INSTRUMENTE DE PLATA

INSTRUMENTE DE PLATA

Instrumente de plata cu numerar

= sunt reprezentate prin moneda metalica si banknote si reprezinta cea mai veche forma de circulatie monetara.

1. Operatii de primire a numerarului:

- foaie de varsamant-elemente

- ordinul de incasare: telefon, imprimante

- borderoul insotitor- locul si data primirii gentilor sigilate cu numerar, nr. gentilor, denumirea dep., contul in banca, suma totala in cifre si litere pe cupiuri.

- documentele de casa emise de calculator.

2. Operatii de eliberare a numerarului:

- cec simplu

- odinul de plata

- documente de casa emise de calculator: chitanta

- cererea pt rascumpararea certificatelor de depozit.

Instrumente de plata fara numerar

1. Viramentul
2. Ordinul de plata
3. Cecul
4. Cambia
5. Biletul la ordin
6. Cardul
7. Acreditivul
8. Incasso
9. Srisoarea de garantia bancara

+ 10. Vinculatia

+ 11. Mijloace elecronice

1. Viramentul

p    Procedeu tehnic bancar, creditarea unui cont si debitarea altuia:

- transfer din contul de disp. in contul de dep. la termen

- transfer din contul de disp. in contul de linie de credit

- transfer din contul de disponibil in contul de card

p    Instrument de plata, operarea pe soldul contului de catre banca prin ordinul scris, telefon, electronic al clientului

p    Modalitate de reglare a relatiilor intre banci =obligatii reciproce

2. Ordinul de plata

= dispozitie neconditionata adresata bancii scris pe suport hartie sau electronic

Participanti:

ordonatorul, platitorul, cel care emite ordinul de plata si-l depune la banca sa;

banca platitorului, care la primirea ordinului de plata verifica daca platitorul dispune de fondurile necesare efectuarii platii;

banca beneficiarului, care primeste prin circuitul bancar ordinul si crediteaza contul beneficiarului;

beneficiarul

Elemente obligatorii

p    Ordinul neconditionat de a plati o suma de bani

p    Numele platitorului si numarul de cont al acestuia, deschis la banca initiatoare

p    Elemente de natura sa permita autentificarea emitentului de catre banca initiatoare

p    Numele beneficiarului si numarul de cont al acestuia, deschis la banca destinatara

p    Denumirea bancii initiatoare si a bancii destinatare

Operatiuni:

p    Receptia

p    Autentificarea-verificarea persoanei indicata ca emitent

p    Acceptarea-ordin valabil

p    Refuzul-banca decide sa nu execute

p    Executarea

Ordinul de plata documentar: este conditionat de obligatia beneficiarului de a prezenta anumite documente indicate de ordonator in ordinul de plata;

3. Cecul

titlu de credit prin care o persoana numita tragator da ordin altei persoane numita tras (de obicei banca tragatorului)sa plateasca la vedere o anumita suma de bani beneficiarului, sau de a trece acesta suma in contul sau. - platibil in 8 zile in localitatea in care a fost emis, 15 zile in alte conditii
- poate fi girat, avalizat, cesionat

- transmisibil prin gir

Elementele cecului:

p   Denumirea de cec trecuta pe inscris -bancile pun la dispozitia clientilor carnete de cec tipizate

p   Ordinul neconditionat de a plati o suma de bani inscrisa pe cec, moneda de exprimare

p   Numele trasului-denumirea bancii platitoare

p   Data si locul emiterii cecului , locul platii

p   Denumirea si semnatura emitentului, tragatorului

Tipuri de cecuri:

Dupa modul de incasare

p   Cecul simplu, poate fi platit in numerar sau in cont, dupa solicitarea beneficiarului

p   Cecul barat: doua linii paralele, poate fi platit doar in contul beneficiarului, daca intre cele doua linii se inscrie si banca

p   Cecul certificat: trasul (banca)certifica existenta disponibilului, tragatorul nu mai poate retrage banii din cont

p   Cecul circular: emis de o banca asupra subunitatii sale sau asupra altei banci

p   Cecul de calatorie: intervine si posesorul

Dupa beneficiar:

a.     cec nominal : are indicat numele beneficiarului.

b.    cec la purtator: nu contine numele beneficiarului, fiind platibil in momentul prezentarii,; nu exista la noi in tara.

