Incasso documentar si ordinul de plata

INCASSO DOCUMENTAR SI ORDINUL DE PLATA

INCASSO DOCUMENTAR

Este a doua modalitate de plata doc utilizata in schimburile economice internationale si este si este reglementat de publicatia 522 - Reguli Uniforme privind Incasso, care au fost revizuite in 1995 cu prima aplicare in 1996

Prima reglementata s-a numit "reguli uniforme pt incasarea hartiilor comerciale" elaborata in 1967 de CCI Paris

Sunt revizuite in 1979, schimbandu-se docum in Reguli Uniforme privind incasso - Publicatia 322

Comparative cu AD-ul platile prin incasso se efectueaza mult mai simplu, mai ieftin dar negarantate bancar aasa cum rezulta din urmat definitie : prin incasso se intelege tratarea de catre banci a docum comerciale si/sau financiare conform instructiunilor primate de la ordonator in scopul de a obtine acceptarea sau plata de a remite doc. contra plata sau contra acceptarii sau in alte conditii stabilite

Din definitie se desprind urmat elemente specifice mecanismului de incasso:

a)      Operatiunea consta intr-o simpla vehicular de doc, obligatia bancilor rezumandu-se la prestarea unui serviciu in conditiile impuse de intrsum date de exportator si potrivit Publicatiei 522

b)      Doc pot fi doc comerciale si doc financiare; in functie de doc utilizate se disting 2 tipuri de incasso:

Incasso simplu de doc fin neinsotite de doc comerciale

Incasso documentar in care se vehiculeaza doc comerciale insotite sau nu de cele financiare

c)      Scopul operatiunii este acela de transmitere a docum de la exportator la importator contra plata sau contra acceptare. Practic ambele tipuri de incasso sunt considerate a avea doc al platii, deoarece prin vehicularea doc intre banci, fie com, fie fin, se permite in final sa se obtina o plata contra docum si se urmareste ca destinatarul acestora (cump) sa nu intre in posesia lor decat dupa executarea obligatorie de plata sau de acceptare a cambiilor

Desi caracteristica de docum confera oarecare siguranta, atat pt vanzator ca importatorul nu intra in posesia marfii decat dupa achitarea doc, cat si pt importator care vazand doc are siguranta ca exportatorul si-a indeplinit obligatia de livrare a marfii conform contractului fin

Cu toate acestea pot aparea riscuri de incasare, motiv pt care aceasta modalitate este utilizata prioritar in relatiile cu partenerii traditionali, de incredere, pt a evita riscurile specifice incasso-ului

De asemeni se recomanda folosirea unui instrument de garantare sau de asigurare a marfurilor precum si alte masuri

Pe ansamblul platilor cu strainatatea ponderea incasso-urilor este 15-20%

Spezele si comisioanele bancare le suporta exp. daca nu se convine altfel

Riscurile specifice incasso-ului:

Intarzierea platii

Pierderea marfii    bancile neavand niciun angajament

Neplata marfii

PARTILE IMPLICATE

Conform Publicatiei 522 denumirea partilor este urmatoarea:

Ordonatorul (exportatorul)

Repr partea care incredinteaza bancii sale oper de incasso initiate de el

Trebuie sa depuna doc de expediere in timp optim ca sa nu ajunga marfa inaintea doc; in acest caz pot aparea riscurile de neplata sau intarziere, deoarece imp poate ridica marfa faca doc, sa o foloseasca sau sa o vanda

Banca exportatorului (remitenta) - este cea careia I se incredinteaza oper de catre ordonator si docum trimise ei pot fi doc cu plata la vedere si se utilizeaza sintagma docum contra plata (D/P) sau docum financiare cu plata la o anumita scadenta si se utilizeaza sintagma doc contra acceptare (D/A)

Doc cu plata la scadenta pot fi insotite si de un doc comercial pt a dovedi ca marfa a fost expediata

In cambia trebuie prevazut clar termenul scadentei, fie sub forma de data fixa, fie in raport cu data emiterii sau acceptarii ei si sa se evite formulari ca "X" zile de la data destinatiei.

