Intensificarea activitatii firmelor multinationale

Intensificarea activitatii firmelor multinationale

Dupa 1970, sectoare intregi ale industriei participa la integrarea activitatii lor pe pietele de productie si de desfacere internationale. Cresterea productiei internationale si a numarului de firme multinationale a fost determinata de impactul tehnicilor informationale si de transport (care au diminuat costurile si riscurile procesului de conducere de la distanta), de crearea de noi tehnologii de productie si de marea varietate a instrumentelor financiare folosite. De asemenea, dezvoltarea firmelor multinationale a fost favorizata de liberalizarea comertului international si a fluxurilor de investitii.

Firmele multinationale nu actioneaza numai in tarile dezvoltate, ci in toate tarile lumii, ele reprezentand o puternica forta de coeziune a economiei mondiale, un liant care leaga intre ele economiile nationale in cadrul procesului de globalizare. Cu ajutorul unor strategii complexe de intreprindere si cu o retea de filiale proprii de dimensiuni planetare, firmele multinationale sunt implicate in productia multinationala de bunuri si servicii pe baza unei sofisticate diviziuni a muncii intre societatea-mama si filialele ei din strainatate. Aproximativ o treime din activele productive private ale lumii sunt conduse de firmele multinationale cu diferite grade de integrare pe verticala. Pe masura ce creste integrarea pe verticala, intre producator si vanzator, rolul intreprinderilor multinationale devine preponderent in cadrul relatiilor economice internationale.

Firmele multinationale au cunoscut in ultimele trei - patru decenii o crestere numerica semnificativa. Daca in 1969 erau inregistrate 7.000 firme multinationale, numarul acestora a ajuns in 1990 la 24.000, si in 2005 la 82.000. Cele 82.000 firme multinationale detineau in anul 2008 un numar de 810.000 filiale in strainatate. Numarul salariatilor angajati de filialele straine s-a cifrat la aproximativ 78.000.000.

Pe parcursul ultimei perioade de 25 de ani, valoarea productiei firmelor multinationale a sporit de 8,4 ori, in conditiile in care PIB-ul mondial a crescut de numai 4 ori. Ponderea cifrei de afaceri a firmelor multinationale in PIB-ul mondial a evoluat, in intervalul amintit, de la 24% la peste 50%.

Revista Fortune, este una dintre cele mai prestigioase publicatii economice din lume care confera atentie deosebita analizei firmelor multinationale. Cele mai performante firme din lume sunt evaluate pe baza urmatoarelor criterii: competenta managerilor, calitatea produselor si serviciilor, calitatea personalului angajat, amploarea procesului inovational, soliditatea financiara, responsabilitatea sociala, atitudinea fata de dezvoltarea globala.

Dintre toate firmele multinationale, cele americane sunt de departe cele mai competitive. Este de remarcat vocatia firmelor americane catre sectoarele caracterizate printr-o inalta tehnologie, cum ar fi fabricarea microprocesoarelor, computerelor, industria aerospatiala si de aparare etc.

Firmele multinationale din UE si Japonia s-au dovedit a fi performante in domeniile asa-zise traditionale si anume: industrie alimentara, industrie chimica, industrie metalurgica, transporturi aeriene, fabricarea de sisteme de comunicatii.

Unele firme multinationale au dobandit, de-a lungul anilor, o forta economica apreciabila, care in multe cazuri o depaseste pe cea a unor state natiune. Conform datelor statistice, corespunzatoare anului 2008, clasamentul realizat, pe baza veniturilor pentru multinationale si a PIB-ului pentru tari, cuprinde in primele 100 de entitati ierarhizate, 45 firme multinationale si 55 tari, Romania in acest clasament a ocupat pozitia cu numarul 49. Cifra de afaceri realizata de primele 200 firme multinationale era mai mare decat PIB-ul integrat al tuturor tarilor lumii, diminuat cu cel inregistrat in primele 10 tari dezvoltate.