4. Cambia - trata-

= reprez un titlu de credit care pune in relatie 3 persoane: o persoana numita tragator da ordin unei alte personae numita tras sa plateasaca neconditionat la scadenta o anumita suma de bani unei a treia personae numita beneficiar( sau la ordinal acesteia).

Elementele cambiei:

p    Denumirea de cambie inscrisa in text

p    Ordinul neconditionat de a plati o suma de bani inscrisa pe cambie, in cifre si litere, moneda de exprimare

p    Numele si denumirea trasului

p    Data si locul emiterii

p    Scadenta/data la care cambia trebuie platita

p    Locul platii si banca la care se face plata

p    Numele si denumirea beneficiarului

p    Denumirea si semnatura emitentului, tragatorului

Alte persoane implicate:

p    Avalist-garanteaza; avalizat

p    Giratar -noul posesor al cambiei; girant

p    Obligat principal -acceptarea (va plati oricarui posesor al cambiei)

p    Banca care sconteaza -cumpara cambia

p    Banca care acorda credit pe baza de gaj de cambii

OPERATIUNI CAMBIALE:

Operatiuni nebancare:

1. Acceptarea: operatiunea prin care trasul(debitorul) isi insuseste obligatia de plata si stabileste momentul platii.
2. Girul cambiei: operatiunea de transfer a unui titlu de credit prin inscrierea pe verso-ul acestuia a dorintei actualului beneficiar(girant) de a transmite si remite altei personae(giratar) titlul de credit.
3. Avalizarea: operatiune prin care printr-o mentiune inscrisa in cambia o persoana numita avalist garanteaza plata la scadenta. Cel care a avalizat cambia, in cazul insolvabilitatii debitorului, va fi nevoit sa plateasca.
4. Plata cambiei: operatiune de stingere a obligatiei banesti.termenul prezentarii la plata este de obicei ziua scadentei sau cel mult 2 zile de la scadenta.   
5. Regresul cambial: actiunea judecatoreasca prin care beneficiarul emite pretentii de plata asupra celorlalti obligati(tragator, girant, avalist) inscrisi in cambia, daca printr-o actiune directa de executie asupra acceptantului si svslistilor sai, beneficarul nu obtine suma inscrisa in cambie.

2.Operatiuni bancare:

a. Scontarea: beneficiarul se prezinta la banca pt a obtine un credit bancar; valoarea creditului(val. actuala) este mai mica decat valoarea nominala a cambia, diferenta fiind scontul, adica dobanda perceputa de banca pt operatiunea de scontare, dobanda care se calculeaza pe baza taxei scontului:

VCscont= VN-scont = VN-VN x tsc x nz/360.

b. Rescontarea: operatiune prin care o banca comerciala care a scontat deja o cambia se rezinta la banca centrala pt a obtine un credit.Valoarea creditului acordat de banca centrala reprez. Valoarea actuala la rescontare, calculate ca diferenta intre valoarea nominala si rescont(dobanda perceputa de banca nationala). Rescontul se calculeaza pe baza taxei de rescont:

VC rescont= VN-rescont= VN-VN x tresc x nz/60

c. Operatiunile cambiale asiguratorii: operatiuni effectuate de banci in situatia in care in urma analizei cambiilor rezulta nesiguranta acestora.

- Pensiunea cambiilor: pp rascumpararea cambiei de catre prezentatorul acesteia inainte de scadenta. Aceasta operatiune nu pp trecerea cambiilor in posesia bancii.

