Nationala a Romaniei.

De asemenea, sunt scutite de la plata impozitului pe profit organizatiile nonprofit, organizatiile sindicale si organizatiile patronale pentru urmatoarele tipuri de venituri: cotizatii si taxe de inscriere ale membrilor; contributii banesti sau in natura ale membrilor si simpatizantilor; taxele de inregistrare; veniturile obtinute din vize, taxe si penalitati sportive si din participarea la competitii si demonstratii sportive; donatiile, banii sau bunurile primite prin sponsorizare; dividendele, dobanzile si veniturile realizate din vanzarea – cesionarea titlurilor de participare obtinute din plasarea veniturilor scutite; veniturile pentru care se datoreaza impozit pe spectacole; resursele obtinute din fonduri publice sau din finantari nerambursabile; veniturile realizate din actiuni ocazionale: evenimente de strangere de fonduri cu taxa de participare, serbari, tombole, conferinte, utilizate in scop social sau profesional potrivit statutului acestora; veniturile exceptionale rezultate din cedarea activelor corporale aflate in proprietatea acestora, altele decat cele care sunt sau au fost folosite intr-o activitate economica; veniturile din reclama si publicitate realizate de organismele nonprofit de utilitate publica, din domeniul culturii, cercetarii stiintifice, invatamantului, sportului, sanatatii, precum si de camerele de comert si industrie, organizatiile sindicale si organizatiile patronale.

Cota de impozit pe profit care se aplica asupra profitului impozabil este de 16%, cu exceptia impozitarii vanzarii – cesionarii proprietatilor imobiliare si a titlurilor de participare (10%) care au fost dobandite dupa 31 decembrie 2003 si sunt detinute cel putin doi ani si a altor cazuri reglementate.

Contribuabilii care desfasoara activitati de natura barurilor de noapte, a cluburilor de noapte, a discotecilor si a cazinourilor sau pariurilor sportive si la care impozitul pe profit datorat pentru activitatile prevazute este mai mic de 5% din veniturile respective sunt obligati la plata unui impozit de 5% aplicat acestor venituri.

Calculul profitului impozabil

Profitul impozabil se calculeaza ca diferenta intre veniturile realizate din orice sursa (Vt) si cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri, dintr-un an fiscal (Cht), din care se scad veniturile neimpozabile (Vni) si se adauga cheltuielile nedeductibile (Chnd).

Pi = (Vt – Cht) – Vni + Chnd

In cazul bunurilor mobile si imobile produse de catre contribuabili si valorificate in baza unui contract de vanzare cu plata in rate, contribuabilii pot opta pentru inregistrarea valorii ratelor la venituri impozabile la termenele prevazute in contract. Cheltuielile corespunzatoare acestor venituri sunt deductibile la aceleasi termene scadente conform contractelor incheiate intre parti, proportional cu valoarea ratei inregistrate in valoarea totala a contractului. Odata exercitata optiunea, producatorul nu mai poate reveni asupra acesteia. Din punct de vedere contabil, veniturile din vanzarea produselor finite si descarcarea gestiunii se inregistreaza integral in momentul livrarii.

Veniturile neimpozabile la calculul profitului impozabil sunt urmatoarele:

a) dividendele primite de la o persoana juridica romana

b) diferentele favorabile (cresterile) de valoare ale titlurilor de participare, inregistrate ca urmare a incorporarii rezervelor, a beneficiilor, sau a primelor de emisiune la persoanele juridice la care se detin titluri de participare, precum si diferentele de evaluare a investitiilor financiare pe termen lung, reprezentand actiuni detinute la societati afiliate, titluri de participare si investitii detinute ca imbobilizari si inregistrate.

c) veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, precum si veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile.

d) veniturile neimpozabile prevazute in acorduri si memorandumuri.

e) veniturile din anularea obligatiilor unei persoane juridice, daca obligatiile se anuleaza in schimbul titlurilor de participare la respectiva persoana juridica.

In vederea determinarii profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile, astfel:

a)     cheltuielile cu achizitionarea ambalajelor, pe durata de viata stabilita de catre contribuabil;

b)     cheltuielile efectuate pentru protectia muncii si cheltuielile pentru prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale;

c)     cheltuielile privind asigurarea de accidente de munca si boli profesionale, precum si cheltuielile cu primele de asigurare pentru asigurarea de accidente de munca, boli profesionale sau riscuri profesionale; aceste cheltuieli sunt deductibile numai in masura in care beneficiarul platii, in caz de producere a riscului, este agentul economic

d)     cheltuielile de reclama si publicitate efectuate in scopul popularizarii firmei, produselor sau serviciilor, in baza unui contract scris, precum si costurile asociate producerii materialelor necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare. In categoria cheltuielilor de reclama si publicitate se includ si bunurile care se acorda in cadrul unor campanii publicitare ca mostre, pentru incercarea produselor si demonstratii la punctele de vanzare;

e)     cheltuielile de transport si cazare in tara si strainatate efectuate de salariati si administratori;

f)      contributia la rezerva mutuala de garantare a casei centrale a cooperativelor de credit;

