Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor




Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Finante banci


Index » business » » economie » Finante banci
» Impactul impozitului pe profit asupra indicatorilor de performanta financiara


Impactul impozitului pe profit asupra indicatorilor de performanta financiara


Impactul impozitului pe profit asupra indicatorilor de performanta financiara

In cadrul reformei fiscale din Romania, armonizarea legislatiei privind impozitul pe profit cu cea comunitara a impus profunde modificari vizand, indeosebi: sfera de cuprindere(impozitarea persoanelor juridice straine si a veniturilor din surse externe), cheltuielile nedeductibile si sumele deductibile fiscal, facilitatile acordate contribuabililor, modul de acoperire a pierderilor fiscale, etc. In principal armonizarea a urmarit evitarea dublei impuneri a veniturilor realizate din activitati desfasurate de catre agentii economici in mai multe state din spatiul Uniunii Europene. Aceasta presupune gasirea unor solutii de incurajare a activitatilor transfrontaliere prin renuntarea la regulile fiscale discriminatorii prin care veniturile sunt dublu impozitate (atat in statul de resedinta cat si in statul sursa a venitului), cu restituirea ulterioara a impozitelor intrunul din state.



1. ASPECTE FUNDAMENTALE PRIVIND DETERMINAREA IMPOZITULUI PE PROFIT

In prezent, in Romania, cota de impozit pe profit cu aplicabilitate generala este de 16%, fata de cotele standard mai mari din alte state(cuprinse intre 30% - 40%). Impozitul pe profit este o cheltuiala ce afecteaza atat rezultatele financiare, cat si trezoreria intreprinderii si care, prin baza sa de impozitare, sintetizeaza influentele tuturor obligatiilor fiscale cuprinzand atat impozite, taxe si contributii sociale inregistrate in cursul anului direct in costurile totale ale intreprinderii, cat si sume de natura veniturilor neimpozabile si a cheltuielilor nedeductibile fiscal. Acest aspect conduce la delimitarea a doua concepte utilizate in gestiunea financiara si cea fiscala a intreprinderii respectiv „profit contabil brut” si „profit impozabil” sau fiscal.

Tehnica fiscala de determinare a profitului impozabil fiind complexa, aceasta genereaza diferente permanente sau temporare intre profitul contabil si cel fiscal care, alaturi de cota de impozit pe profit, influenteaza asupra profitului net.

Profit contabil brut/pierdere = Venituri totale – Cheltuieli totale

Profit impozabil/pierdere = Profit – Sume deductibile – Venituri + Cheltuieli inainte de reportarea contabil fiscal neimpozabile nedeductibile pierderii

Profit impozabil = Profit impozabil inainte – Pierderea fiscala de recuperat de reportarea pierderii din anii precedenti

􀂾 Veniturile totale cuprind sumele sau valorile incasate ori de incasat rezultate din activitatea de exploatare, financiara si extraordinara.

􀀹 Veniturile neimpozabile cuprind, in principal:

dividendele primite de la o persoana juridica romana, care sunt supuse impozitarii prin retinere la sursa de catre aceasta (din urma), cu o cota de 10% din suma acestora.

Dupa data de 1 ianuarie 2007, respectiv dupa data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, sunt venituri neimpozabile dividendele primite de o persoana juridica romana, societate-mama, de la o filiala a sa situata intr-un stat membru1, daca persoana juridica romana intruneste cumulativ urmatoarele conditii:

1. plateste impozit pe profit, potrivit prevederilor Codului fiscal, fara posibilitatea unei optiuni sau exceptari;

2. detine minimum 15% din capitalul social al unei persoane juridice dintr-un stat membru, respectiv minimum 10%, incepand cu 1 ianuarie 2009;

3. la data inregistrarii venitului din dividende detine participatia minima de 15%, respectiv 10%, incepand cu 1 ianuarie 2009, pe o perioada neintrerupta de cel putin 2 ani.

De asemenea, sunt neimpozabile si dividendele primite de persoana juridica romana prin intermediul sediului sau permanent situat intr-un stat membru, in cazul in care persoana juridica romana indeplineste cumulativ conditiile precizate la punctele 1 ÷ 3 (regimul

1 Stat membru - stat al Uniunii Europene

fiscal al dividendelor primite din statele membre ale Uniunii Europene – art. 20^1 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal cu modificarile si completarile ulterioare).

Formele de organizare pentru persoanele juridice romane, societati mama, sunt societatile infiintate in baza legii romane cunoscute ca: “societati pe actiuni”, “societati in comandita pe actiuni”, “societati cu raspundere limitata”.

veniturile rezultate din anularea cheltuielilor pentru care nu sa acordat deducere, veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, precum si veniturile din recuperarea unor cheltuieli nedeductibile.

alte venituri neimpozabile, prevazute expres in acorduri si memorandumuri aprobate prin acte normative.

􀂾 Cheltuielile reprezinta sumele sau valorile platite ori de platit, dupa natura lor, care sunt aferente realizarii veniturilor, asa cum sunt

inregistrate in contabilitatea contribuabilului pe cele trei domenii de activitate, respectiv exploatare, financiara, extraordinara.

La determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile, inclusiv cele reglementate expres prin actele normative in vigoare (Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal cu modificarile si completarile ulterioare, art.21, alin.2).