Majoritatea firmelor-mama, aproximativ 75%, sunt originare din tarile dezvoltate, in timp ce filialele sunt localizate, in proportie de peste 85%, in tarile in dezvoltare, in tarile din Europa de Sud-Est si in Comunitatea Statelor Independente. Trebuie remarcat ca firmele multinationale cu sediul in tarile dezvoltate sunt mult mai puternice decat cele originare din tarile in dezvoltare. In topul mondial al firmelor multinationale stabilit in functie de valoarea de piata a acestora, primele locuri sunt ocupate autoritar de catre societatile americane.

Avantajele competitive ale intreprinderilor din tarile dezvoltate au fost consolidate de secole prin acumulari de capital, crestere economica si imbunatatiri tehnologice. Peste 90% din firmele multinationale, existente in tarile dezvoltate, isi au originea in tarile triadei. Dintre tarile in dezvoltare detin firme multinationale tarile mari si cele nou industrializate. In topul celor mai bine plasate 100 firme multinationale functie de veniturile obtinute in anul 2008 nu mai putin de 43 sunt din UE, 29 din SUA, 10 din Japonia,     una din Elvetia, una din Norvegia, si 16 din tarile in dezvoltare. Primele cinci firme multinationale, sub aspectul veniturilor incasate in anul 2008, sunt in ordine: Royal Ductch Shell (458 miliarde dolari), Exxon Mobil (442 miliarde dolari), Wal-Mart Stores (405 miliarde dolari), BP (367 miliarde dolari) si Chevron (263 miliarde dolari). Avand in vedere profitul realizat, in acelasi an, pe primele cinci locuri sunt plasate: Exxon Mobil (45 miliarde dolari), Gazprom (29 miliarde dolari), Royal Ductch Shell (26 miliarde dolari), Chevron (23 miliarde dolari) si BP (21 miliarde dolari). Firme ca L.G. (Coreea), China National Petroleum (China), PDVSA (Venezuela), Petrobras (Brazilia) devin jucatori destul de puternici in economia mondiala. Trebuie remarcata China care in acest top detine 4 societati multinationale.

Cresterea activitatii externe a firmelor cu sediul central in tarile in dezvoltare este consecinta actiunii urmatorilor factori:

necesitatea rezolvarii unor probleme legate de piata cum ar fi: evitarea barierelor tarifare si netarifare impuse de tarile importatoare; incercarea de a iesi din starea de dependenta accentuata fata de piata interna etc.;

cresterea costurilor de productie in general si a celor salariale in special, fenomen manifestat cu predilectie in Asia de Est si Sud-Est;

pe fondul amplificarii nivelului de globalizare a economiei mondiale, firmele intra in competitie inclusiv in spatiul lor national cu agenti economici straini, fapt ce le obliga sa-si extinda activitatea pe plan international;

politica multor guverne incurajeaza investitiile in strainatate efectuate de firme autohtone cu consecinte benefice asupra performantelor acestora si asupra veniturilor ce vor intra in propria economie.

Decizia de a investi in strainatate, a firmelor domiciliate in tarile in dezvoltare, trebuie foarte bine fundamentata luand in considerare atat neajunsurile, cat si avantajele. Pe de o parte, prin investitiile efectuate in strainatate, are loc o iesire de capital fiind diminuate investitiile interne cu consecinte nefavorabile asupra locurilor de munca, iar pe de alta parte pe langa castigurile legate de competitivitate tara de origine beneficiaza de intrari de capital concretizate sub forma profiturilor repatriate, platilor efectuate de tara gazda pentru utilaje, semifabricate importate din tara unde este domiciliata firma multinationala, plata redeventelor etc.

Din reteaua filialelor amplasate in strainatate de catre firmele multinationale, asa cum am mentionat, 85% sunt localizate in tarile in dezvoltare, in tarile din Europa de Sud - Est si in CSI. Pe de alta parte, numai 31,2% din fluxurile de ISD se indreapta catre aceasta categorie de tari. Rezulta ca valoarea marimii capitalului corespunzator filialelor deschise in strainatate este in medie mai mare pentru cele existente in tarile dezvoltate comparativ cu cele plasate in restul lumii.

Pe sectoare, cele mai multe filiale au fost constituite in servicii (60% din filialele firmelor multinationale din Germania, Japonia si SUA).