g)     taxele de inscriere, cotizatiile si contributiile obligatorii si contributiile pentru fondul destinat negocierii contractului colectiv de munca;

h)     cheltuielile pentru formarea si perfectionarea profesionala a personalului angajat;

i)      cheltuielile de marketing, studiul pietei, promovarea pe pietele existente sau noi, participarea la targuri si expozitii, la misiuni de afaceri, editarea de materiale informative;

j)      cheltuielile de cercetare – dezvoltare;

k)     cheltuielile pentru perfectionarea managementului, a sistemelor informatice, introducerea, intretinerea si perfectionarea sistemelor de management;

l)      cheltuielile pentru protejarea mediului si conservarea resurselor;

m)   taxele de inscriere, cotizatiile si contributiile datorate catre camerele de comert si industrie, organizatii sindicale si organizatii patronale

n)     pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor neincasate, in cazul debitorilor pentru care s-a inchis procedura de faliment prin hotarare judecatoreasca, cand debitorul este dizolvat sau lichidat fara succesor, in cazul societatii cu raspundere limitata cu asociat unic, precum si atunci cand debitorul inregistreaza dificultati financiare majore care ii afecteaza tot patrimoniul. Acest ultim fapt, apreciem, ca trebuie confirmat de o terta persoana pe baza de documente justificative certificate. Dificultatile financiare majore care afecteaza intreg patrimoniu sunt cele care rezulta din situatii exceptionale determinate de calamitati naturale, accidente industriale sau nucleare, incendii, fenomene sociale sau economice, conjuncturi externe si in caz de razboi.

Urmatoarele cheltuieli au deductibilitate limitata

a) cheltuielile de protocol in limita unei cote de pana la 2% aplicata asupra diferentei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile si totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele decat cheltuielile de protocol si cheltuielile cu impozitul pe profit;

b) suma cheltuielilor cu indemnizatia de deplasare acordata salariatilor pentru deplasari in Romania si in strainatate, in limita a 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice;

c) cheltuielile sociale in limita unei cote de 2% aplicata asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului realizate; sub incidenta acestei limite intra cu prioritate: ajutoarele pentru nastere, ajutoarele pentru inmormantare, ajutoarele pentru boli grave sau incurabile si protezele, precum si cheltuielile pentru functionarea corespunzatoare a unor activitati sau unitati aflate in administrarea contribuabililor: gradinite, crese, servicii de sanatate in cazul bolilor profesionale si ale accidentelor de munca pana la internarea intr-o unitate sanitara, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, camine de nefamilisti, precum si pentru scolile aflate sub patronaj.

In cadrul acestei limite pot fi deduse si cheltuielile reprezentand: tichete de masa, cadouri in bani sau in natura oferite copiilor minori ai salariatilor, cadouri in bani sau in natura acordate salariatilor, costul prestatiilor pentru tratament si odihna inclusiv transportul pentru salariatii proprii si pentru membrii de familie ai acestora, ajutoare pentru salariatii care au suferit pierderi in gospodarie, contributia la fondurile de interventie ale asociatiei profesionale a minerilor, ajutorarea copiilor din scoli si centre de plasament;

d) perisabilitatile, in limitele stabilitate de organele de specialitate ale administratiei centrale, impreuna cu institutiile de specialitate^[4];

e) cheltuielile reprezentand tichetele de masa acordate de angajatori, potrivite prevederilor legii anuale a bugetului de stat;

f) cheltuielile cu taxele si cotizatiile catre organizatiile neguvernamentale sau asociatiile profesionale, in limita echivalentului in lei a 000 euro anual;

g) cheltuielile cu provizioane si rezerve in anumite limite;

h) cheltuielile cu dobanda si diferentele de curs valutar in limita prevederilor;

i) amortizarea in limitele stabilite;

j) cheltuielile efectuate in numele unui angajat, la schemele facultative de pensii in limita stabilita de echivalent 200 euro pe an fiscal, pentru fiecare participant;

k) cheltuielile cu primele de asigurare voluntare de sanatate in limita echivalentului in lei a 200 euro pe an, pentru fiecare participant;

l) cheltuielile pentru functionarea, intretinerea si repararea locuintelor de serviciu situate in localitatea unde se afla sediul social sau unde societatea are sedii secundare, sunt deductibile in limita corespunzatoare suprafetelor construite prevazute de legea locuintei, care se majoreaza din punct de vedere fiscal cu 10%. Diferenta nedeductibila trebuie recuperata de la beneficiari respectiv chiriasi, locatari;

m) cheltuielile de functionare, intretinere si reparatii aferente unui sediu aflat in locuinta proprie personala a unei persoane fizice folosita si in scop personal sunt deductibile in limita corespunzatoare suprafetelor puse la dispozitia societatii, in baza contractelor incheiate intre parti;

n) cheltuielile de functionare, intretinere si reparatii aferente autoturismelor folosite de angajatii cu functii de conducere si de administrare ai persoanei juridice, deductibile limitat la cel mult un singur autoturism aferent fiecarei persoane fizice cu astfel de atributii si justificate cu documente.