Exista categorii de cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil in anumite conditii si limite, dintre care retinem:

1. Cheltuielile de protocol , in limita unei cote de 2% aplicata asupra diferentei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile si totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele decat cheltuielile de protocol si cheltuielile cu impozitul pe profit.

2. Suma cheltuielilor cu indemnizatia de deplasare, acordata salariatilor pentru deplasari in Romania si in strainatate, sunt deductibile in limita maxima reprezentand 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice.

3. Cheltuielile sociale sunt deductibile, in limita unei cote de pana la 2%, aplicata asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului.

Cheltuielile cu dobanzile sunt integral deductibile in cazul in care gradul de indatorare a capitalului este mai mic sau egal cu trei.

In conditiile in care gradul de indatorare este peste trei, sau capitalul propriu are o valoare negativa, cheltuielile cu dobanzile si cu pierderea neta din diferentele de curs valutar sunt nedeductibile. Acestea se reporteaza in perioada urmatoare pana la deductibilitatea lor integrala (sunt tratate din punct de vedere fiscal ca fiind cheltuieli ale perioadei respective urmand sa devina subiect al deductibilitatii in acea perioada.

In cazul imprumuturilor obtinute de la alte entitati, cu exceptia societatilor comerciale bancare romane sau straine, sucursalelor bancilor straine si cooperativelor de credit, a societatilor de leasing pentru operatiuni de leasing, a societatilor de credit ipotecar si a persoanelor juridice care acorda credit potrivit legii (persoane juridice autorizate sa acorde credite prin legi speciale de infiintare), dobanzile deductibile sunt limitate la:

a) nivelul ratei dobanzii de referinta a BNR, corespunzatoare ultimei luni din trimestrul pentru care se calculeaza impozitul pe profit, pentru imprumuturile in lei;

b) nivelul ratei dobanzii anuale, pentru imprumuturile in valuta. Nivelul ratei dobanzii pentru imprumuturile in valuta se actualizeaza prin hotarare a Guvernului.

Aceste limite (a, b) se aplica separat pentru fiecare imprumut, inainte de aplicarea limitelor privind gradul de indatorare a capitalului.

Gradul de indatorare a capitalului se determina ca raport intre media capitalului imprumutat, cu termen de rambursare peste un an si media capitalului propriu, media reprezentand o medie aritmetica simpla intre valorile existente la inceputul anului fiscal si cele de la sfarsitul perioadei pentru care se determina impozitul pe profit.

5. Rezervele si anumite categorii de provizioane sunt deductibile astfel:

a) rezerva legala este deductibila, in limita a 5 % din profitul contabil inainte de determinarea impozitului pe profit, din care se scad veniturile neimpozabile si se adauga cheltuielile aferente acestor venituri neimpozabile, pana ce aceasta va atinge a cincea parte din capitalul social subscris si varsat sau din patrimoniu, dupa caz, potrivit legilor de organizare si functionare.

b) sunt deductibile provizioanele constituite in limita unui procent din valoarea creantelor asupra clientilor, inregistrate de catre contribuabili. Limita de constituire a provizioanelor este de 20%, incepand cu data de 1 ianuarie 2004, 25% incepand cu 1 ianuarie 2005 si 30% incepand cu

1 ianuarie 2006

. Provizioanele constituite in limita unui procent din valoarea creantelor asupra clientilor, sunt deductibile in limitele precizate mai sus, in situatia in care creantele respective indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:

sunt inregistrate dupa data de 1 ianuarie 2004;

sunt neincasate intr-o perioada ce depaseste 270 de zile de la data scadentei;

nu sunt garantate de alta persoana; sunt datorate de o persoana care nu este persoana afiliata contribuabilului;

au fost incluse in veniturile impozabile ale contribuabilului;

Creantele asupra clientilor reprezinta sumele datorate de clientii interni si externi pentru produse, semifabricate, materiale, marfuri etc. vandute, lucrari executate si servicii prestate pe baza de facturi, care sunt inregistrate dupa 1 ianuarie 2004 si neincasate intr-o perioada ce depaseste 270 de zile de la data scadentei.

Diminuarea sau anularea provizioanelor se efectueaza prin trecerea acestora pe venituri, in cazul incasarii creantei,proportional cu valoarea incasata sau inregistrarea acesteia pe cheltuieli. Valoarea provizioanelor este luata in considerare la determinarea profitului impozabil in

trimestrul in care sunt indeplinite cumulativ cele cinci conditii si nu poate depasi valoarea creantelor inregistrata in contabilitate in anul fiscal curent sau in anii anteriori, iar procentele aplicate asupra creantelor inregistrate incepand cu anii fiscali 2004, 2005 si, respectiv, 2006 nu se

recalculeaza.

In cazul creantelor in valuta, provizionul este deductibil la nivelul valorii influentate cu diferentele de curs favorabile sau nefavorabile ce apar cu ocazia evaluarii acestora.