- Gajul cambiei: cambia este prezentata drept garantie pt un credit bancar, de catre detinatorul acesteia.

Tipuri de cambii:

CAMBII COMERCIALE - au la baza tranzactii (vanzari-cumparari de marfuri)

CAMBII FINANCIARE, emise in scop speculativ, cu scopul de a obtine credite bancare.

Cambiile financiare - cambii reciproce, emise prin intelegere de catre trei agenti economici prin care se obliga unul fata de celalalt

Deoarece nu au la baza operatiuni economice, aceste emisiuni de cambii financiare conduc la cresterea nejustificata a creditelor

5. Biletul la ordin

reprezinta un titlu de credit prin care o persoana numita emitent(debitor) isi asuma obligatia de a plati intr-un anumit loc si la un anumit termen beneficiarului(creditorului) sau la ordinul acestuia o suma de bani.

Prelungirea scadentei

la cererea trasului

se stabileste o valoare nominala noua.

unde:

n_z - numar zile prelungire;

VN_v - valoarea nominala veche;

VN_n - valoarea nominala noua;

tsc - taxa scontului

Centrala Incidentelor de Plati:

1997 - centru de intermediere, care gestioneaza in numele BNR informatia specifica incidentelor de plati

Bancile sesizeaza si transmit Centralei Incidentelor de Plati toate incidentele de plata, cum ar fi:

o      refuzul la acceptare sau la plata a cambiilor

o      refuzul la plata a biletelor la ordin

o      emiterea unui cec fara autorizarea bancii trase

o      emiterea unui cec fara existenta de disponibil in vederea onorarii integrale sau partiale a cecului in momentul prezentarii sale spre incasare

o      emiterea unui cec cu mentiuni obligatorii lipsa,

o      emiterea unui cec de catre o persoana aflata sub interdictie bancara.

Organizare:

p    FNC- Fisier National de Cecuri

p    FNCb- Fisier National de Cambii

p    FNBo- Fisier National de Bilete la ordin

p    FNPR- Fisier National al Persoanelor cu Risc-lista neagra a rau-platnicilor

Interdictia bancara:

p    Interdictia bancara-interzicerea emiterii cecurilor pe o perioada de 1 an, ca urmare a unor incidente de plati majore:

- emiterea unui cec fara autorizarea bancii trase

- emiterea unui cec fara existenta de disponibil in vederea onorarii integrale sau partiale a cecului in momentul prezentarii sale spre incasare

- emiterea unui cec cu mentiuni obligatorii lipsa

p    Urmari: - notificarea la CIP

- transmiterea unei somatii catre client prin care este instiintat de interdictia bancara si obligat sa restituie formularele de cec eliberate de banca

- transmiterea catre toate unitatile bancii respective si catre toate centralele bancilor

6. Cardul- instrument de credit si de plata

- Alternativa le mijloacele clasice: numerar si cec

- Urmare a extinderea tehnicii electronice

- Initial cardul reprezenta doar o confirmare a faptului ca posesorul ei era titularul unui depozit, iar ulterior cartea de credit a devenit o modalitate de efectuare a platilor .

1960 - Bank of America lanseaza BankAmericard (devenita ulterior VISA International)

1966 - un grup format din 17 banci a creat o retea proprie de acceptare reciproca la plata a cartilor de plata emise (Asociatia Interbancara de Carduri, devenita, mai tarziu MasterCard)

Tipuri de carduri:

1. Dupa caracteristica de securizare:

v    Cu banda magnetica: algoritm unic de decodare a datelor de verificare a validitatii cardului

v    Cu microprocesor (chip) - smartcardurile, pot asigura alimentarea si golirea financiara =portofel electronic

2. Dupa modul de acoperire al cheltuielilor:

v    Debit cardurile sau cartile de debit permit utilizatorului achizitia de bunuri si servicii sau retrageri de numerar, in limita disponibilului existent in contul de card

v    Credit cardurile sau cartile de credit - permit achizitionarea de bunuri si servicii, respectiv retrageri de numerar, chiar daca posesorul cardului nu are disponibil in contul de card, printr-o linie de credit