In sfera cheltuielilor nedeductibile se incadreaza:

a) cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit curent datorat, inclusiv cele reprezentand diferente din anii precedenti sau din anul curent, impozitul pe profit amanat, precum si impozitele pe profit sau venit platite in strainatate;

b) dobanzile/majorarile de intarziere, amenzile, confiscarile, majorarile de intarziere si penalitatile de intarziere datorate catre autoritatile romane. Amenzile, penalitatile sau majorarile datorate catre autoritati straine, ori in cadrul contractelor economice incheiate cu persoane nerezidente in Romania si/sau autoritati straine sunt cheltuieli nedeductibile, cu exceptia majorarilor al caror regim este reglementat prin conventiile de evitare a dublei impuneri;

c) cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsa din gestiune ori degradate, neimputabile pentru care nu au fost incheiate contracte de asigurare, precum si taxa pe valoarea adaugata aferenta acestor cheltuieli;

d) cheltuielile cu taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor acordate salariatilor sub forma unor avantaje in natura, daca valoarea acestora nu a fost impozitata prin retinere la sursa;

e) cheltuielile facute in favoarea actionarilor sau asociatilor, altele decat cele generate de plati pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului, la pretul de piata pentru aceste bunuri si servicii;

f) cheltuielile inregistrate in contabilitate, care nu au la baza un document justificativ potrivit legii, prin care sa se faca dovada efectuarii operatiunii sau intrarii in gestiune;

g) cheltuielile inregistrate de societatile agricole, pentru dreptul de folosinta al terenului agricol adus de membrii asociati, peste cota de distributie din productia realizata din folosinta acestuia, prevazuta in contractul de societate sau asociere;

h) cheltuielile determinate de diferentele nefavorabile de valoare ale titlurilor de participare, la persoanele juridice la care se detin participatii, precum si de diferentele nefavorabile de valoare aferente obligatiunilor emise pe termen lung, cu exceptia celor determinate de vanzarea – cesionarea acestora;

i) cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile;

j) cheltuielile privind contributiile platite peste limitele stabilite sau care nu sunt reglementate de actele normative;

k) cheltuielile cu primele de asigurare platite de angajator in numele angajatului, care nu sunt incluse in veniturile salariale ale angajatului;

l) alte cheltuieli salariale si/sau asimilate acestora, care nu sunt impozitate la angajat;

m) cheltuielile cu serviciile de management, consultanta, prestari de servicii sau asistenta, pentru care contribuabilii nu pot justifica necesitatea prestarii acestora in scopul desfasurarii activitatii proprii si pentru care nu sunt contracte;

n) cheltuielile cu primele de asigurare care nu privesc activele corporale si necorporale ale contribuabilului, precum si cele care nu sunt aferente obiectului de activitate pentru care este autorizat, cu exceptia celor care privesc bunurile reprezentand garantie bancara pentru creditele utilizate in desfasurarea activitatii pentru care contribuabilul este autorizat sau sunt utilizate in cadrul unor contracte de inchiriere sau de leasing.

o) pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor incerte sau in litigiu peste partea acoperita de provizion sau cele trecute pe cheltuieli in alte conditii decat inchiderea procedurii de faliment sau detinute la agentii economici aflati in dificultati financiare majore care le afecteaza intreg patrimoniul. In cazul inregistrarii unor cheltuieli deductibile sau nedeductibile de aceasta natura, contribuabilii care soldeaza astfel de clienti neincasati sunt obligati sa comunice in scris acestora scoaterea din evidenta, in vederea recalcularii profitului impozabil la persoana juridica debitoare;

p) cheltuielile de sponsorizare si/sau mecenat si cheltuielile privind bursele private efectuate potrivit legii^[5].

Contribuabilii care efectueaza sponsorizari si/sau acte de mecenat precum si cheltuielile privind bursele private scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente, daca indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:

sunt in limita a 3 ‰ din cifra de afaceri;

nu depasesc mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat;

cheltuielile cu taxele si cotizatiile catre organizatiile neguvernamentale si asociatiile profesionale care au legatura cu activitatea desfasurata si care depasesc echivalentul in lei a 4000 euro anual.

3. Particularitatile in deductibilitatea cheltuielilor cu provizioane si rezerve

Provizioanele si rezervele sunt deductibile astfel:

a) rezerva legala este deductibila in limita unei cote de 5% aplicata asupra profitului contabil, inainte de determinarea impozitului pe profit, din care se scad veniturile neimpozabile si se adauga cheltuielile aferente acestor venituri neimpozabile, pana ce aceasta va atinge a cincea parte din capitalul social subscris si varsat sau din patrimoniu;

b) provizioanele pentru garantii de buna executie acordate clientilor;

c) provizioanele constituite in limita unui procent de 20% incepand cu data de 1 ianuarie 2004, 25% incepand cu data de 1 ianuarie 2005, 30% incepand cu data de 1 ianuarie 2006, din valoarea creantelor asupra clientilor, inregistrate de catre contribuabili, daca indeplinesc cumulativ conditiile:

sunt inregistrate dupa data de 1 ianuarie 2004;

sunt neincasate intr-o perioada ce depaseste 270 de zile de la data scadentei;

nu sunt garantate de alta persoana;

sunt datorate de o persoana care nu este afiliata contribuabilului;

au fost incluse in veniturile impozabile ale contribuabilului.