Cheltuielile, reprezentand pierderile din creante incerte sau in litigiu neincasate, inregistrate cu ocazia scoaterii din evidenta a acestora, sunt deductibile pentru partea acoperita de provizionul constituit.

c) sunt deductibile, incepand cu data de 1 ianuarie 2007, provizioanele constituite in limita unui procent de 100% din valoarea creantelor asupra clientilor, inregistrate de catre contribuabili, care indeplinesc cumulativ urmatoarele

conditii: sunt inregistrate dupa date de 1 ianuarie 2007; creanta este detinuta de o persoana juridica asupra careia este declarata procedura de deschidere a falimentului, pe baza hotararii judecatoresti prin care se atesta aceasta situatie; nu sunt garantate de alta persoana; sunt datorate de

o persoana care nu este persoana afiliata contribuabilului; au fost incluse in veniturile impozabile ale contribuabilului;

d) provizioanele pentru garantii de buna executie, acordate clientilor. Aceste provizioane se constituie trimestrial numai pentru bunurile livrate, lucrarile executate si serviciile prestate in cursul trimestrului respectiv, pentru care se acorda garantie in perioadele urmatoare, la nivelul cotelor prevazute in contractele incheiate sau la nivelul procentelor de garantare, prevazut in tariful lucrarilor executate ori serviciilor prestate.

6) Cheltuielile reprezentand tichetele de masa acordate de angajatori, sunt deductibile, conform prevederilor Legii anuale a bugetului de stat;

7) Cheltuielile efectuate in numele unui angajat, la schemele de pensii facultative, sunt deductibile in limita unei sume reprezentand echivalentul in lei a 400 euro intr-un an fiscal, pentru fiecare participant;

8) Cheltuieli cu primele de asigurare voluntara de sanatate, sunt deductibile in limita unei sume reprezentand echivalentul in lei a 250 euro intr-un an fiscal, pentru fiecare participant;

9) Perisabilitatile sunt deductibile in limitele stabilite de organele de specialitate ale administratiei centrale, impreuna cu institutiile de specialitate, cu avizul Ministerului Finantelor Publice.

10)Cheltuielile de functionare, intretinere si reparatii exclusiv cele privind combustibilul, aferente autoturismelor folosite de angajati, cu functii de conducere si de administrare ale persoanei juridice, sunt deductibile limitat la cel mult un singur autoturism aferent fiecarei persoane fizice cu astfel de atributii.

Pentru a fi deductibile fiscal, cheltuielile cu parcursul de autoturisme trebuie justificate cu documente legale;

11)Cheltuielile aferente achizitionarii, producerii, construirii, asamblarii, instalarii sau imbunatatirii mijloacelor fixe amortizabile se recupereaza, din punct de vedere fiscal, prin deducerea amortizarii in anumite conditii si limite, in functie de felul mijloacelor fixe si de regimul de amortizare utilizat.

Regimul de amortizare se determina diferit, in functie de categoriile mijloacelor fixe amortizabile, astfel:

In cazul constructiilor se aplica metoda de amortizare liniara;

In cazul echipamentelor tehnologice, respectiv al masinilor, uneltelor si instalatiilor, precum si pentru computere si echipamente periferice ale acestora, contribuabilul poate opta pentru metoda de amortizare liniara, degresiva sau accelerata;

In cazul oricarui alt mijloc fix amortizabil, contribuabilul poate opta pentru metoda de amortizare liniara sau degresiva.

Cheltuielile nedeductibile la calculul profitului impozabil sunt:

1) Cheltuielile proprii contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv diferentele de impozit din anii precedenti sau din anul curent, precum si impozitele pe profit sau pe venit platite in strainatate.

2) Majorarile de intarziere, amenzile, confiscarile, si penalitatile datorate catre autoritatile romane (organele administratiei publice centrale si locale care urmaresc si incaseaza amenzi, majorari si penalitati si executa confiscari), altele decat amenzile, majorarile si penalitatile de intarziere, datorate ca urmare a clauzelor prevazute in contractele comerciale.

3) Cheltuielile privind:

bunurile de natura stocurilor sau activelor corporale constatate lipsa din gestiune sau degradate si neimputabile, precum si de natura activelor corporale pentru care nu s-au incheiat contracte de asigurare,inclusiv taxa pe valoarea adaugata aferenta. De asemenea cheltuiala cu valoarea neamortizata a activelor corporale constatate lipsa din gestiune sau distruse, care depasesc valoarea recuperata in baza contractelor de asigurare

incheiate, inclusiv taxa pe valoarea adaugata aferenta, nu este deductibila fiscal.

taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor acordate salariatilor sub forma unor avantaje in natura, daca valoarea acestora nu a fost impozabila prin retinere la sursa;

4) Cheltuielile cu serviciile de management, consultanta, asistenta sau alte prestari de servicii, in situatia in care nu sunt incheiate contracte in forma scrisa si pentru care beneficiarii nu pot justifica necesitatea prestarii acestora in scopul activitatii desfasurate.

5) Cheltuielile inregistrate in contabilitate, care nu au la baza un document justificativ, potrivit legii, prin care sa faca dovada efectuarii operatiunii sau intrarii in gestiune, dupa caz.