Trebuie sa se mentioneze solicitarea exp ca banca la randul ei sa solicite intocmirea formalitatilor de protest de neplata / neacceptarea sis a stab cine suporta costurile de protest

Pt cambiile acceptate tre stab circuitul lor; de regula se returneaza exp intr-un nr de zile precizat in functie de data acceptarii sau se dau spre pastrare bancii pana la scadenta

Aceasta banca poate sa fie una terta de incredere (trustee bank)

Cand cambiile sunt insotite si de doc fin tre sa se precizeze clar conditiile de eliberare a docum imp pt a-si putea ridica marfa

Cand exportatorul nu este de acord cu plati partiale se precizeaza in docum ca vor fie eliberate numai dupa efectuarea platii marfii si daca ele corespund cu cele stabilite in ctr.

Amanarea platilor cat mai mult este o tendinta a imp desi pot aparea dezavantaje pt ambii parteneri, daca depasesc limitele unor termene stabilite

Aceste dezavantaje sunt pt exportator care sta cu sume imobilizate in marfuri, pt imp creeaza suspiciunea si neincrederea in el ca partener de tranz, de asemenea impotriva lui se pot lua masurijuridice, civile sau comerciale, cambiala

Cumparatorul (trasul) - este destinatarul final al doc si banca trebuie sa-i solicite indeplinirea unor conditii de plata sau acceptare in schimbul eliberarii doc

Are obligatia ca dupa primirea notificarii banci sa se prezinte la banca respective pt a controla existent tuturor doc ce atesta livrarea si daca ele corespund cu cele stab in contract si in final sa efectueze plata

Banca insarcinata cu incasarea (banca prezentatoare) - este banca care primeste doc cu dispozitie sau ordin de incasare de la banca remitenta si are obligatia de a prezenta doc trasului, de a obtine incasarea sau acceptarea dupa caz si de transmite in sens invers rezultatele, respectiv banii sau cambiile acceptate

In concluzie bancile indeplinesc rolul de prestator de servicii la ordinal dat de exportator contra unor comisioane bancare si alte speze pe care le suporta ordonatorul

Obligatia lor principala este de a transmite doc, de a incasa contravaloarea lor, aceasta presupunand si controlul doc si executarea instr privind transmiterea doc si obtinerea platii contra acestora.

Riscurile platii prin incasso

Riscul intarzierii la plata

Riscul de neplata - duce la un arbitraj in instantele com si civile

Riscul diminuarii platii sau incasarii, datorita scaderii valorii marfii prin degradare si scaderea preturilor pe piata privind marfa respectiva

Riscul pierderii marfii, atunci cand aceasta este expediata direct pe adresa importatorului care poate fi de rea credinta.

Masuri de prevenire si diminuare a riscurilor:

a)      Pastrarea controlului asupra marfii prin expedierea ei pe numele unei bani sau a unui tert (tranzitar), oper care se cheama vinculare a marfurilor

b)      Obtinerea prin contract a unor clauze de garantare cum ar fi scrisoarea de garantie bancara de plata la incasso

c)      Solicitarea unei garantii sau a unui avans

Marfurile pot fi contractate cu plata la incasso atunci cand natura marfii si pozitia ei pe piata aste destul de tare ceea ce trezeste interesul exp si se evita intarzierile de plata, etc. Pretul marfii si calitatea ei creste interesul imp pt tranz cand acestea sunt competitive. De asemeni conjunctura valorii il poate determina pe importator atunci cand il avantajeaza cursul valotar sa efectueze cat mai repede plata sau invers. De aceste modalitati de prevenire si diminuare a riscurilor trebuie sa tina cont atat imp cat si exp. La aceasta se pot adauga avalul bancar.