d) provizioanele specifice constituite potrivit legii de organizare si functionare de catre institutiile de credit, institutiile financiare nebancare, precum si provizioanele specifice constituite de alte persoane juridice similare;

e) provizioanele constituite de fondurile de garantare;

f) rezervele tehnice constituite de societatile de asigurare si reasigurare;

g) provizioanele de risc pentru operatiunile de pe pietele financiare;

h) provizioanele constituite in limita unui procent de 100% din valoarea creantelor asupra clientilor (altele decat cele de la punctele d), f), g), i), care indeplinesc urmatoarele conditii:

sunt inregistrate dupa data de 1 ianuarie 2007;

creanta este detinuta la o persoana juridica asupra careia este declarata procedura de deschidere a falimentului, pe baza hotararii judecatoresti;

sunt datorate de o persoana care nu este persoana afiliata contribuabilului;

au fost incluse in veniturile impozabile ale contribuabilului;

i) pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor incerte sau in litigiu neincasate, pentru partea neacoperita din provizion;

4. Deductibilitatea cheltuielilor cu dobanzile si diferentele de curs valutar

Cheltuielile cu dobanzile sunt integral deductibile in cazul in care gradul de indatorare a capitalului este mai mic sau egal cu trei. Gradul de indatorare a capitalului se determina ca raport intre capitalul imprumutat cu termen de rambursare peste un an si capitalul propriu ca medie a valorilor existente la inceputul anului si sfarsitul perioadei pentru care se determina impozitul pe profit.

In cazul in care gradul de indatorare a capitalului este trei, incepand cu 1 ianuarie 2005 cheltuielile cu dobanzile si cu pierderea neta din diferentele de curs valutar sunt nedeductibile. Cheltuielile cu dobanzile si cu pierderea neta din diferentele de curs valutar ramase nedeductibile se reporteaza in perioada urmatoare, pana la deductibilitatea integrala a acestora.

Pentru imprumuturile valuta, in situatia in care cheltuielile din diferentele de curs valutar ale contribuabilului depasesc veniturile din diferentele de curs valutar, diferenta va fi tratata ca o cheltuiala cu dobanda, deductibilitatea acestei diferente fiind supusa limitarilor.

Dobanzile si pierderile din diferentele de curs valutar, in legatura cu imprumuturile obtinute direct sau indirect de la banci internationale de dezvoltare si organizatii similare si cele care sunt garantate de stat cele aferente imprumuturilor obtinute de la institutiile de credit romane si straine, de la institutiile financiare nebancare, nu se incadreaza in aceste principii.

In cazul imprumuturilor obtinute de la alte entitati, cu exceptia societatilor bancare romane sau straine, sucursalelor bancilor straine, cooperativelor de credit, societatilor de credit ipotecar, dobanda deductibila este limitata la:

a) nivelul ratei dobanzii de referinta a Bancii Nationale a Romaniei, corespunzatoare ultimei luni din trimestru, pentru imprumuturile in lei;

b) nivelul ratei dobanzii anuale pentru anul 2004 este de 9% pentru imprumuturile in valuta. Acest nivel se actualizeaza prin hotarare a Guvernului.

5. Amortizarea fiscala

Cheltuielile aferente achizitionarii, asamblarii, instalarii sau imbunatatirii mijloacelor fixe amortizabile se recupereaza din punct de vedere fiscal prin deducerea amortizarii la calcularea profitului impozabil.

Mijlocul fix amortizabil este reprezentat de orice imobilizare corporala care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii:

a)     este detinut si utilizat in productia, livrarea de bunuri sau in prestarea de servici, pentru a fi inchiriat tertilor sau in scopuri administrative;

b)     are o valoare mai mare decat limita stabilita prin hotarare a Guvernului;

c)     are o durata de utilizare mai mare de un an.

De asemenea, sunt considerate mijloace fixe amortizabile:

a)     investitiile efectuate la mijloacele fixe care fac obiectul unor contracte de inchiriere, concesiune, locatie de gestiune si altele;

b)     mijloacele fixe puse in functiune partial, pentru care nu s-au intocmit formele de inregistrare ca imobilizari corporale (se includ la valoarea rezultata din cheltuielile ocazionate de realizarea lor);

c)     investitiile efectuate pentru descoperta in vederea valorificarii de substante minerale utile, precum si pentru lucrari de deschidere si pregatire a extractiei in subteran si la suprafata;

d)     investitiile efectuate la mijloacele fixe existente, sub forma cheltuielilor ulterioare realizate in scopul imbunatatirii parametrilor tehnici initiali si care conduc la obtinerea de beneficii economice viitoare, prin majorarea valorii mijlocului fix;

e)     investitiile efectuate din resurse proprii, concretizate in bunuri noi, de natura celor apartinand domeniului public, precum si in dezvoltari si modernizari ale bunurilor aflate in proprietate publica;

f)      amenajarile de terenuri.

