Impozitul pe veniturile din salarii

Impozitul pe veniturile din salarii

Cadrul legislativ care reglementaza impozitul pe veniturile din salarii :

CODUL FISCAL

Prin venituri din salarii se inteleg veniturile in bani si/sau in naturǎ, obtinute de o persoanǎ fizicǎ ce desfǎsoarǎ o activitate in baza unui contract individual de muncǎ sau a unui statut special prevǎzut de lege, indiferent de perioada la care se referǎ.

Detaliind continutul veniturilor din salarii trebuie mentionat cǎ aici se includ: salariile de bazǎ; sporurile si adaosurile de orice fel; indemnizatiile de orice fel (inclusiv cele pentru incapacitate temporarǎ de muncǎ); recompensele si premiile de orice fel; participarea salariatilor la profit; orice alte castiguri in bani si naturǎ primite de la angajatori de cǎtre angajati ca platǎ a muncii lor.

In vederea impunerii sunt asimilate salarilor si alte sume, in care se includ:

a)     indemnizatiile si alte drepturi din activitǎti desfǎsurate ca urmare a unei functii de demnitate publicǎ sau a unei functii alese in cadrul persoanelor juridice fǎrǎ scop lucrativ;

b)     drepturile de soldǎ lunarǎ, indemnizatiile, primele, sporurile si alte drepturi primite de personalul militar;

c)     drepturile administratorilor obtinute in baza contractului de administrare incheiat cu societǎtile comerciale/regiile autonome la care statul este actionar majoritar si institutiile publice locale, cum ar fi: indemnizatia lunarǎ brutǎ si participarea la profit;

d)     sumele primite de membrii fondatori ai societǎtilor comerciale constituite prin subscriptie publicǎ;

e)     sumele primite de reprezentantii in adunarea generalǎ a actionarilor, in consiliul de administratie si in comisia de cenzori;

f)      sumele primite de reprezentantii in organisme tripartite, conform legii;

g)     indemnizatia lunarǎ a asociatului unic, la nivelul valorii inscrise in declaratia de asigurǎri sociale;

h)     sumele acordate de organizatiile nonprofit si de alte entitati neplatitoare de impozit pe profit peste limita de 2,5 ori nivelul stabilit in mod legal pentru drepturile de delegare si detasare in tara si in strainatate in interesul serviciului, pentru salariatii din institutiile publice;

i)      indemnizatia administratorilor precum si suma din profitul net cuvenita administratorilor societatilor comerciale potrivit actului constitutiv sau stabilite de adunarea generala a actionarilor;

j)      compensatiile bǎnesti individuale acordate celor disponibilizati prin concedieri colective, din fondul de salarii;

k)     veniturile obtinute de condamnatii care executǎ pedepse la locul de muncǎ;

l)      orice alte sume sau avantaje de naturǎ salarialǎ sau asimilate salariilor.

Avantajele in bani si in naturǎ sunt considerate a fi orice foloase primite de salariat de la terti sau ca urmare a prevederilor contractului individual de muncǎ sau a unei relatii contractuale intre pǎrti. Cu titlu de exemplu, aceste avantaje se pot concretiza in: folosirea vehiculelor din patrimoniul afacerii, in scop personal; acordarea gratuita de produse alimentare, imbrǎcǎminte, combustibil, energie sau la un pret mai mic decat pretul pietei s.a.; abonamente la radio si televiziune, telefon s.a.; permise de cǎlǎtorie pe diverse mijloace de transport folosite in interes personal; cadouri cu diverse ocazii; bilete de tratament si odihnǎ; folosirea unei locuinte in scop personal si decontarea cheltuielilor de intretinere aferente; cazarea si masa acordate in unitǎti de tip hotelier; primele de asigurare suportate de angajatori in numele angajatilor proprii, cu exceptia celor obligatorii; anularea unei creante a angajatorului asupra angajatului; alte avantaje.

Veniturile in naturǎ precum si avantajele in naturǎ primite cu titlu gratuit se evalueazǎ la pretul pietei la locul si la data acordǎrii avantajului.