Prin natura lor, in prezent, firmele multinationale organizeaza productia si distributia de bunuri si servicii la nivel mondial pe baza relatiei de proprietate asupra activelor de productie (a mijloacelor de productie) sau prin alte mijloace de control. Intreprinderile multinationale adopta unele strategii pentru atingerea atat a obiectivelor pe termen scurt, cat si a celor pe termen lung, cum ar fi profitul calculat la efectuarea investitiei, cresterea cotei de piata sau cresterea valorii actiunilor proprii, toate in contextul mediului economic si politic al tarii in care opereaza.

Pe ansamblul economiei mondiale din ultimele decenii, comertul international de marfuri si servicii a crescut mai repede decat produsul intern brut, legaturile intre pietele financiare internationale s-au amplificat, iar investitiile straine au sporit rapid, ceea ce a atras si imbunatatirea prestigiului firmelor multinationale ca actori principali in tranzactiile economice internationale.

Firmele multinationale tind sa se concentreze in tarile care au cele mai bune perspective de crestere economica, care detin resurse naturale abundente, piete interne mari, forta de munca instruita si relativ ieftina, un cadru legislativ favorabil. Printr-un proces de stimulare reciproca, intreprinderile multinationale sunt atrase de aceste perspective si influenteaza, la randul lor, capacitatea de dezvoltare a acestor tari. Interdependenta si integrarea presupun interactiuni permanente intre guvern si intreprinderi.

Conferinta Natiunilor Unite pentru Comert si Dezvoltare (UNCTAD) pentru a reliefa nivelul implicarii firmelor multinationale in strainatate determina indicele de transnationalitate (TNI). In calculul acestuia se au in vedere elementele urmatoare: ponderea activelor detinute in strainatate de firma multinationala in total active ce apartin acesteia, ponderea cifrei de afaceri realizata de filiale din strainatate in totalul cifrei de afaceri, ponderea angajatilor in strainatate in numarul total de salariati.

Clasamentul primelor 10 firme multinationale nefinanciare intocmit pe baza indicelui de transnationalitate in anul 2008

Tabel nr. 9

Sursa: UNCTAD World Investment Raport 2009

In primele 100 de firme multinationale ordonate in functie de indicele de transnationalitate 55 sunt din UE, 19 din SUA, 10 din Japonia, 4 din Elvetia, 2 din Norvegia, 2 din Australia, una din Canada si 7 din tarile in dezvoltare. Datele sunt valabile pentru anul 2008.

Comparativ cu topul celor mai bine plasate 100 de firme multinationale, intocmit pe baza cifrei de afaceri, in acest caz creste diferenta numerica intre cele originare din UE si cele originare din SUA. Este de remarcat si faptul ca firmele americane ocupa preponderent prima jumatate a clasamentului realizat pe baza cifrei de afaceri si preponderent a doua jumatate a clasamentului intocmit functie de indicele de transnationalitate. Putem afirma in consecinta ca multinationalele UE sunt mai globalizate decat cele americane.

Un alt indicator ce exprima gradul de implicare al firmelor multinationale in strainatate este indicele de internationalizare (II). Acest indice reliefeaza ponderea pe care o detin filialele localizate in strainatate in numarul total de filiale al unei firme multinationale.

Anul 2008 s-a materializat pentru multe companii multinationale in reducerea profiturilor, restructurarii si chiar falimente. Conform sondajului UNCTAD privind perspectivele investitiilor, la nivel mondial, 85% dintre directorii celor mai mari companii transnationale apreciaza ca datorita crizei economice mondiale a avut loc o diminuare a proiectelor investitionale. S-a estimat ca in anul 2008 a avut loc o reducere a profiturilor inregistrate de primele 100 de corporatii transnationale cu aproximativ 25%.

Cota de participare a investitiilor straine directe in productia interna la nivel mondial este inca redusa (circa o treime), dar valoarea ei se afla intr-o continua expansiune datorita cresterii mai rapide a investitiilor externe in raport cu cele interne. Comertul dintre firmele multinationale reprezinta aproximativ 20-25% din comertul mondial, fiind un element important in economia multor tari.

In concluzie, reteaua firmelor multinationale si a filialelor acestora din intreaga lume formeaza un sistem integrat, cu valori economice, sociale si etice comune, jucand un rol determinant in evolutia economiei mondiale in ansamblul ei si a fiecarei tari in parte.