Nu sunt considerate active amortizabile: terenurile, inclusiv cele impadurite; tablourile si operele de arta;, fondul comercial; lacurile, baltile, iazurile care nu sunt rezultatul unei investitii; bunurile din domeniul public finantate din surse bugetare; orice mijloc fix care nu isi pierde valoarea in timp datorita folosirii; casele de odihna, locuintele de protocol, navele, aeronavele, vasele de croaziera altele decat cele utilizate in scopul realizarii veniturilor.

Regimul de amortizare pentru un mijloc fix amortizabil se determina astfel:

a)     in cazul constructiilor se aplica metoda de amortizare liniara;

b)     in cazul echipamentelor tehnologice, respectiv, masini, utilaje, instalatii, computere, contribuabilul poate opta pentru metoda de amorizare liniara, degresiva sau accelerata;

c)     in cazul oricarui alt mijloc fix amortizabil contribuabilul poate opta pentru metoda de amortizare liniara sau metoda degresiva.

In cazul metodei de amortizare liniare, amortizarea se calculeaza prin aplicarea cotelor de amortizare liniare la valoarea de intrare a mijlocului fix amortizabil. Cota de amortizare liniara se calculeaza prin raportarea numarului 100 la durata normala de utilizare a mijlocului fix.

In cazul metodei degresive, amortizarea se calculeaza prin multiplicarea cotelor de amortizare liniare cu unul din coeficientii urmatori:

1,5 – daca durata normala de utilizare a mijlocului fix amortizabil este intre 2 si 5 ani;

2,0 – daca durata normala de utilizare a mijlocului fix amortizabil este intre 5 si 10 ani;

2,5 - daca durata normala de utilizare a mijlocului fix amortizabil este mai mare de 10 ani.

Daca se aplica metoda de amortizare accelerata, amortizarea se calculeaza in primul rand pana la 50% din valoarea de intrare a mijlocului fix si in urmatorii ani prin raportarea valorii ramase de amortizare la durata normala ramasa de utilizare a mijlocului fix.

Amortizarea fiscala se calculeaza astfel:

a)     incepand cu luna urmatoare celei in care mijlocul fix amortizabil se pune in functiune;

b)     pentru cheltuielile de investitii efectuate din surse proprii la mijloacele fixe din domeniul public, pe durata normala de utilizare, pe durata normala de utilizare ramasa sau pe perioada contractului de concesiune sau de inchiriere;

c)     pentru cheltuielile cu investitiile efectuate la mijloacele fixe concesionate, inchiriate sau luate in locatie de gestiune de cel care a efectuat investitia pe perioada contractului sau pe durata normala de utilizare, dupa caz;

d)     pentru cheltuielile cu investitiile efectuate pentru amenajarea terenurilor liniar pe o perioada de 10 ani;

e)     amortizarea cladirilor si a constructiilor minelor, salinelor cu extractie solutie prin sonde, carierelor, exploatarilor la zi, pentru substante minerale solide si cele din industria extractiva de petrol, a caror durata de folosire este limitata de durata rezervelor si care nu pot primi alte utilizari dupa epuizarea rezervelor, precum si a investitiilor pentru descoperta se calculeaza pe unitate de produs, in functie de rezerva exploatabila de substanta minerala utila.

Amortizarea pe unitate de produs se recalculeaza din 5 in 5 ani la mine, cariere, extractii petroliere, precum si la cheltuielile de investitii pentru descoperta, din 10 in 10 ani la saline.

f)      mijloacele de transport pot fi amortizate si in functie de numarul de kilometri sau numarul de ore de functionare prevazut in cartile tehnice, pentru cele achizitionate dupa data de 1 ianuarie 2004;

g)     pentru locuintele de serviciu, amortizarea este deductibila fiscal pana la nivelul corespunzator suprafetei construite prevazute de legea locuintei;

h)     numai pentru autoturismele folosite de angajati cu functie de conducere si administrare, in limita unui autoturism de persoana.

Contribuabilii care investesc in mijloace fixe amortizabile sau in brevete de inventie amortizabile, destinate activitatilor pentru care acestia sunt autorizati si care nu aplica regimul de amortizare accelerata, pot deduce cheltuielile de amortizare reprezentand 20% din valoarea de intrare a acestora, la data punerii in functiune a mijlocului fix sau a brevetului de inventie. Valoarea ramasa de recuperat pe durata normala de utilizare se determina dupa scaderea din valoarea de intrare a sumei egale cu deducerea de 20%.

Pentru achizitiile de animale si plantatii, deducerea este de 20% si se acorda astfel:

a)     pentru animale, la data achizitiei;

b)     pentru plantatii, la data receptiei finale de infiintare a plantatiei.

Pe baza principiilor mentionate, se amortizeaza si mijloacele fixe achizitionate in baza unui contract de leasing financiar cu clauza definitiva de transfer al dreptului de proprietate asupra bunului, la expirarea contractului de leasing financiar.

Ministerul Finantelor Publice elaboreaza normele privind clasificatia si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe^[9] si la propunerea acestuia se aproba prin Hotarare a Guvernului.