Evaluarea avantajelor in naturǎ sub forma folosirii in scop personal a bunurilor din patrimoniul afacerii se face astfel:

evaluarea folosintei gratuite a autovehiculului se face prin aplicarea unui procent de 1,7% pe lunǎ la valoarea de intrare a acestuia. Dacǎ vehiculul este inchiriat de o tertǎ persoanǎ, avantajul este evaluat la nivelul chiriei;

evaluarea folosintei cu titlu gratuit a locuintei primite se face la nivelul chiriei practicate pentru suprafetele locative detinute de stat iar a utilitǎtilor aferente la nivelul cheltuielilor efective;

evaluarea folosintei cu titlu gratuit a altor bunuri decat vehiculul si locuinta se face la nivelul totalului cheltuielilor aferente fiecǎrui bun pe unitate de mǎsurǎ specificǎ sau la nivelul pretului practicat pentru terti.

In mod distinct, in Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal sunt prevǎzute unele servicii si cheltuieli fǎcute pentru salariati, dar care nu sunt considerate avantaje. Aici se includ:

contravaloarea abonamentelor pe mijloacele de transport in comun pentru angajatii a cǎror activitate presupune deplasarea frecventǎ in interiorul localitǎtii;

reducerile de preturi practicate in scopul vanzǎrii, de care pot beneficia clientii persoane fizice;

costul abonamentelor si convorbirilor telefonice efectuate, precum si utilizarea autoturismului de serviciu pentru indeplinirea sarcinilor de serviciu.

Ca exceptie de la cuprinderea in baza impozabilǎ legiuitorul a stabilit anumite sume care nu sunt incluse in veniturile salariale si nu sunt impozabile, astfel:

a)     ajutoarele de inmormantare, ajutoarele pentru boli grave si incurabile, ajutoarele de nastere, ajutoarele primite in contul pagubelor produse gospodǎriilor persoanelor fizice ca urmare a calamitǎtilor naturale, contravaloarea transportului la si de la locul de muncǎ, costul prestabilit pentru tratament si odihnǎ precum si cadourile panǎ la un anumit plafon primite de salariati si/sau copiii minori cu ocazia diverselor sǎrbǎtori in limita unui plafon;

b)     tichetele de masǎ si drepturile de hranǎ acordate in conformitate cu legislatia in vigoare (alocatiile zilnice de hranǎ pentru activitatea sportivǎ de performantǎ pe categorii de actiuni, alocatia de hranǎ pentru consumurile colective din unitǎtile sanitare publice, alocatia de hranǎ acordatǎ donatorilor onorifici de sange, drepturile de hranǎ in timp de pace primite de personalul militar, de ordine publicǎ si sigurantǎ nationalǎ si alte asemenea);

c)     contravaloarea folosirii locuintei de serviciu sau a locuintei din incinta unitǎtii conform legii si specificului activitǎtii (de exemplu, activitatea in zone izolate sau care necesitǎ supravegherea permanentǎ a utilajelor si instalatiilor) precum si a chiriei/diferentei de chirie, suportate de persoana fizicǎ, in conformitate cu legile speciale;

d)     cazarea si contravaloarea chiriei pentru locuintele puse la dispozitia oficialitǎtilor publice si a corpului diplomatic ce lucreazǎ in afara tǎrii, in conformitate cu legislatia in vigoare;

e)     contravaloarea echipamentelor de protectie si de lucru, a alimentatiei de protectie si a altor drepturi de protectie a muncii precum si a drepturilor de echipament (uniforme obligatorii) si altele asemenea, conform legii;

f)      contravaloarea cheltuielilor de deplasare la si de la locul de muncǎ – la nivelul unui abonament lunar – pentru cazurile in care angajatii isi au domiciliul in altǎ localitate decat aceea in care este situat locul de muncǎ si nu se asigura locuinta sau nu se suporta contravaloarea chiriei;

g)     cheltuieli de delegare si detasare in tarǎ si strǎinǎtate in limita plafonului legal stabilit, daca ele sunt facute in interesul serviciului;

h)     sumele primite pentru acoperirea cheltuielilor de mutare in interesul serviciului;