Mecanismul de derulare a incasso-ului:

Inchierea contractului de comert international prin care se convine modalitatea de plata prin incasso

Livrarea marfii

Prezentarea la banca remitenta a setului de doc ce atesta livrarea si expedierea, insotite de expedierea sau ordinul de plata la incasso; in care instrum de plata date de ordonator sunt date dar si précis, conditiile in care se vor inmana doc contra plata sau acceptarea inainte ce imp sa ridice marfa

Banca remitenta trasmite bancii prezentatoare propriul sau doc de incasso daco in care a preluat toate instr date de ordonator

Banca prezentatoare avizeaza imp despre primirea doc

6-7. Conform instr primite prin incasso banca prezentatoare elibereaza imp doc, dupa ce

aceasta le-a analizat si confirma exactitatea celor stabilite prin contract

Imp intra in posesia doc si face plata

Banca prez remite suma incasata contra doc bancii exp sau cambiile acceptate

Banca remitenta notifica exp ca a incasat banii sau ca a primit cambiile acceptate pt ca acesta sa-si recupereze banii la scadenta cambiilor

ORDINUL DE PLATA (OP-ul)

Constituie modalitatea de plata cea mai simpla, dar si cea mai putin utilizata in relatiile dintre partenerii externi. Esenta sa consta in transmiterea unei sume de bani de la pers ce o datoreaza, in favoarea altei pers ce este titulara creantei respective. OP-ul se deruleaza pe filiera conturilor bancare si se poate define astfel:

!!! OP-ul este o dispozitie data de o pers numita ordonator (cel care datoreaza suma) unei banci de a plati o suma determinata in favoarea altei pers numita beneficiar in vederea stingerii unei obligatii banesti provenita dintr-o relatie directa existenta intre ordonator si beneficiar.

Caracteristicile OP-ului

a)      Relatiile de plata se declanseaza ca urmare a unei obligatii asumate sau a unei datorii preexistente si care urmeaza sa se stinga odata cu onorarea sumei din OP.

b)      Opratiunea pornita din initiativa platitorului-ordonator care stabileste si regulile dupa care trebuie sa se deruleze si care sunt transmise bancii ordonatorului.

c)      Revocabilitatea este trasatura fundamentala deoarece ea isi poate modifica sau retrage instructiunile date pt plata fara a atrage asupra sa niciun fel de consecinte sau obligatii fata de cei implicati in operatiune. Este caracteristica care face ca OP-ul sa fie considerat ca o modalitate mai putin sigura pt efectuarea platilor.

d)     Provizionul - consta in constituirea unui depozit bancar obligatoriu pt ordonator cate odata cu emiterea OP-ului trebuie sa-i creeze bancii sale sursa necesara de fonduri sau macar partial si care se realizeaza fie prin depunerea unei sume din alte surse ale ordonatorului, fie prin blocarea de catre banca a sumei respective din contul ordonatorului existent la banca.

OP-ul are 2 forme

OP simplu - fara prezentarea unui anumit set de documente

OP documentar - forma intervenita de data mai recenta in care incasarea este

conditionata de prezentarea unor documente (factura comerciala, un

document de expediere, dovezi pt plata unor taxe, etc)

Partile implicate

Ordonatorul - cel care initiaza operatiunea si cel care plateste, constituie provizioane si poate revoca plata in orice clipa a derularii operatiunii.

Beneficiarul - cel in favoarea caruia se efectueaza plata conform conditiilor stabilite odata cu emiterea OP-ului.

Bancile implicate:

Banca ordonatoare - cea care primeste dispozitii de la ordonator cu privire la efectuarea platii si este banca unde se constituie provizionul.

Banca platitoare - banca la ghiseele careia se achita sumele catre beneficiar.

Bancile in operatiunea de OP cu simplul rol de prestatori de servicii, obligatiunile lor rezumandu-se in manipularea corecta a documentelor si a sumelor ce trebuiesc transferate precum si aceea de a solicita beneficiarului documentelor prevazute de ordonatorul platii.

Elementele OP-ului

Numele si adresa exacta a ordonatorului

Nr de inregistrare fiscal sic el de inmatriculare ca agent economic

Denumirea bancii ordonatoare

Numele si adresa beneficiarului

Nr de cont pe care il detine la banca respectiva

Data emiterii

Suma in cifre si litere cu indicarea valutei de plata, formula "va rog platiti" sau "veti plati" si motivul platii

Documentele ce trebuiesc prezentate (pe verso)

Derularea operatiunii de OP se realizeaza printr-un formular tipizat, numit OP care se pune la dispozitia clientului de catre bancile respective. Modul de plata poate fi realizat fie prin transmiterea formularului tipizat, fie telegrafic sau SWIFT.