3. In raport de emitent:

v    Carduri bancare

v    Carduri private: comercianti

4. Dupa momentul inregistrarii tranzactiei

v    Sistemul pay-later, de tinatorul isi regleaza datoria fata de banca la anumite intervale de timp

v    Sistemul pay-before, detinatorul plateste serviviile inainte de a beneficia de ele: metrou, telefon, utilitati

v    Sistemul pay-now

Principalele sisteme mondiale care asigura decontarea prin carduri:

p    Visa International: 850 mil carduri in lume, 550.000 automate, 17 mil. locatii accepta VISA - 60% cota de piata . Visa Classic, Visa business, Visa Gold, etc.

p    Europay International- cuprinde MasterCard International, cu sediul in SUA si Eurocard International, cu sediul in Belgia: MasterCard, Maestro, Eurocard-ATM,etc.

p    American Express: Business Card, Gold Card,etc.

Distribuitoare automate de numerar-ATM- Automated Teller Machine:

p    Siguranta operatiunilor

p    Disponibilitatea

p    Prestarea serviciilor si unde nu exista ghiseu bancar

p    Plata salariilor

p    Obtinerea extrasului de cont-sold

p    Transfer de fonduri

p    Plata utilitatilor

Puncte electronice de vanzare la comercianti-EFTPOS-Electric Funds Transfer at Point of Sale:

p    Dispozitive automate amplasate la comercianti, ce permit plata prin carduri

p    Avantaje:

- eliminarea factorului uman

- cresterea vitezei de operare

- eliminarea numerarului

- fidelizarea clientelei comerciantilor

Banca la domiciliu -Telephone Banking:

p    Informatii asupra soldului

p    Trasfer intre conturi

p    Plata facturilor

p    Solicitarea de carnete de cecuri

7. Acreditivul

p    Cea mai utilizata metoda pe plan international

p    Cea mai sigura si cea mai costisitoare

p    Reguli si uzante uniforme privind acreditivul documentar, elaborate de Camera Internationala de Comert din Paris

Acreditivul conta in:

separarea sumelor intr-un cont distinct (in moneda nationala sau in valuta); sumele pot fi asigurate din disponibilitati proprii si/sau credite bancare

se deschide la cererea cumparatorului

angajamentul bancii emitente (in numele cumparatorului) de a plati furnizorul pe masura ce acesta prezinta documentele de expediere a marfurilor, executare a lucrarilor, prestari a serviciilor

Participanti la acreditivul documentar:

banca vanzatorului, care priveste documentele si le remite bancii cumparatorului

cumparatorul (importator) care solicita bancii sale deschiderea acreditivului

banca emitenta a acreditivului (banca cumparatorului), careia i se remit documentele la plata si care plateste dupa ce verifica documentele

vanzatorul (exportator), prestatorul de servicii, executantul lucrarilor, care emite si prezinta documentele la banca in vederea incasarii

Deschiderea acreditivului cuprinde:

p    denumirea platitorului si data deschiderii acrditivului;

p    banca la care platitorul are cont deschis;

p    denumirea beneficiarului acreditivului, in contul caruia se vor efectua platile;

p    banca beneficiarului;

p    suma acreditivului in cifre si litere;

p    obiectul acreditivului;

p    documentele ce trebuie prezentate la banca de catre beneficiar pentru a putea incasa sumele din acreditiv;

p    termenul de valabilitate a acreditivului (daca se poate reinnoi in aceleasi conditii dupa fiecare utilizare, acreditivul se numeste revolving)

p    semnaturile autorizate si stampila platitorului.