In cazul mijloacelor fixe amortizabile, deducerile de amortizare se determina fara a lua in calcul amortizarea contabila. Castigurile sau pierderile rezultate din vanzarea ori din scoaterea din functiune a acestor mijloace fixe, se calculeaza pe baza valorii fiscale a acestora (valoarea fiscala de intrare a mijloacelor fixe diminuata cu amortizarea fiscala)

6. Contracte de leasing

In cazul leasingului financiar, utilizatorul este tratat din punct de vedere fiscal ca proprietar, in timp ce in cazul leasingului operational locatorul/finantatorul are aceasta calitate. Amortizarea bunului care face obiectul unui contract de leasing se face de utilizator, in cazul leasingului financiar si de catre locator, in cazul leasingului operational, cheltuielile fiind deductibile. In cazul leasingului financiar utilizatorul deduce dobanda, iar in cazul leasingului operational locatarul deduce chiria (rata de leasing).

7. Pierderi fiscale

Pierderea anuala, stabilita prin declaratia de impozit pe profit, se recupereaza din profiturile impozabile obtinute in urmatorii 5 ani consecutivi. Recuperarea pierderilor se efectueaza in ordinea inregistrarii acestora, la fiecare termen de plata a impozitului pe profit.

Pierderea fiscala inregistrata de contribuabilii care isi inceteaza existenta, prin divizare sau fuziune nu se recupereaza de catre contribuabilii nou infiintati sau de catre cei care preiau partimoniul societatii absorbite.

Contribuabilii care au fost (sau sunt) platitori de impozit pe venit si care anterior, cumulat la data de 31 august 2001, au realizat pierdere fiscala o recupereaza in urmatorii 5 ani consecutivi cuprinsi intre data inregistrarii pierderii si data la care au revenit la sistemul de impozitare a profitului.

8. Reorganizari, lichidari si alte transferuri de active si titluri de participare

In cazul contributiilor cu active la capitalul unei persoane juridice in schimbul unor titluri de participare la aceasta persoana juridica, se aplica urmatoarele reguli:

a)     contributiile nu sunt transferuri impozabile;

b)     valoarea fiscala a activelor primite de persoana juridica este egala cu valoarea fiscala a acelor active la persoana care contribuie cu activul.

c)     Valoarea fiscala a titlurilor de participare primite de persoana care contribuie cu activele este egala cu valoarea fiscala a activelor aduse drept contributie de catre persoana respectiva.

Distribuirea de active de catre o persoana juridica romana catre participantii sai, fie sub forma de dividend, fie ca urmare a operatiunii de lichidare, se trateaza ca transfer impozabil, si se datoreaza impozit.

Regulile mentionate se aplica urmatoarelor operatiuni de reorganizare, daca acestea nu au ca principal obiectiv evaziunea fiscala sau evitarea platii impozitelor:

a) fuziunea intre doua sau mai multe persoane juridice romane, in cazul in care participantii la oricare persoana juridica care fuzioneaza primesc titluri de participare la persoana juridica succesoare;

b) divizarea unei persoane juridice romane in doua sau mai multe persoane juridice romane, in cazul in care participantii la persoana juridica initiala beneficiaza de o distribuire proportionala a titlurilor de participare la persoanele juridice succesoare;

c) achizitionarea de catre o persoana juridica romana a tuturor activelor si pasivelor apartinand uneia sau mai multor activitati economice ale altei persoane juridice romane, numai in schimbul unor titluri de participare;

d) achizitionarea de catre o persoana juridica romane a minimum 50% din titlurile de participare la alta persoana juridica romana, in schimbul unor titluri de participare la persoana juridica achizitoare si, daca este cazul, a unei plati in numerar care nu depaseste 10% din valoarea nominala a titlurilor de participare emise in schimb.

Operatiunile de reorganizare mentionate anterior se impoziteaza astfel:

a)     transferul activelor si pasivelor nu se trateaza ca un transfer impozabil;

b)     schimbul unor titluri de participare detinute la o persoana juridica romana cu titluri de participare la o alta persoana juridica romana nu se trateaza ca transfer impozabil;

c)     distribuirea de titluri de participare in legatura cu divizarea unei persoane juridice romane nu se trateaza ca dividend;

d)     valoarea fiscala a unui activ sau pasiv este egala pentru persoana care primeste un astfel de activ, cu valoarea fiscala pe care respectivul activ a avut-o la persoana care l-a transferat;

e)     amortizarea fiscala pentru orice activ se determina in conformitate cu regulile care s-ar fi aplicat de persoana care a transferat activul, daca transferul nu ar fi avut loc;

f)      transferul unui provizion sau al unei rezerve nu se considera o reducere sau anulare a provizionului sau rezervei, daca un alt contribuabil le preia si le mentine la valoarea avuta inainte de transfer;

g)     valoarea fiscala a titlurilor de participare care sunt primite de o persoana, trebuie sa fie egala cu valoarea fiscala a titlurilor care sunt transferate de catre aceasta persoana;

h)     valoarea fiscala a titlurilor de participare rezultate din divizare care au fost detinute inainte de a fi distribuite se aloca intre aceste titluri de participare si titlurile de participare distribuite, proportional cu pretul de piata al titlurilor de participare, imediat dupa distribuire.