Conform reglementarilor contabile in vigoare, inregistrarile in evidenta contabila se fac cronologic si sistematic, pe baza inscrisurilor ce dobandesc calitatea de document justificativ care angajeaza raspunderea persoanelor care l-au intocmit;

6) Cheltuielile de sponsorizare si/sau mecenatul, efectuate potrivit legii si cheltuielile privind bursele private, acordate potrivit legii (acestea din urma incepand cu profitul impozabil al anului 2006);

Contribuabilii care efectueaza sponsorizari si/sau acte de mecenat, potrivit legii privind sponsorizarea si legii bibliotecilor precum si cei care acorda burse private scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente, daca totalul acestor cheltuieli indeplineste cumulativ urmatoarele doua conditii:

1. Sunt in limita a 3‰ din cifra de afaceri;

2. Nu depaseste mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat.

7) Cheltuielile inregistrate in contabilitate, determinate de diferentele nefavorabile de valoare ale titlurilor de participare la persoanele juridice la care se detin participatii, precum si de diferentele nefavorabile de valoare aferente obligatiunilor emise pe termen lung, cu exceptia celor determinate de vanzarea acestora.

8) Orice cheltuieli facute in favoarea actionarilor sau a asociatilor, altele decat cele generate de plati pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului, la pretul de piata pentru aceste bunuri sau servicii.

9) Cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile(prezentate anterior), cu exceptia celor aferente veniturilor neimpozabile, prevazute expres in acorduri si memorandumuri;

10)Cheltuielile cu primele de asigurare care nu privesc activele contribuabilului, precum si cele ce nu sunt aferente obiectului de activitate pentru care este autorizat. Fac exceptie cheltuielile cu primele de asigurare care privesc bunurile reprezentand garantie bancara pentru creditele

utilizate in desfasurarea activitatii pentru care este autorizat contribuabilul, sau utilizate in cadrul unor contracte de inchiriere sau de leasing, potrivit clauzelor contractuale;

11)Cheltuielile privind contributiile platite peste limitele stabilite sau care nu sunt reglementate prin acte normative;

12)Cheltuieli cu primele de asigurare, platite de angajator in numele angajatului, care nu sunt incluse in veniturile salariale ale angajatului si deci supuse impozitului pe venit;

13)Alte cheltuieli salariale si/sau asimilate acestora, care nu sunt impozitate la angajat, cu exceptia celor care intra in baza de calcul a impozitului pe venit;

14)Pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor incerte sau in litigiu neincasate, pentru partea neacoperita de provizion precum si pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor incerte sau in litigiu, neincasate (reprezentand cheltuieli realizate in scopul realizarii de venituri), in alte situatii decat urmatoarele:

- procedura de faliment al debitorului a fost inchisa in baza hotararii judecatoresti;

- debitorul a decedat si creanta nu poate fi recuperata de la mostenitori;

- debitorul este dizolvat, in cazul societatii cu raspundere limitata cu asociat unic, sau lichidat fara succesor;

- debitorul inregistreaza dificultati financiare majore care iiafecteaza intreg patrimoniul.

In aceasta situatie, contribuabilii sunt obligati sa comunice in scris, clientilor neincasati, scoaterea din evidenta acreantelor respective, in vederea recalcularii profitului impozabil la persoana debitoare, dupa caz.

15)Cheltuieli inregistrate in evidenta contabila, care au la baza un document emis de un contribuabil inactiv al caruicertificat de inregistrare fiscala a fost suspendat in baza ordinului presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.

16)Cheltuieli cu taxele si cotizatiile catre organizatiile neguvernamentale sau asociatiile profesionale care au legatura cu activitatea desfasurata de contribuabil si care depasesc echivalentul in lei a 4000 euro anual, altele decat taxele de inscriere, cotizatiile si contributiile obligatorii,

reglementate de actele normative in vigoare, precum si contributiile pentru fondul destinat negocierii contractului colectiv de munca, cat si altele decat taxele de inscriere, cotizatiile si contributiile datorate catre camerele de comert si industrie, organizatiile sindicale si organizatiile patronale.

􀂾 Regimul fiscal al leasing-ului

In cazul leasing-ului, amortizarea bunului care face obiectul contractului de leasing se realizeaza diferit, in functie de categoria de leasing, respectiv financiar sau operational.

Reprezinta contract de leasing financiar, orice contract de leasing care indeplineste cel putin una dintre urmatoarele conditii:

riscurile si beneficiile dreptului de proprietate asupra bunului care face obiectul leasing-ului sunt transferate utilizatorului la momentul la care contractul de leasing produce efecte;

prevede expres transferul dreptului de proprietate asupra bunului ce face obiectul leasing-ului catre utilizator la momentul expirarii contractului;

utilizatorul are optiunea de a cumpara bunul la momentul expirarii contractului, iar valoarea reziduala exprimata in procente este mai mica sau egala cu procentul calculat ca raport intre diferenta dintre durata normala de functionare maxima si durata contractului de leasing (la numarator) si durata normala de functionare maxima (la numitor);

perioada de leasing depaseste 80% din durata normala de functionare maxima a bunului ce face obiectul leasing-ului (perioada de leasing include orice perioada pentru care contractul de leasing poate fi prelungit);

valoarea totala a ratelor de leasing, mai putin cheltuielile accesorii, este mai mare sau egala cu valoarea de intrare a bunului.