i)      indemnizatia de instalare acordatǎ la angajarea intr-o unitate situatǎ in altǎ localitate decat cea de domiciliu, in primul an de activitate dupǎ terminarea studiilor, in limita unui salariu de bazǎ, precum si indemnizatia de instalare cuvenitǎ personalului din institutiile publice si celor care isi stabilesc domiciliul in localitǎti din zone defavorizate, stabilite potrivit legii, in care isi au locul de muncǎ;

j)      sumele reprezentand platile compensatorii calculate pe baza salariilor medii nete pe unitate in cazul concedierilor colective;

k)     sumele reprezentand platile compensatorii calculate pe baza soldelor lunare nete acordate personalului trecut in rezerva, restructurat din sectorul de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala;

l)      veniturile din salarii realizate de catre persoanele fizice cu handicap grav si accentuat, incadrate cu contrct individual de munca; aceasta masura este aplicabila incepand cu data de 1 mai 2005;

m)   veniturile din salarii ca urmare a activitatii de creare de programe pentru calculator, in baza reglementarilor legale;

n)     sumele primite de persoanele fizice din activitati independente desfǎsurate intr-un stat strain, indiferent de regimul fiscal din statul respectiv. Fac exceptie de la aceasta regula salariile platite de catre un angajator rezident in Romania cu sediul permanent in Romania, care sunt impozabile indiferent de perioada de desfasurare a activitatii in strainatate;

o)     cheltuielile efectuate de un angajator pentru pregatirea si perfectionarea profesionala a angajatului legata de activitatea defasurata la angajator ;

p)     costul cartelelor telefonice, al abonamentelor si convorbirilor telefonice efectuate in vederea indeplinirii sarcinilor de serviciu;

q)     avantajele sub forma dreptului de stock options plan la momentul angajarii si implicit la momentul acordarii;

r)      diferenta favorabila dintre dobanda preferentiala stabilita prin negociere si dobanda practicata pe piata pentru credite si depozite.

Stabilirea impozitului pe venitul din salarii

Beneficiarii de venituri din salarii datoreaza un impozit lunar final, care se calculeaza si se retine la sursa de catre platitorii de venituri.Calculul venitului impozabil difera in functie de locul unde se afla functia de baza a contribuabilului.

Astfel, algoritmul general de calcul pentru venitul impozabil din salarii la locul unde se afla functia de baza a contribuabilului este de forma:

V_{i =} V_b – (C_s + C_sd + C_sfpo + D_pl) in care:

V_{i -} venitul impozabil;

V_b - venitul brut realizat din salarii la locul functiei de baza;

C_s - contributiile sociale retinute prin procedeul stopaj la sursa. Aici se includ: contributia de 9,5% asupra venitului brut realizat de catre angajat destinata sistemului public de pensii si alte asigurari sociale, contributia la sistemul public de sanatate obligatorie a salariatului, calculata cu o cota de 6,5% asupra castigului brut realizat si contributia de 1% la fondul asigurarilor de somaj, calculata asupra salariului de incadrare;

Csd – cotizatiile sindicale, retinute acelor salariati care sunt inscrisi intr-un sindicat;

C_{sfpo -} contributii la schemele facultative de pensii ocupationale in limita echivalentului in lei a 200 €/an;

D_pl – deduceri personale lunare, aplicate asupra venitului brut lunar din salariul obtinut la locul unde se afla functia de baza. Cuatumul deducerilor personale lunare este degresiv in functie de venitul brut lunar din salarii si de numarul de persoane aflat in intretinere astfel:

a)     Pentru un venit lunar brut de pana la 1000 lei, deducerea personala legala (Dpl1) este de:

250 lei, pentru contribuabilii care nu au persoane in intretinere;

350lei, pentru contribuabilii care au o persoana in intretinere;

450lei, pentru contribuabilii care au 2 persoane in intretinere;

550lei, pentru contribuabilii care au 3 persoane in intretinere;

650 lei, pentru contribuabilii care au 4 sau mai mult de 4 persoane in intretinere;

b)     Pentru contribuabilii care realizeaza venituri brute lunare din salarii cuprinse intre 1001 lei si 3000 lei, cuantumul deducerii personale lunare (Dpl2) se stabileste in functie de numarul de persoane aflate in intretinere, astfel:

Dpl₂ = Dpl₁ * (1 -

De exemplu, pentru un contribuabil care obtine un venit brut lunar de 1250 fara a avea nici o persoana in intretinere, deducerea personala lunara rezultata din calcul este de 220,legiuitorul prevede rotunjirea deducerii la 100.000 lei, in favoarea contribuabilului.