Derularea unui acreditiv documentar

Derularea acreditivului

1. furnizorul si cumparatorul stabilesc de comun acord ca modalitate de plata acreditivul documentar prin contract
2. cumparatorul depune la banca sa cererea de deschidere a acreditivului: Incoterms 1990:conosament, asigurare,certificat de origine, certificat de calitate
3. un exemplar al cererii este remis cumparatorului
4. deschiderea acreditivului:remiterea catre banca furnizorului
5. notifica deschiderea acreditivului
6. furnizorul expediaza marfurile
7. furnizorul depune documentele -max 21 zile de la expedierea marfurilor, pe care il depune la banca sa
8. banca furnizorului remite documentele catre banca cumparatorului, pe baza carora se debiteaza contul "Depozite pentru deschiderea de acreditive" si se crediteaza contul curent al furnizorului
9. remiterea catre furnizor ca anexa la extrasul de conta doc. de plata
10. remiterea documentelor catre cumparator

Tipuri de acreditiv:

1. Din punct de vedere al angajamentului si asigurarii platii

Irevocabil - clauzele nu pot fi modificate decat cu acordul scris al ambelor parti (furnizor, cumparator)

Revocabil - caz in care cumparatorul (importatorul) poate sa modifice in intregime sau anumite clauze ale acreditivului, fara a avea acordul partenerului de contract (vanzatorul, exportatorul)

2. D.p.d.v. al confirmarii:

- confirmat

- neconfirmat

3. D.p.d.v. al domicilierii:

- domiciliat in tara cumparatorului

- domiciliat in tara vanzatorului

8. Incasso-ul documentar

= remiterea unei instructiuni, insotita de documente comerciale de catre exportator bancii importatorului, in scopul platii sau acceptarii acestora de catre importator

- plata nu este garantata

manipularea de catre banci a documentelor comerciale si/sau financiare in scopul de a obtine plata (acceptarea)

aceste documente dovedesc expedierea (livrarea) marfurilor: factura comerciala externa, scrisoarea de trasura internationala, conosamentul, biletul la ordin, cecul, cambia

incasso simplu sau documentar

9. SCRISOAREA DE GARANTIE BANCARA

= reprezinta garantarea platii (sau a prestatiei) de catre banca, in favoarea clientului sau, persoana juridica

v    serveste pentru operatiuni de comert, acordarea de credite sau participarea la licitatii interne sau internationale, in vederea achizitiilor de bunuri si servicii

v    Pentru obtinerea scrisorii, banca percepe un comision, iar in cazul in care agentul economic nu plateste la scadenta, banca efectueaza plata prin acordarea unui credit.

Cuprinde

p    unitatea bancara emitenta;

p    data emiterii si data expirarii valabilitatii scrisorii de garantie;

p    semnaturile autorizate sa angajeze si sa reprezinte societatea bancara;

p    suma pentru care se emite garantia si beneficiarul garantiei;

p    mentiunea ca garantia este irevocabila si neconditionata, iar la notificarea facuta de creditor in legatura cu neefectuarea platii de catre debitor (clientul bancii), banca va efectua plata pe baza scrisorii de garantie.

3.3 Alte modalitati de plata:

10. Vinculatia

p    Plata se efectueaza contra marfa

p    Modalitate dificila

p    Trimiterea marfii nu pe adresa importatorului, ci a unei banci corespondente sau a unei case de expeditie, cu dispozitia de a o elibera numai contra plata

11. Mijloace electronice de plata

p    Multicash: se adreseaza persoanelor juridice-OP, depozite, vz/cumparare de valuta

p    E-banking-prin internet, similar multicash

p    Transferuri ultrarapide de fonduri banesti:Western Union Money Transfer, Money Gram International Transfer

SISTEME DE PLATI

1. operatii interbancare intre banci diferite pe plan intern, care in practica poarta denumirea de relatii de corespondent privind decontarile cu institutiile de credit;

2. operatii interbancare intre banci diferite pe plan extern care in practica poarta denumirea de relatii de corespondent privind decontarile cu institutiile de credit din strainatate;