Utilizarea OP-ului se face in operatiuni comerciale de valori mai mici si intre parteneri cu relatii vechi si intre care s-a stabilit o oarecare incredere. Este utilizat de asemeni si in operatiunile necomerciale sau pt plata mostrelor, a expedierii unor documente de valoare. In tara noastra utilizarea OP ca modalitate de plata in relatiile international, este mai rar intalnita datorita riscurilor ce pot aparea din cauza revocabilitatii ca trasatura fundamentala si nu pt valori foarte mari. Pana in 2000 a fost utilizat in proportie de 75% de exportatorii particulari private datorita costurilor scazute si a usurintei cu care se poate complete formularul respectiv. OP-ul nu se mai foloseste combinat cu alte modalitati de plata (plata avansului in cazul unui AD cu clauza rosie prin OP si restul sumei cu AD clauza rosie inchis) de asemenea se foloseste pt realizarea platii unei sume si incasso si restul prin incasso pe baza docum solicitate prin aceasta, platile anticipate pt transport, plata unor servicii, a unor ch. de asigurare sic el mai des utilizat pt plata cheltuielilor de intretinere a ambasadelor si reprezentantelor comerciale existente in diverse tari.

Mecanismul OP cuprinde urmat etape

Existent unei obligatii de plata recent stabilita preexistenta intre benef si ordon

Ordonatorul emite OP-ul pe baza formularului dat de banca ordonatoare

Banca ordonatoare transmite instructiunile de plata prin OP catre banca platitoare

Banca platitoare notifica beneficiarul platii de sosirea acestor instructiuni.

Beneficiarul prezinta documentele prevazute in instructiuni

Banca platioare il plateste pe beneficiar

Banca platioare ii transmite documentele primate bancii ordonatorului.

Acoperirea platii effectuate de banca platitoare prin transmiterea sumelor respective de catre banca platitoare.

Banca ordonatoare transmite documentele pe baza carora a efectuat plata ordonatorului

Ordonatorul fie depune banii din alte surse sau accepta blocarea din cont a platii facute de banca.

Costurile pt derularea operatiunii prin OP constau in taxarea fiecarei operatii asupra beneficiarului sau gruparea mai multor plati in fiecare autorizare de plata data in favoarea beneficiarului.

ORDONATOR

BENEFICIAR

1

BANCA ORDONATOARE

BANCA PLATITOARE

5,6 4 9 2 10

7

3

8

	EXPORTATOR (ORDONATOR)		IMPORTATOR (TRAS)

1

2

BANCA IMPORTATOARE

BANCA EXPORTATOARE

10 3 8 6/7 5

4

9

GARANTII SI GARANTIILE IN COMERTUL INTERNATIONAL

!!!Garantia se poate define ca o metoda, instrument sau angajament - accesoriu contractului comercial international emis in favoarea unui titular de drepturi capabil sa-l asigure pe acesta de realizarea certa a drepturilor garantate sau a reparatiei banesti corespunzatoare daunelor provocate de nerealizarea obligatiilor si drepturilor acestora => ca obligatia principala este aceea stabilita prin contract in virtutea careia partenerii sunt obligati in primul rand sa-si indeplineasca obligatiile asumate.

Prin solicitarea suplimentara a unei garantii se da nastere la o a doua relatie obligationala denumita si obligatie secundara dar este egala ca valoare si forma cu prima.

Cerintele de baza a unei garantii:

a)      Existenta unui patrimoniu independent de relatia contractuala care sa fie suficient de mare si cert pt un timp mai indelungat deoarece acesta trebuie sa acopere obligatiile garantate.

b)      Sa-i asigure beneficiarului acesteia dreptul si posibilitatea de a fi executata fara ca debitorul sa se poata opune

c)      Beneficiarul garantiei trebuie sa aiba asigurata posibilitatea utilizarii nestanjenite a rezultatului dupa executarea garantiei (transferul valutar al fondurilor fara impedimente legislative, etc)

Partile implicate:

Cel caruia i se solicita sa ofere o garantie suplimentara cu privire la respectarea obligatiilor sale stabilite prin contract si are 2 alternative:

Poate garanta cu bunuri materiale pe care le pune la dispozitie sub forma de ipoteca, gaj sau depozit bancar care fac parte din grupa garantiilor reale.