Peste venitul brut lunar de 3000 lei nu se acorda deduceri legale personale, indiferent de numarul persoanelor aflate in intretinere.

Persoanele aflate in intretinere pot fi sotia/sotul sau alti membrii de familie, rudele oricaruia dintre soti pana la gradul II inclusiv, ale caror venituri impozabilesi neimpozabile nu depasesc 250 lei lunar.

Daca o persoana este intretinuta de catre mai multi contribuabili, suma reprezentand deducerea personala se atribuie unui singur contribuabil, la intelegerea partilor.

Copiii minori, in varta de pana la 18 ani impliniti ai contribuabilului sunt considerati de asemenea intretinuti.

Suma reprezentand deducerea personala pentru persoanele aflate in intretinere se acorda pentru acea perioada impozabila din anul fiscal respectiv, cat persoanele s-au aflat in intretinerea contribuabilului, rotunjindu – se la luni intregi.

De asemenea, nu sunt considerate persoane aflate in intretinere:

a)           persoanele fizice care detin terenuri agricole si silvice de peste 10.000 m² in zonele colinare si de ses si de peste 20.000 m² in zonele montane;

b)           persoanele fizice care obtin venituri din cultivarea si valorificarea florilor, legumelor si zarzavaturilor, a plantelor decoraive, ciupercilor, exploatarea pepinierelor viticole si pomicole, indiferent de suprafata.

Pe celelalte locuri de realizare a veniturilor (cu exceptia functiei de bazǎ) baza de calcul pe impozit se determinǎ ca diferentǎ intre venitul brut realizat intr-o lunǎ si contributiile obligatorii retinute pe fiecare loc de realizare a venitului. Aceastǎ regulǎ se aplicǎ si in cazul veniturilor sub forma indemnizatiei lunare a asociatului unic, precum si pentru drepturile de naturǎ salarialǎ acordate de angajator persoanelor fizice ulterior incetǎrii raporturilor de muncǎ.

O mentiune specialǎ este fǎcutǎ de legiuitor cu privire la definirea locului unde se aflǎ functia de bazǎ, astfel:

- pentru persoanele fizice angajate la un singur loc de muncǎ acesta este ultimul loc inscris in cartea de muncǎ ;

- in cazul cumulului de functii este vorba de locul declarat sau ales de persoanele fizice;

- locul de muncǎ in care salariatul realizeazǎ venituri din salarii in baza unui contract individual cu timp partial.

Impozitul se calculeaza prin aplicarea unei cote de 16% asupra bazei impozabile determinate cum s-a aratat pentru cele doua situatii, respectiv pentru venitul din salariu obtinut la locul functiei de baza si pentru veniturile obtinute in celelalte cazuri:

I_vs = V_i * 16%;

Plǎtitorii de salarii si venituri asimilate acestora au obligatia de a calcula si a retine prin procedeul stopaj la sursǎ, impozitul anual pentru fiecare contribuabil. De asemenea, ei sunt obligati sǎ vireze impozitul calculat aferent fiecarei luni la bugetul de stat, panǎ la data de 25 inclusiv a lunii urmǎtoare celei pentru care se plǎtesc veniturile salariale.

Contribuabilii pot dispune asupra destinatiei unei sume reprezentand pana la 2% din impozitul stabilit, pentru sponsorizarea entitatilor nonprofit care functioneaza in conditiile Ordonantei Guvernului nr.26/2000 modificata cu privire la asociatii si fundatii.

Obligatia calcularii, retinerii si virarii acestei sume revine organului fiscal competent.