3. operatii intrabancare ce intervin intre unitati ale aceleiasi banci, cunoscute in practica sub denumirea de decontari reciproce;

4. operatiuni speciale si ale pietei de capital

A. Sistemul de decontare pe baza bruta(REGIS)

- decontarea transferului de fonduri se face individual pentru fiecare instructiune in parte: plati de mare valoare si urgente ReGIS

implementat in 08.04.2005

Platile instit. de credit, in numele si pe contul clientilor, de mare valoare sau urgente

Decontarea pozitiilor nete rezultate din sistemul de compensare

La sfarsitul anului 200 , participanti la sistemul ReGIS erau:

de institutii de credit

Banca Nationala a Romaniei-administrator de sistem

Trezoreria Statului

organizatii prestatoare de servicii de compensare sau decontare: TRANSFOND S.A.-desfiintat 2008 Depozitarul Central, VISA International si MasterCard International

EXEMPLU: 4 BANCI

numarul canalelor de comunicatie interbancara posibile

numarul mesajelor de plati interbancare schimbate = 12;

numarul transferurilor interbancare de fonduri efectuate in conturile bancilor =12;

valoarea transferurilor reale de fonduri efectuate de catre banci = 640.

B. Sistemul de decontare neta bilaterala(SENT)

pozitiile nete bilaterale (soldurile debitoare si creditoare) ale bancilor participante sunt calculate si decontate pentru fiecare combinatie bilaterala de participanti:Ordine de plata de mica valoare (Romania-sistem SENT=sistem electronic de decontare pe baza neta) op. cu numerar ale bancilor in relatia cu BNR

- compensarea pe suport hartie a platilor cu instrumente de plata de debit (PCH)

asigura compensarea pe suport hartie a platilor cu cecuri, cambii si bilete la ordin stampilate, fiind ultima componenta a vechiului sistem national de plati pe suport hartie care a ramas in functiune.

Sistemul administrat de Banca Nationala a Romaniei si operat de TRANSFOND S.A., in calitate de agent al acesteia

EXEMPLUL ANTERIOR:

- numarul canalelor de comunicatie interbancara posibile = 6;

- numarul mesajelor de plati interbancare schimbate = 12;

- numarul transferurilor interbancare de fonduri efectuate in conturile bancilor=6;

- valoarea transferurilor reale de fondului efectuate de catre banci = 160.

C. Sistemul de decontare neta multilaterala

- fiecare banca participanta deconteaza, de obicei printr-o singura plata sau incasare, pozitia neta multilaterala rezultata din transferurile efectuate si primite de aceasta in relatiile sale cu ceilalti participanti, prin metoda compensarii multilaterale

concentrarea tuturor datoriilor pentru toti debitorii si a tuturor creantelor pentru toti creditorii, catre un singur debitor si creditor care, efectuand apoi diferenta obtine pentru fiecare din participanti un singur sold debitor sau creditor, in functie de natura operatiunilor care au fost compensate

- un anumit loc si la o ora fixa, unul sau doi delegati permanenti (agenti de compensare) cu instrumentele de plata pe care le au de compensat "Casa de Compensatii".

Etapa de inventariere-structurare pozitia fiecarei banci in raport cu fiecare din bancile participante -schimbul pachetelor -refuzuri de plata

2) Esenta soldare-compensare care se desfasoara pe baza situatiilor rezultate din operatiunile de inventariere-structurare. Operatiunile inregistrate pentru fiecare banca sunt soldate prin insumare. Pe aceasta baza se pot stabili sumele brute de primit sau de platit pentru fiecare banca, soldurile nete rezultate din compensare, gradul de compensare

3) Stingerea datoriilor reciproce intre banci se delimiteaza expres ca etapa a compensarii desfasurate intr-un moment ulterior, distantat cu cel putin 2-3 ore fata de etapa anterioara