Contractul de leasing operational este orice contract de leasing incheiat intre locator si locatar, care transfera locatarului riscurile si beneficiile dreptului de proprietate, mai putin riscul de valorificare a bunului la valoarea reziduala, si care nu indeplineste nici una din conditiile precizate la punctele b÷e (de la riscul financiar). Riscul de valorificare a bunului la valoarea reziduala exista atunci cand optiunea de cumparare nu este exercitata la inceputul contractului, sau cand contractul de leasing prevede expres restituirea bunului la momentul expirarii contractului.

Din punct de vedere fiscal, contractele de leasing sunt tratate diferit, astfel:

in cazul leasing-ului financiar, utilizatorul este tratat ca proprietar, acesta deducand amortizarea bunului care face obiectul contractului si dobanda;

in cazul leasing-ului operational, locatorul are calitatea de proprietar, acesta deducand amortizarea bunului care face obiectul contractului, iar locatarul deducand chiria (rata de leasing).

􀂾 Cota de impunere a profitului procentuala proportionala cuaplicabilitate generala este de 16 %.

􀂾 Ca regula generala, impozitul pe profit se determina prin aplicarea cotei de impunere la baza de calcul (profitul impozabil * 16 %).

Profitul impozabil si impozitul pe profit se calculeaza si se inregistreaza trimestrial, cumulat de la inceputul anului fiscal pentru contribuabilii, altii decat societatile comerciale bancare, persoane juridice romane si sucursalelor din Romania ale bancilor, persoanelor juridice straine. Acestia din urma au obligatia de a declara si efectua trimestrial plati anticipate in contul impozitului pe profit anual. Anul fiscal al fiecarui contribuabil este anul calendaristic, care incepe la data de 1 ianuarie a fiecarui an si se incheie la 31 decembrie a aceluiasi an.

In situatia in care contribuabilul se infiinteaza sau inceteaza sa mai existe(se reorganizeaza prin divizare, fuziune sau se lichideaza) in cursul unui an fiscal, perioada impozabila este perioada din anul fiscal pentru care contribuabilul a existat. In cazul lichidarii unui contribuabil intr-un an fiscal perioada impozabila inceteaza odata cu    data radierii din registrul in care a fost inregistrata infiintareaacestuia.

􀂾 Plata impozitului pe profit incepand cu 1 ianuarie 2007 Contribuabilii, altii decat societatile comerciale bancare, persoane juridice romane, si sucursalele din Romania ale bancilor, persoane juridice straine, au obligatia de a declara si plati impozitul pe profit trimestrial, pana la data de 25 inclusiv a primei luni urmatoare trimestrului pentru care se calculeaza impozitul. Acesti contribuabili platesc pentru ultimul trimestru o suma egala cu impozitul calculat si evidentiat pentru trimestrul III al aceluiasi an fiscal, urmand ca plata finala a impozitului pe

profit pentru anul fiscal sa se faca pana la termenul de depunere a declaratiei privind impozitul pe profit, respectiv 15 aprilie inclusiv a anului urmator.

In cazul in care contribuabilii definitiveaza pana la data de 15 februarie inchiderea exercitiului financiar anterior, depun declaratia anuala de impozit pe profit si platesc impozitul pe profit aferent anului fiscal incheiat, pana la data de 15 februarie inclusiv a anului urmator.

In situatia in care din declaratia de impunere intocmita de contribuabil rezulta pierdere anuala, aceasta se recupereaza din profiturile impozabile obtinute in urmatorii 5 ani consecutivi, respectiv 7 ani consecutivi incepand cu anul 2009. Recuperarea pierderilor se efectueaza in ordinea inregistrarii acestora, la fiecare termen de plata a impozitului pe profit, potrivit reglementarilor legale in vigoare din anul inregistrarii acestora. In cazul contribuabililor care isi inceteaza existenta prin divizare sau fuziune, pierderea fiscala inregistrata de acestia nu se recupereaza de catre contribuabilii nou-infiintati sau de catre cei care preiau patrimoniul societatii absorbite, dupa caz (aceasta spre deosebire de pierderea anuala stabilita prin declaratie de impunere care se recupereaza in urmatorii 5 ani, respectiv 7 ani, dupa caz).

Incepand cu data de 1 mai 2009 contribuabilii, in cazul carora impozitul pe profit este mai mic decat suma impozitului minim annual recalculat pentru transa de venituri totale anuale (Art.18, alin. 3 – OUG nr 34 din 11 aprilie 2009 cu privire la rectificarea bugetara pe anul 2009 si reglementarea unor masuri financiar fiscale), sunt obligati la plata impozitului minim anual recalculat corespunzator perioadei fiscale. Sumele corespunzatoare impozitului minim se stabilesc in functie de veniturile totale inregistrate la data de 31 decembrie a anului precedent, cu exceptia unor venituri prevazute expres in reglementarile legale (Art.18, alin. 4 – OUG nr 34 din 11 aprilie 2009 cu privire la rectificarea bugetara pe anul 2009 si reglementarea unor masuri financiar fiscale).

2. IMPACTUL IMPOZITULUI PE PROFIT ASUPRA REZULTATELOR FINANCIARE

In vederea determinarii impozitului pe profit de plata se porneste de la impozitul pe profit datorat pentru anul fiscal de raportare care se diminueaza cu impozitul pe profit achitat si declarat pentru anul de raportare prin „Declaratia privind obligatiile de plata la bugetul de stat”.