Informatiile referitoare la calculul impozitului pe veniturile din salarii se cuprind in fisele fiscale, pe care platitorul de venituri are obligatia de a le completa si pastra pe toata durata de efectuare a platii salariilor.

De asemenea, platitorul salariilor are obligatia de a transmite copia fisei fiscale a fiecarui salariat organului fiscal competent pentru fiecare an pana in ultima zi a lunii februarie a anului curent, pentru anul fiscal expirat.

O mentiune speciala trebuie facuta cu privire la platile anticipate de impozit efectuate de contribuabilii care desfasoara activitatea in Romania si obtin venituri sub forma de salarii din strainatate care se impun in Romania, precum si de persoanele fizice angajate ale misiunilor diplomatice si ale posturilor consulare acreditate in Romania pentru care angajatorul nu indeplineste obligatiile privind calculul, retinerea si virarea impozitului pe salarii. Acesti contribuabili au obligatia de a declara si de a plati impozit lunar la bugetul de stat pana la data de 25 a lunii urmatoare celei pentru care s-a realizat venitul, direct sau printr-un reprezentant fiscal. Legea prevede insa si posibilitatea ca persoanele juridice la care isi desfasoara activitatea contribuabilii mentionati ca sa preia– prin optiune – obligatiile privind calculul, retinerea si virarea impozitului pe veniturile din salarii. Angajatorul este obligat sa ofere informatii organului fiscal competent referitoare la data inceperii desfasurarii activitatii de catre contribuabil si respectiv, a incetarii acesteia, in termen de 15 zile de la data producerii evenimentului.

Obiective :

1.Verificarea dosarelor personale ale salariatiilor care contin declaratii asupra situatiilor personale(persoane in intretinere,existenta certificate de atestare a unui grad de handicap emise de comisiile de specialitate ; etc) ;

2.Verificarea modului de calcul a salariilor ;

3.Verificarea modului de calcul a concediilor medicale si incadrare corecta a certificatelor medicale pe coduri de boala ,coduri care stabilesc impozitatea sau neimozitarea concediilor de incapacitate tempoarare de munca(medicalele sarcina si lehuzie,ingrijire copil bolnav nu sunt baza de calcul la stabilirea impozitului pe venit) ;

4.Verificarea pontajelor colective de prezenta pe baza carora au fost intocmite statele de plata ;

5.Verificarea modului de stabilire a deducerilor personale ;

6. Verificarea calculului corect al impozitului pe salarii ;

7. Verificarea declaratiei la bugetul general consolidate,declaratia 100,care cuprinde raportarea corecta a obligatiei privind plata impozitului din salarii ;

8.calculul impozitului pentru orice depasire a valorii avantajului oferit de angajator;

9.obtinerea unei situatii sintetice privind totalitatea veniturilor din salarii contabilizate in cursul exercitiului financiar auditat, pe cele doua categorii de venituri prezentate in codul fiscal:

venituri impozabile

venituri neimpozabile

10.Verificarea platii in termenul stabilit de lege (verificare extras bancar,copie a ordinului de plata)

Riscurile de audit fiscal

Riscul de evaziune fiscala rezultata ca urmare a nerespectarii legislatiei fiscale.

Riscul fiscal ca urmare a volumului de activitate, a legislatiei fiscale, a particularitatilor sistemului fiscal de control si contabil existent la nivel de entitate.

Riscul aparitiei de greseli in completarea documentelor din punct de vedere fiscal.

Riscul aparitiei de greseli in calculul salariilor sau a obligatiilor fiscale.

Riscul de neplata in termen a datoriilor fiscale fata de stat.

Riscul nedescoperirii anumitor erori cu privire la calculul retinerilor datorate de salariati.

Riscul nedescoperirii unor erori privind calculul datoriilor angajatorului fata de bugetul de stat.

Riscul nedepunerii in termen a fiselor fiscale la organul fiscal.

Riscul ca angajatorul sa nu fi pastrat fisele fiscale ale personalului care il are angajat.

Riscul neplatii datoriilor fiscale din diverse motive.