Poate apela la o terta persoana, garantul care isi asuma obligatia de a achita datoria solicitantului de garantie in cazul in care cel pt care a garantat nu-si indeplineste abligatiile asumate.

In acest caz instrumentul garantarii face parte din categoria garantiilor personale si acesta poate fi o scrisoare de garantie bancara sau garantia caselor de asigurari, avalul bancar privind o cambie sau un bilet la ordin si acreditivul standby.

In acest tip de garantare se naste obligatia principala si obligatia secundara intre 3 parti implicate

a)      Ordonatorul garantiei = debitorul principal sic el caruia i se solicita o garantie de catre partenerul de contract respectiv beneficiarul garantiei care poate fi exportatorul si ordonatorul solicita tertei persoane denumita garant emiterea unei garantii personale.

b)      Beneficiarul = cel in favoarea caruia garantul la ordinul ordonatorului emite garantia pt a putea fi executata in cazul cand acesta nu-si indeplineste obligatiile asumate prin contract.

c)      Garantul = este debitorul secundar care in caz de neindeplinire a obligatiilor de catre debitorul principal le va indeplini cu caracter reparatoriu si se poate angaja in 2 moduri:

Sa indeplineasca intocmai obligatia contractuala cu privire la respectarea datei de livrare a marfurilor si clauza de reparare a marfurilor defecte sau inlocuirea lor.

Reparatia baneasca prin despagure a beneficiarului garantiei in caz de neindeplinire a obligatiilor debitorului principal.

Tipuri de garantii

Orice persoana fizica sau juridical care dispune de un patrimoniu

a)      Pot fi din randul partenerilor de contract care datorita relatiilor indelungate pot pune la dispozitia beneficiarului neconditionat o parte din avutul lor (bunuri imobiliare, active financiare, depozite bancare, etc). Este un tip de garantie care implica costuri mai reduse dar implica riscul in cazul de faliment cand poate fi inclusa la masa activelor falimentare (masa credara) si garantia data de partener.

b)      Orice firma sau companie industriala sau comerciala nelegata de raporturi contractuale ale celor 2 parteneri. Acest tip de garantie este valabil cand este vorba de reparatiile fizice si mai rar in cazul relatiei banesti.

c)      In tarile dezvoltate economic se practica din ce in ce mai des ca garanti, soc de asigurari deoarece au patrimoniu cunoscut, sunt specializate in acoperirea riscurilor si in definirea felului de risc. Este o procedura mai sigura dar mai greoaie de asigurat deoarece reclama timp pt constatarea daunelor.

d)     Statul repr un garant foarte sigur. Prin guvernul respectiv Ministerul Finantelor din guvernul statului si banca comerciala si aceste garantii au caracter de maxima siguranta dare le depind de competenta reprezentantilor statului, de a delimita patrimoniul garantului si de a se angaja fata de strainatate prin aceste garantii. Ele imbraca forma unui document cu caracter solemn = garantii solemne.

e)      IC si financiare care in momentul de fata ocupa locul 1 privind alegerea garantilor deoarece pe piata internationala bancile se bucura de mai multa incredere, li se poate cunoaste si patrimoniul din biletul periodic care sta la dispozitia clientilor prezentand promptitudine in rezolvarea angajamentelor prezentand seriozitate si dispun de o gama de servicii oferite.