Rezultatul exercitiului (profit net sau pierdere) inscris in „Contul de profit si pierderi” rezulta din profitul contabil brut dupa deducerea impozitului pe profit:

Profit net/pierdere = Profit contabil – Impozit pe profit

Impozit pe profit = Profit impozabil Cota de impozit

Profitul net ramas la dispozitia intreprinderii dupa deducerea impozitului pe profit din profitul brut, constituie sursa de autofinantare a investitiilor in exercitiile viitoare cat si de remunerare a actionarilor prin dividende.

Sunt edificatoare, in acest sens, relatiile de determinare a unor indicatori de performanta financiara, cum sunt: marjele de profit,

capacitatea de autofinantare si ratele de rentabilitate.

􀂾 Marjele de acumulare baneasca, de profit

Contul de profit si pierdere sintetizeaza fluxurile economice, respectiv veniturile si cheltuielile perioadei de gestiune, rezultate din

activitatea ordinara (exploatare, financiara) cat si din activitatea extraordinara.

Fiecare tip de activitate degaja un anumit rezultat calculat conform relatiilor:

Venituri din exploatare - Cheltuieli de exploatare = Rezultatul exploatarii

Venituri financiare - Cheltuieli financiare = Rezultat financiar

Venituri extraordinare - Cheltuieli extraordinare = Rezultat extraordinar

Rezultatul exploatarii ± Rezultatul financiar ± Rezultatul extraordinar –Impozit pe profit = Rezultatul exercitiului financiar

Structura contului de profit si pierdere pe cele doua domenii de activitate (ordinara, extraordinara) ofera posibilitatea determinarii unor marje de acumulari banesti potentiale, destinate sa indeplineasca o anumita functie de remunerare a factorilor de productie si de finantare a activitatii viitoare. Aceste marje de profit reprezinta de fapt palierele succesive in formarea rezultatului final al exercitiului. Constructia indicatorilor se realizeaza in cascada pornind de la cel mai cuprinzator (productia exercitiului + marja comerciala) si incheindu-se cu cel mai sintetic (profitul net al exercitiului).

Principalele marje de acumulare baneasca relevante in analiza financiara sunt: valoarea adaugata (VA), excedentul brut de exploatare (adica EBE in abordarea franceza), EBITDA (in abordarea anglo-saxona); rezultatul exploatarii; rezultatul curent inainte de impozit (similar EBT in abordarea anglo-saxona, in conditiile in care nu exista elemente de ajustare fiscala a profitului contabil in vederea determinarii profitului impozabil); rezultatul exercitiului (profit net sau pierdere); excedentul brut inainte de dobanzi si de impozit (EBIT).

VA = Productia exercitiului + Marja comerciala - Consumurile externe

• EBE = (VA + Subventiile de exploatare primite) - (Cheltuieli cu personalul + Alte impozite si taxe + Subventii acordate)

• Rezultatul exploatarii = EBE + Alte venituri din exploatare - Alte chelt de expl – Ajustari privind amortizarile si provizioanele de expl

• Rezultatul curent = Rezultatul exploatarii ± Rezultatul financiar

• Excedentul brut inainte de dobanzi si de impozit (EBIT), este o marja de profit utilizata, in principal, pentru calculul rentabilitatii economice.

EBIT = Venituri totale - Cheltuieli totale (de expl, financ si extraord) (exclusiv dobanzile si impozitul pe profit)

Diferenta dintre EBIT si impozitul pe profit este semnificativa deoarece reflecta profitul net al exploatarii capitalurilor investite inintreprindere, care in fapt reprezinta sursa potentiala (contabila) de remunerare a “furnizorilor” de fonduri puse la dispozitia intreprinderii (actionari si banci) prin dividende si respectiv dobanzi.

EBIT – Impozit pe profit = Profit net + Cheltuieli cu dobanzile

Sursa reala (si nu potentiala) de remunerare a actionarilor si a creditorilor este data de cash-flow-ul disponibil (CFD) dupa acoperirea cresterii economice a intreprinderii (cresterea imobilizarilor si cresterea nevoii de fond de rulment).

􀂾 Capacitatea de autofinantare (CAF)

Capacitatea de autofinantare reflecta potentialul financiar degajat de activitatea rentabila a intreprinderii, la sfarsitul exercitiului contabil, destinat sa remunereze capitalurile proprii si sa autofinanteze politica de investitii din exercitiile viitoare. Altfel spus, CAF este o resursa interna aflata in permanenta la dispozitia intreprinderii. CAF se poate determina prin doua metode:

a) Metoda deductiva:

CAF = EBE + Venituri financiare si extraordinare incasabile – Cheltuieli financiare si extraordinare platibile – Impozit pe profit – Alte cheltuieli cu impozitele care nu apar in elementele precedente

CAF = (Venituri incasabile - Venituri din cesiuni) - Cheltuieli platibile

CAF =(EBE + Alte venituri incasabile fara venituri din cesiuni) - Alte cheltuieli platibile

b) Metoda aditionala:

CAF = Rezultatul exercitiului + Chelt calculate Venituri calculate Venituri din cesiuni financiar (ajustarea valorii imobiliz si a activelor circulante + ajustari privind provizioanele)

Capacitatea de autofinantare degajata in cursul exercitiului de ansamblul operatiilor de gestiune nu va avea decat un caracter potential daca nu este sustinut de mijloace financiare efective (o trezorerie efectiv disponibila rezultata din studiul echilibrului financiar pe baza bilantului, pe baza fluxurilor financiare, sau din analiza cash-flow-urilor intreprinderii).