In cazul in care o persoana juridica romana detine peste 15%, respectiv 10% incepand cu 2009, din titlurile de participare la o alta persoana juridica romana care transfera active si pasive catre prima persoana juridica prin una din operatiunile de reorganizare mentionate, anularea acestor titluri de participare nu se considera transfer impozabil.

Dupa data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, principiile se aplica persoanelor juridice care sunt rezidente in oricare stat membru al Uniunii Europene. In acest caz transferul de active si pasive nu se considera a fi transfer impozabil daca se indeplinesc oricare din urmatoarele conditii:

a) activele si pasivele sunt legate efectiv de un sediu permanent in Romania si continua sa fie utilizate pentru a genera profit impozabil in Romania;

b) activele si pasivele sunt legate efectiv de un sediu permanent al persoanei care transfera activele si pasivele situat in afara Romaniei.

Transferul unui provizion sau al unei rezerve se considera a fi o reducere impozabila a provizionului ori a rezervei respective, daca provizionul sau rezerva provine de la un sediu permanent, situat in afara Romaniei.

9. Asocieri fara personalitate juridica

In cazul asocierilor fara personalitate juridica, veniturile si cheltuielile inregistrate se atribuie fiecarui asociat, corespunzator cotei de participare in asociere.

Orice asociere fara personalitate juridica dintre persoane juridice straine, care isi desfasoara activitatea in Romania, trebuie sa desemneze una din parti care sa indeplineasca obligatiile ce ii revin fiecarui asociat. Persoana desemnata raspunde de inregistrarea asocierii la autoritatea fiscala competenta; conducerea evidentei contabile a asocierii; de plata impozitului in numele asociatilor; depunerea declaratiei fiscale; furnizarea de informatii in scris catre fiecare asociat, cu privire la partea din veniturile si cheltuielile asocierii care este atribuita acestuia, precum si la impozitul care a fost platit la buget in numele acestui asociat.

Pierderile legate de veniturile din surse externe se deduc numai din aceste venituri, separat pe fiecare sursa de venit. Pierderile neacoperite se reporteaza si se recupereaza in urmatorii 5 ani consecutivi.

10. Aspecte fiscale internationale

Veniturile unui sediu permanent

Persoanele juridice straine care desfasoara activitate prin intermediul unui sediu permanent in Romania datoreaza impozit pe profitul atribuibil sediului permanent din Romania.

Profitul impozabil se determina in urmatoarele conditii:

a)     numai veniturile ce sunt atribuibile sediului permanent se includ in veniturile impozabile;

b)     numai cheltuielile efectuate in scopul obtinerii de venituri se includ in cheltuielile deductibile.

Veniturile obtinute de persoane juridice straine din proprietatili imobiliare si din vanzarea – cesionarea titlurilor de participare

Persoanele juridice straine care obtin venituri din proprietati imobiliare situate in Romania sau din vanzarea – cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoana juridica romana au obligatia de a plati impozit pe profit pentru profitul impozabil aferent acestor venituri.

Veniturile din proprietatile imobiliare situate in Romania includ urmatoarele:

a) veniturile din inchirierea sau cedarea folosintei proprietatii imobiliare situate in Romania;

b) castigul din vanzarea – cesionarea drepturilor de proprietate sau al oricaror drepturi legate de proprietatea imobiliara situata in Romania;

c) castigul din vanzarea – cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoana juridica, daca minimum 50% din valoarea mijloacelor fixe ale persoanei juridice, sunt, fie direct, fie prin intermediul mai multor persoane juridice, proprietati imobiliare situate in Romania;

d) veniturile obtinute din exploatarea resurselor naturale situate in Romania, inclusiv castigul din vanzarea – cesionarea oricarui drept aferent acestor resurse naturale.

Orice persoana juridica straina care obtine venituri dintr-o proprietate imobiliara situata in Romania, sau din vanzarea – cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoana juridica romana are obligatia de a plati impozitul pe profit si de a depune declaratii de impozit.

Creditul fiscal

Orice persoana juridica romana sau persoana juridica straina cu sediul permanent in Romania, care plateste veniturile din proprietati imobiliare, catre o persoana juridica straina, are obligatia de a retine impozitul calculat din veniturile platite si de a-l vira la bugetul de stat.

Daca o persoana juridica romana obtine venituri dintr-un stat strain prin intermediul unui sediu permanent sau venituri supuse impozitului cu retinere la sursa si veniturile sunt impozitate atat in Romania cat si in statul strain, atunci impozitul platit catre statul strain, fie direct, fie indirect prin retinerea si virarea de o alta persoana, se deduce din impozitul pe profit.

Deducerea pentru impozitele platite catre un stat strain intr-un an fiscal nu poate depasi impozitul pe profit, calculat prin aplicarea cotei de impozit la profitul impozabil obtinut in statul strain sau la venitul obtinut din statul strain.