D. Sistemul de decontare in regim special

Bancile aflate in regim de decontare speciala: prezinta disfunctionalitati in derularea operatiunilor proprii =regim de supraveghere speciala BNR

E. Sistemul SaFIR

Romania - intrat in functiune la 3 octombrie 2005, asigura:

depozitarea de instrumente financiare (titluri de stat si certificate de depozit ale BNR

decontarea pe baza bruta in timp real in banii bancii centrale a

operatiunilor cu instrumentele financiare depozitate

Tranzactii repo (reverse repo)

Sistemul dispune de functionalitati de gestionare a emisiunilor de instrumente financiare, de administrare a conturilor, de gestionare a evenimentelor de plata aferente emisiunilor in circulatie

Sistemul depoziteaza si deconteaza in timp real singurele active financiare eligibile pentru operatiunile de politica monetara desfasurate de banca centrala

Participanti la sistemul SaFIR erau: de institutii de credit

Banca Nationala a Romaniei

Ministerul Finantelor Publice

F. Sistemul RoClear

Evaluat in ultimul trimestru al anului 2006 in vederea autorizarii in calitate de sistem de plati care asigura compensarea fondurilor si decontarea operatiunilor cu instrumente financiare

Evaluarea sistemului a avut loc pe baza documentatiei depuse pentru autorizare de catre administratorul sistemului, respectiv S.C. Depozitarul Central S.A., luandu-se in considerare cerintele minime pe care trebuie sa le indeplineasca un astfel de sistem, cerinte formulate de Comitetul pentru Sisteme de Plati si Decontare de pe langa Banca Reglementelor Internationale (CPSS-BIS) impreuna cu Comitetul tehnic al Organizatiei Internationale a Comisiilor de Valori Mobiliare (IOSCO)

Sistemul RoClear a fost autorizat prealabil de catre Banca Nationala a Romaniei in data de 28.11.2006, iar la 02.03.2007 a primit autorizarea de functionare

PROIECT-conexiune SaFIR si RoClear

Transferuri internationale

Sistemul SWIFT- tehnica computerizata de transmitere

a mesajelor

SWIFT

Society for Worldwide Interbank Financial Telecomunication

infiintata in 1973 la Bruxelles de catre 293 de banci din 15 tari, ca o societate de drept belgian

sistemul a devenit operational in 1977-SWIFT I, 1986-SWIFT II, 2004-SWIFT NET

conditii: rapiditate, securitate, cost

in prezent aprox. 200 tari, aprox. 7.000 membri

La acest sistem s-a racolat ulterior:

- 1981 CEDEL - Centrale de Livrasion de Valeurs Mobilieres, sediul Luxemburg

- 1982 EUROCLEAR Euro- Clear Clearance System public Limited Company, societate de clearing cu sediul la Zurich

Sistemul SWIFT

A implementat BIC

Sistem de comunicare, bazat pe principiul transmiterii reciproce de informatii intre doua banci sau doi participanti oarecare: banca initiatoare si banca receptoare

SISTEM DE TRANSMITERE DE INFORMATII

Informatia este tansmisa prin intermediul centrului de operare la care este racordata tara din care porneste mesajul, 4 centre 2 Amsterdam, Bruxelles, Culpeper -SUA

Concentratoarele nationale (4 SUA, 3 Anglia) - aduna mesajele dintr-un spatiu geografic

Sistemul TARGET

Trans - European Automated Real -time Gross Settlement Express-

-transfer pe baza bruta-

Directiva 97/5/EC/1997 a Parlamentului European

alcatuit din sistemele nationale de plati RGTS National Real Time Gross settlement Sistem

Plus sistemul propriu al BCE, numit European Central Bank Payement Mechanism

Operational din 4 ian 1999.

Sistemul TARGET= SISTEM DE PLATI

Sistem National de plati RGTS 1

Banca initiatoare

Virament/inregistrare

Banca Centrala Nationala 1

informatii

SWIFT

Informatii