Autofinantarea = CAF Dividende distribuite.

Capacitatea de autofinantare este puternic afectata de impozitul pe profit.

Veniturile si cheltuielile calculate nu au impact imediat asupra trezoreriei intreprinderii decat sub incidenta unor aspecte fiscale, respectiv al impozitului pe profit ca o cheltuiala monetara (platibila) care afecteaza disponibilitatile din conturile bancare(si din casa) ale intreprinderii. Aceste fluxuri de cheltuieli (amortizari, provizioane calculate) si venituri (reluari asupra provizioanelor) calculate in limite legale afecteaza in mod direct baza de calcul a impozitului pe profit si implicit profitul net.

Avand in vedere ca dividendele, ca parte din profitul net distribuit actionarilor, sunt venituri impozabile, se poate constata o repercursiune a impozitului pe profit si asupra actionarilor in sensul ca acestora li se vor diminua considerabil sumele cuvenite drept dividende. In fapt actionarii suporta din sarcina fiscala a impozitului pe profit doar acea parte concretizata in dubla impunere a dividendelor.

􀂾 Influenta impozitului pe profit se poate evidentia si prin intermediul ratelor de rentabilitate economica (Re) si financiara (Rf).

1. Rata rentabilitatii economice (ROA):    EBIT Impozit / Activ economic

Rata rentabilitatii economice fiind dependenta de structura    capitalurilor intreprinderii, rentabilitatea economica a unei intreprinderi indatorate, finantata din capitaluri proprii si imprumutate, este mai mare decat aceea a unei intreprinderi similare (cu activ economic similar) dar neindatorata (finantata 100% din capitaluri proprii), intreprinderea indatorata beneficiind de economii fiscale determinate de caracterul deductibil al cheltuielilor cu dobanzile la calculul profitului impozabil.

2. Rentabilitatea financiara (ROE)

Forma generala de exprimare a rentabilitatii financiare (Rf) sau, in engleza ROE (return on equity), adica rentabilitatea capitalurilor

proprii este:

Rf = Profit net/Capitaluri proprii

Rentabilitatea financiara masoara randamentul investitiei facute de actionari prin cumpararea actiunilor intreprinderii.Avand in vedere ca la numaratorul raportului se utilizeaza profitul net, rentabilitatea financiara va fi influentata de modalitatea de procurare a capitalurilor si deci de structura financiara, respectivde situatia indatorarii intreprinderii. Astfel, daca intreprinderea are o rata de rentabilitate economica mai mare decat rata dobanzii lacapitalurile imprumutate, rentabilitatea financiara va fi mai mare decat rentabilitatea economica, iar actionarii vor beneficia de efectul de levier al indatorarii (de parghie financiara).

Pentru a face mai atractive actiunile intreprinderii si pentru a creste cursul lor bursier, ar trebui ca rata rentabilitatii financiare sa fie superioara ratei de dobanda (rata dobanzii la titlurile de stat, fara risc, plus prima de risc pentru riscul asumat de actionari).

Se observa ca rentabilitatea financiara are la origine rentabilitatea economica si este influentata de structura financiara a capitalurilor asa dupa cum rezulta din relatia de mai jos:

In acest caz, rentabilitatea economica (Re) este calculata dupa deducerea impozitului pe profit, astfel:

Re = (EBIT – Impozit pe profit)/Activ economic

Efectul indatorarii asupra rentabilitatii capitalurilor proprii, adica efectul de levier este dat de expresia:

cand Re > Rd, indatorarea are influenta benefica asupra rentabilitatii financiare. Apare, in acest caz, efectul de levierpozitiv, iar Rf >Re;

cand Re = Rd, indatorarea nu are influenta asupra rentabilitatii financiare si Rf = Re (Re calculata dupa deducerea impozitului pe profit);

cand Re < Rd, efectul indatorarii este nefavorabil (efect de maciuca) diminuand rentabilitatea financiara astfel incat Rf < Re.

Efectul nefavorabil al indatorarii asupra rentabilitatii financiare adauga riscului economic o dimensiune specifica si anume riscul financiar, evaluat prin efectul de levier negativ.

􀂾 Se remarca, totodata, caracterul deductibil fiscal al cheltuielilor cu dobanzile care conduc la o economie de impozit pe profit, inseamna ca in cazul intreprinderilor indatorate, costul specific al datoriilor generat de politica fiscala nu este egal cu rata dobanzii ci cu o rata a dobanzii diminuata cu cota de impozitare a profitului.

Pentru a evidentia efectul indatorarii asupra obligatiei fiscale reprezentand impozit pe profit si in cele din urma asupra marimii veniturilor cuvenite actionarilor, analizam comparativ intreprinderea in doua ipostaze respectiv, ca intreprindere neindatorata (finantata integral din capitaluri proprii) si ca intreprindere indatorata (finantata in proportie de 53,795% din capitaluri proprii si 46,205% din credite bancare). Presupunem ca datele sunt preluate din situatiile financiare anuale depuse la organul fiscal competent de catre contribuabilul persoana juridica iar cota de impozit pe profit a fost de 16%.