Impozitul platit unui stat strain este dedus numai daca persoana juridica romana prezinta documentatia corespunzatoare din care sa rezulte ca impozitul a fost platit catre statul strain.

Pierderi fiscale

Orice pierdere realizata printr-un sediu permanent din strainatate este deductibila doar din veniturile obtinute din strainatate.

11. Regulile speciale aplicabile vanzarii – cesionarii proprietatilor imobiliare si titlurilor de participare

Regulile speciale de impozitare se aplica persoanelor^[14] juridice romane si straine care vand – cesioneaza proprietati imobiliare situate in Romania sau titluri de participare detinute la o persoana juridica romana, daca indeplinesc urmatoarele conditii:

a) contribuabilul a detinut proprietatea imobiliara sau titlurile de participare pe o perioada mai mare de doi ani;

b) persoana care achizitioneaza proprietatea imobiliara sau titlurile nu este persoana afiliata contribuabilului.

In cazul castigurilor rezultate din vanzarea – cesionarea proprietatilor imobiliare situate in Romania si a titlurilor de participare detinute la o persoana juridica romana, care depasesc pierderile rezultate dintr-o astfel de vanzare – cesionare, impozitul pe profit se stabileste prin aplicarea unei cote de 10% la diferenta rezultata.

Castigul rezultat din vanzarea – cesionarea proprietatilor imobiliare sau titlurilor de participare este diferenta pozitiva intre:

a) valoarea realizata din vanzarea – cesionarea unor asemenea proprietati imobiliare sau titluri de participare; si

b) valoarea fiscala a unor asemenea proprietati.

Pierderea rezultata din vanzarea – cesionarea proprietatilor imobiliare situate in Romania si a titlurilor de participare detinute la o persoana juridica romana se recupereaza din profiturile impozabile rezultate din aceleasi operatiuni, in urmatorii 5 ani fiscali consecutivi.

Pierderea rezultata dintr-o vanzare – cesionare a proprietatilor imobiliare sau titlurilor de participare este diferenta negativa intre:

a) valoarea realizata din vanzarea – cesionarea proprietatilor imobiliare sau a titlurilor de participare; si

b) valoarea fiscala a unor asemenea proprietati imobiliare sau titluri de participare.

Valoarea fiscala pentru proprietatile imobiliare sau pentru titlurile de participare se stabileste astfel:

a) in cazul proprietatilor imobiliare, valoarea fiscala este reprezentata de costul de cumparare, construire sau imbunatatire a proprietatii redus cu amortizarea fiscala aferenta proprietatii;

b) in cazul titlurilor de participare, valoarea fiscala este costul de achizitie, inclusiv comisioane, taxe si alte sume platite, aferente achizitionarii titlurilor.

1 Plata impozitului pe profit si depunerea declaratiilor fiscale

Contribuabilii, societati comerciale bancare, persoane juridice romane si sucursalele din Romania ale bancilor, persoane juridice straine, au obligatia de a plati impozit pe profit anual cu plati anticipate efectuate trimestrial, actualizate cu indicele de inflatie. Termenul pana la care se efectueaza plata impozitului anual este termenul de depunere a declaratiei privind impozitul pe profit.

Organizatiile nonprofit au obligatia de a plati impozitul pe profit anual, pana la data de 15 februarie inclusiv a anului urmator celui pentru care se calculeaza impozitul.

Contribuabilii care obtin venituri majoritare din cultura cerealelor si plantelor tehnice, pomicultura si viticultura au obligatia de a declara si plati impozitul pe profit anual, pana la data de 15 februarie inclusiv a anului urmator celui pentru care se calculeaza impozitul.

Contribuabilii, altii decat cei mentionati anterior, au obligatia de a declara si plati impozitul pe profit trimestrial, pana la data de 25 inclusiv, a primei luni urmatoare trimestrului pentru care se calculeaza impozitul.

Contribuabilii care au definitivat pana la data de 15 februarie inchiderea exercitiului financiar anterior, depun declaratia de impunere definitiva si platesc impozitul pe profit aferent anului fiscal incheiat (pentru trim. IV) pana la data de 15 februarie inclusiv a anului urmator.

Persoanele juridice care inceteaza sa existe au obligatia de a depune declaratia anuala de impozit pe profit si platesc impozitul pana la data depunerii situatiilor financiare la registrul comertului.

Contribuabilii au obligatia sa depuna declaratia anuala de impozit pe profit pana la data de 15 aprilie inclusiv a anului urmator.

13. Retinerea impozitului pe dividende

O persoana juridica romana care plateste dividende catre o persoana juridica romana are obligatia sa retina si sa verse impozitul pe dividende retinut catre bugetul de stat.

Impozitul pe dividende se stabileste prin aplicarea unei cote de impozit de 10% asupra dividendului brut platit catre o persoana juridica romana.

Impozitul pe dividende care se calculeaza si se retine se plateste la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care se plateste dividendul. In cazul in care dividendele distribuite nu au fost platite pana la sfarsitul anului in care s-au aprobat situatiile financiare anuale, impozitul pe dividende se plateste pana la data de 31 decembrie a anului respectiv.