Instrumentele principale de garantare utilizate mai des pe plan international:

Scrisoarea de garantare bancara

Scrisoarea de garantare a societatii de asigurare

Garantia comuna si a contractorului care depune un angajament fata de banca

L/C

Acreditivul standby

Efectul de comert/ titluri de credit acceptate si analizate

Depozit bancar si rezolvarea dreptului de proprietate, ipoteca, gaj

Textul regulilor si uzantelor privind garantia Camera de Comert International de la Paris precizeaza expres ca trebuie mentionata forma sau instrumentul de garantare ce s-a stabilit intre parti si documentul prin care se materializeaza tipul de garantie respectiv, documentul care devine o anexa a contractului comercial si a contractului de garantare devenind parte integranta a acestuia.

!!!Scrisoarea de garantie bancara repr un angajament scris asumat de banca garanta in favoarea unei persoane numita beneficiarul garantiei de a plati acestui (garantului) suma de bani in cazul in care cel in favoarea caruia se emite garantia nu si-a onorat obligatiile asumate prin contract. Se poate deduce ca banca prin garantia bancara nu garanteaza fapte ci preia o obligatie de plata cu titlu reparatoriu in caz de neindeplinire a unui angajament luat de unul dintre partenerii sai. Scrisoarea de garantie bancara imbraca forma unui contract de garantare unilateral si subsidiar contract comercial.

Emiterea ei determina 3 raporturi juridice

Raportul juridic fundamental ca urmare a incheierii CCI, deriva din contractul de garantie.

Raportul juridic de mandate pe care-l primeste garantul de la ordonator sau de la benef.

Contractul de garantie bancara este problema legata de sistemul de drept care guverneaza garantia respective si repr o problema fundamentala deoarece pe langa regulile si uzantele - Publicatia 458 privind garantiile in relatiile internationale, acestea se supun si legislatiei tarii respective in materie de relatii ce se stabilesc prin garantarea unui patrimoniu indifferent de forma acestuia. Legat de Publ 458 care a inlocuit Pbl 325 trebuie mentionat ca se continua sa se lucreze si cu 325. Aplicarea acestor reguli are loc cand la garantiile bancare se precizeaza in mod expres ca sunt supuse Pbl 458 a CCI Paris.

Relatiile obligationale care impun utilizatorilor garantiilor sunt de regula pt urmatoarele situatii:

Restituirea avansurilor

Asigurarea bunei desfasurari a contractelor

Asigurarea bunei functionary a instalatiilor, a utilajelor si a marfurilor in general

Participarea la licitatie internationala

Serviciul de garantare pt deschiderea AD-ului

Plata pretului sau a ratelor scadente care implica scrisoarea de garantie bancara de plata.

Plata creditelor primate.

Oblig principala

Garant C

Garant

Obligatia secundara oblig secundara Oblig secundara

Elemente ale garantiei bancare:

Garantia bancara constituie un act juridic cu implicatii patrimoniale si in mod obligatoriu trebuie sa indeplineasca anumite conditii de fond si de forma pt a permite utilizarea ei in scopul pt care s-a emis. Elementele sunt urmatoarele:

Titlul (payment, guarantee)

Felul garantiei (by / tender band)

Data emiterii si localitatea

Banca garanta

Beneficiarul garantiei

Ordonatorul

Partea introductiva: ne referim la contractul dumneavoastra, nr incheiat intre dvs in calitate de ordonator . privind .

Obiectul garantiei: plata unui avanc de . % / garantie de restituire a avansului

Valoarea garantiei: conform docum + dob % sau val fixa .

In functie de obiect valoarea garantiei se exprima, fie procentual din valoarea tranzactiei, fie in suma fixa.

% - gar de participare la licitatie

% - garantia de buna executie 5%

De restituire a avansului 100%

Forma de angajament al bancii:

Gar accesorii si simple

La cerere

Solidare (gar emitent si ordonator)

Ambii sunt desemnati ca debitori pt aceeasi obligatie ca debitori pt aceeasi obligatie.

Independenta derivate din cea solicitata = cel mai des utilizata in relatiile externe

Conditia si modul de plata

Valabilitatea garantiei unde se mentioneaza data si se precizeaza obligatia de restituire al formularului original al garantiei cand aceasta devine fara obiect

Clauza de identificare a cererii de plata si a confirmarii ei

Clauza de reducere a sumei totale cand platile se fac esalonat

Semnatura bancii garante.