Impactul indatorarii asupra impozitului pe profit

Intreprinderea “PRODACTA” Neindatorata Indatorata

Activ economic 1515 1515

Grad de indatorare 0 53,795%

EBIT 520 520

Cheltuieli cu dobanzile(Rd=0,2) - 163

Profit impozabil = EBIT – Cheltuieli dobanzi 520 357

Impozit (cota de impozit t=0,16) 83,2 57,12

Diferenta de impozit pe profit datorata (economie fiscala) 0 -26,08

Profit net 436,8 299,88

Veniturile investitorilor: EBIT – Impozit = Cheltuieli dobanzi + Profit net = EBIT (1-t) + Cheltuieli dobanzi t    436,8 462,88*

Variatia veniturilor investitorilor (crestere) 0 26,08

Dobanda efectiv suportata de intreprindere : Dob (1-t) 0 136,92

Economia fiscala: Dob t 0 26,08

* Venituri investitori = 520 – 57,12 = 163+299,88 = 520 (1-0,16) + 163x0,16 = 462,88 mil lei

Dobanda efectiv suportata de intreprindere = Cheltuieli cu dobanda (1- t) = = 163 (1- 0,16) = 136,92 sau 163 – 26,08 = 136,92 mil lei

Se observa ca intreprinderea analizata fiind indatorata (gradul de indatorare mai mic decat 3) beneficiaza de economii fiscale in suma de 26,08 mil lei determinate de deductibilitatea integrala a cheltuielilor cu dobanzile la calculul profitului impozabil. 1

Impozit pe profit = 357 x 16% = 57,12 mil lei

Analizand comparativ rezultatele din tabel se constata urmatoarele:

- Intreprinderea neindatorata calculeaza si plateste impozit la intregul profit impozabil, in suma de 83,2 mil lei;

- Intreprinderea indatorata plateste un impozit mai mic doar de 57,12 mil lei, realizand o economie fiscala de 26,08 mil lei din    diferenta de impozit. Aceasta inseamna ca pentru intreprinderea indatorata statul preia o parte din dobanda datorata creditorilor (reprezentand tocmai economia fiscala pe care o realizeaza intreprinderea prin indatorare);

- Cresterea veniturilor investitorilor (cu 26,08 mil lei) de capitaluri proprii (actionarilor) este determinata de caracterul deductibil al cheltuielilor cu dobanzile si nu de structura capitalurilor intreprinderii (proprii si imprumutate). In fapt, veniturile investitorilor (actionari si creditori), la intreprinderea indatorata sunt formate din veniturile actionarilor la intreprinderea neindatorata adica EBIT (1-t), plus economia de impozit, adica Cheltuieli cu dobanzi t (462,88 = 436,8+26,08). Economia de impozit este in favoarea actionarilor intrucat acestia platesc un impozit pe profit diminuat(57,12 mii lei) la acelasi EBIT ca si intreprinderea neindatorata (520 mii lei).

Plata dobanzii catre imprumutatori in suma de 163 mii lei este suportata astfel:

de catre intreprindere la nivelul dobanzii nete de impozit adica:

chelt. dobanzi (1-t)=163(1-0,16) = 136,92 mii lei;

de catre stat, ca un sacrificiu, intrucat acesta incaseaza de la intreprinderea indatorata un impozit pe profit mai mic:

cheltuieli dobanzi t =163 0,16 = 26,08 mii lei reprezentand economia fiscala.

Creditorii vor incasa intotdeauna cuantumul integral al dobanzilor (dat fiind Rd =815 x 0,2 =163), sacrificiul pentru diminuarea impozitului fiind preluat de bugetul statului.

�l Din punct de vedere fiscal, costurile surselor de finantare (imprumutate si proprii ) sunt abordate diferit, astfel dobanzile aferente imprumuturilor sunt considerate cheltuieli deductibile fiscal, (daca gradul de indatorare este mai mic sau egal cu trei) in timp ce, dividendele nu constituie cheltuieli, ci reprezinta o destinatie de repartizare a profitului net.

Prin capital imprumutat se intelege totalul creditelor si imprumuturilor cu termen de rambursare peste un an, respectiv credite bancare, imprumuturi de la institutii financiare, imprumuturi de la actionari, asociati sau alte persoane, credite furnizori. Capitalul propriu cuprinde capitalul social, rezervele legale, alte rezerve, profitul nedistribuit, profitul exercitiului si alte elemente de capital propriu constituite potrivit reglementarilor legale.

Intensitatea efectelor produse de impozitul pe profit asupra fluxurilor de trezorerie este determinata de economiile temporare de impozit generate, in principal, de facilitatile fiscale acordate de legea impozitului pe profit, de regimul deducerilor fiscale si de reportarea pierderilor fiscale din exercitiile anterioare. In plus, daca se are in vedere obligatia platii anticipate (trimestriale in tara noastra) a unor avansuri din impozitul pe profit anual, in functie de rezultatele perioadelor respective, sau ale perioadelor precedente, dupa caz, atunci trezoreria va fi afectata la sfarsitul exercitiului financiar doar cu diferenta impozitului pe profit rezultata in urma definitivarii impozitului anual pe baza datelor din bilantul contabil anual.





Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate