finanȚe- banci - politica de creditare in cadrul bancii ccr.creditul full-option cu ipoteca pentru persoanele juridice

 

POLITICA DE CREDITARE IN CADRUL BANCII CCR.CREDITUL FULL-OPTION CU

IPOTECA PENTRU PERSOANELE JURIDICE.

CAPITOLUL 1

PROCESUL DE CREDITARE IN ROMANIA

Semnificatia creditului si a dobanzii

1.1.1 Creditul

Aparitia creditului este strans legata de dezvoltarea productiei si circulatiei marfurilor; evolutia acestor fenomene a impus includerea schimbului - si, odata cu el, si a creditului - in cadrul relatiilor monetare. "Creditul reprezinta relatia baneasca intre o persoana fizica sau juridica, numita creditor, care acorda unei alte persoane, numita debitor, un imprumut in bani in general cu o dobanda stabilita in functie de riscul pe care si-l asuma creditorul sau de reputatia debitorului". Etimologic, cuvantul "credit" isi are originea in limba latina "creditum-creditare", care inseamna "a crede" sau "a avea incredere", fapt ce scoate la iveala un element de ordin psihologic: increderea, care presupune existenta unei anumite culturi sociale, a unei "psihologii colective", care difera insa in timp si de la o colectivitate la alta. Limba romana a consemnat acest cuvant ca neologism, el patrunzand in vocabularul nostru abia in secolul al XVIII-lea. Aparut din necesitatea stingerii obligatiilor dintre diferiti agenti economici, proces caruia moneda lichida nu-i putea face fata, creditul constituie una din conditiile desfasurarii oricarui proces economic. Depasind sfera proceselor economice interne, creditul a fost extins treptat si in relatiile cu partenerii externi, fie ei simpli agenti economici sau chiar state. Astfel, creditul este vazut ca o parghie economica indispensabila, este ca o forta activa ce s-a concretizat in intretinerea de relatii intre furnizori si cumparatori, in contributia la formarea de unitati productive sau in fructificarea acumularilor banesti.

Inainte de definirea creditului si a functiilor sale, se impune realizarea unei distinctii intre finante, bani si credit. Astfel, trebuie subliniat ca, numai in cadrul rotatiei de ansamblu a capitalului, a mijloacelor materiale si monetare , creditul se poate transforma fie in bani, fie in finante; in timp ce finantele presupun capitaluri deja formate care se acumuleaza, creditul reprezinta un efect al proceselor economice in urma carora apar capitaluri temporar disponibile. In acest sens, creditul poate fi considerat o forma speciala de miscare a valorilor: vanzare de marfuri cu plata amanata sau cu transferarea temporara de moneda cu titlu de imprumut. Intr-o forma extinsa creditul mai poate fi identificat cu circulatia capitalului de imprumut. Numeroasele interpretari reductioniste au furnizat o serie de acceptiuni de genul : creditul = bani si finante; creditul = imprumut ; creditul = parghie; creditul = capital: etc. Una din definitiile demne de retinut indica operatiunea de creditare ca "cedarea unei sume de bani efectuata la un moment dat din partea unui subiect economic, in folosinta altui subiect economic, cu obligatia pentru acesta din urma de a restitui mai tarziu , la un termen fixat, suma primita plus o suma de bani care se cheama interes sau dobanda" . Creditul este, in esența : " crearea de putere de cumparare"

1.1.2. Formele creditului

Diversitatea formelor sub care se manifesta creditul in economie a impus utilizarea mai multor criterii semnificative de clasificare, in funtie de care se disting urmatoarele:

1.dupa natura economica si participantii la relatia de creditare, se remarca:

Creditul comercial;

Creditul bancar;

Creditul de consum;

Creditul obligatar.

2. dupa calitatea debitorului se delimiteaza:

Creditul acordat persoanelor fizice;

Creditul acordat persoanelor juridice.

3. dupa calitatea debitorului si a creditorului se disting:

Creditul privat;

Creditul public.

4. dupa scopul acordarii creditului:

Creditul de productie;

Creditul de circulatie;

Creditul de consum.

5. dupa natura garantiilor:

Credite reale;

Credite personale.

6.dupa intinderea drepturilor creditorului:

Credite denuntabile;

Credite nedenuntabile;

Credite legale.

7. dupa modul de stingere al obligatiilor de plata:

Credite amortizabile;

Credite neamortizabile.

8. dupa termenul la care trebuie rambursat creditul:

Credite pe termen scurt;

Credite pe termen mijlociu;

Credite pe termen lung.

1.1.3. Dobanda

Dobanda reprezinta suma de bani pe care trebuie sa o plateasca beneficiarul imprumutului(debitorul) celui care acorda imprumutul(creditorul), pentru folosirea disponibilitatilor banesti ale acestuia din urma, pana la restituirea lor. In cazul creditului, creditorul este banca sau o alta institutie financiara. In cazul depozitelor, creditorul este persoana fizica sau firma care isi tine economiile la banca. In general suma dobanzii D de baza platita de beneficiarii de credite este direct proportionala cu volumul creditului C, rata dobanzii d si timpul de folosire a creditului t :

In conditiile unui anumit nivel al dobanzii, suma acesteia creste proportional cu volumul creditelor si cu durata de folosire a acestora, astfel incat unitatile trebuie sa foloseasca un volum cat mai redus de credite si pe perioade cat mai scazute posibil, imprimand o viteza de rotatie accelerata activelor circulante.

La creditele pe termen scurt se foloseste calculul dobanzii simple, ceea ce inseamna ca suma dobanzii nu se adauga la capital pentru a aduce ea insasi dobanda.

Pentru anumite contracte de credit pe termen scurt se aplica dobanda antecalculata, adica suma ei se varsa, impreuna cu rambursarea creditului, la sfarsitul anului sau al contractului. La numeroase categorii de credite pe termen scurt se aplica dobanda antecalculata, adica volumul sau se determina si se retine de banca la inceputul contractului de credit; retinerea ei inca de la inceput din volumul creditului aprobat face ca debitorul sa primeasca un credit efectiv mai mic decat cel aprobat. In aceste conditii rata efectiva a dobanzii este diferita de rata nominala a dobanzii.

Sub aspectele stabilitatii, dobanda poate fi fixa, atunci cand nivelul ei nu se modifica pentru toata perioada de creditare si variabila, care se modifica anual sau chiar la intervale mai scurte (3 luni) ca masura de protectie a creditorului sau debitorului impotriva pierderilor ce ar putea rezulta din caracterul rigid al nivelului dobanzii pentru o perioada de timp indelungata.

1.2. Contextul macroeconomic al sistemului bancar din Romania

Dat fiind noul statul al Romaniei de tara membra a UE, pe parcursul anului 2007, competitia din sistemul bancar s-a accentuat sensibil, conducand la transformari structurale. In afara celor 42 de institutii de credit inscrise in Registrul institutiilor de credit in anul 2007, un numar de 143 institutii straine au notificat intentia de a oferi servicii bancare pe teritoriul Romaniei. Totodata, au fost supuse procedurii de notificare si inscrise in registre 4 563 institutii financiare nebancare (IFN), dintre care 221 au fost inscrise in Registrul general. Dintre acestea, 3 institutii financiare nebancare au fost radiate pana la sfarsitul anului 2007.

1.2.1. Modificari in structura sistemului bancar romanesc

Principalele modificari inregistrate in anul 2007 in sistemul bancar din Romania au

fost urmatoarele:

autorizarea functionarii Bancii Millennium, membra a grupului portughez cu acelasi nume;

deschiderea a trei sucursale ale unor institutii de credit straine: Fortis Bank(Belgia), La

Caixa (Spania) si Finicredito (Portugalia);

fuziunea prin absorbtie de catre Banca HVB Tiriac a Bancii UniCredit Romania, noua

entitate desfasurandu-si activitatea sub numele UniCredit Tiriac Bank;

incetarea activitatii Bancii Blom Bank Egypt si transferul acesteia catre Blom Bank France

Paris, Sucursala Romania;

schimbarea denumirii in cazul a trei banci: Finansbank Romania a devenit Credit Europe

Bank, Mindbank a luat numele ATE Bank Romania, iar Romexterra Bank si-a schimbat denumirea in MKB Romexterra Bank;

deschiderea in Cipru a unei sucursale apartinand Bancii CCR.

La sfarsitul anului 2007, in Romania functionau 42 de institutii de credit (41 de banci si reteaua cooperatista CREDITCOOP). In ceea ce priveste structura sistemului bancar dupa forma de proprietate a capitalului, doua banci detineau capital de stat → 5,4% din activele sistemului bancar romanesc (CEC si Eximbank), trei erau cu capital majoritar privat romanesc, iar 36 intrau in categoria bancilor cu capital majoritar strain (inclusiv sucursalelebancilor straine), bancile cu capital majoritar privat detinand 94,6% din activele sistemului bancar romanesc. Totodata, ponderea activelor bancilor cu capital majoritar strain,

inclusiv sucursalele bancilor straine, era de 87,9 %.

1.2.2. Evolutia indicatorilor de prudentialitate

Indicatorii de prudența bancara se exprima, in general, prin anumite raporturi și au ca sfera de cuprindere principalele aspecte ale gestiunii bancare. Respectarea acestor indicatori orienteaza strategia bancara și permite armonizarea cu legislația europeana- in vederea integrarii țarilor europene- și cu cea internaționla.

Pentru țarile membre ale Uniunii Europene, prudența bancara poate fi cuantificata prin urmatorii indicatori: solvabilitate bancara, coeficientul riscurilor mari, coeficientul de adaptare la riscul de piața, nivelul participațiilor financiare li nivelul capitalului minim.

La nivelul fiecarei țari, exista și niveluri proprii ale unor rapoturi, precum raportul de lichiditate și coeficientul fondurilor proprii și al surselor permanente.

In Romania, procesul de aderare la Uniunea Europeana a presupus și transpunerea legislației naționale la acquis-ul comunitar, in specialla Directivele comunitare( cum ar fi Directiva 12/2000) referitoare la instituțiile de credit.

Astfel, in baza Legii nr.58/1998- Legea bancara, Bnaca Naționala a Romaniei supravegheaza activitațiile bancilor, persoane juridice romane și a sucursalelor bancilor straine pe baza raporturilor de prudența bancare.

Principalele cerințe prudențiale pe care trebuie sa le respecte bancile sunt:

􀂉 Nivelul minim de solvabilitate, determinat ca raport intre nivelul fondurilor proprii și totalul activelor și elementelor in afara bilanțului, ponderate in funcție de gradul lor de risc;

􀂉 Expunerea maxima fața de un singur debitor, exprimata procentual, ca raport intre valoarea totala a acesteia și nivelul fondurilor proprii ale bancii;

􀂉 Expunerea maxima agregata, exprimata procentual, ca raport intre valoare totala a expunerilor mari și nivelul fondurilor proprii;

􀂉 Nivelul minim de lichiditate, determinat in funcție de scadențele crențelor și angajamentelor bancii;

􀂉 Clasificarea creditelor acordate și a dobanzilor neincasate aferente acestora și constituirea provizioanelor specifice de risc;

􀂉 Poziția valutara, exprimata procentual in funcție de nivelul fondurilor proprii;

􀂉 Administrarea resurselor și plasamentelor bancii;

􀂉 Extinderea rețelei de sucursale și alte sedii secundare ale bancii.

Politica de expansiune accentuata a creditului in scopul castigarii de cote de piata, continuata chiar si dupa declansarea crizei financiare internationale, a condus la erodarea indicatorilor care cuantifica riscul de credit. Astfel, ponderea creditelor si dobanzilor clasificate in categoriile "indoielnic" si "pierdere" in totalul creditelor si dobanzilor clasificate a crescut la 4 la suta, fata de 2,8 la suta in anul precedent.

Majorarea riscului de credit a fost insotita de accentuarea trendului descendent al ratei solvabilitatii sistemului bancar - de la 18,1 la suta la 31 decembrie 2006 la 13,8 la suta la 31 decembrie 2007, nivel care se situeaza insa deasupra limitei minime reglementate (8 la suta incepand cu ianuarie 2007).

In contextul cresterii presiunilor concurentiale, profitul net a avut un ritm mai moderat de crestere (14,8 la suta) decat cresterea activelor totale (45,5 la suta) si a capitalurilor proprii (24,7 la suta). Astfel, indicatorul de performanta financiara ROA a scazut la 1,01 la suta la sfarsitul anului 2007, comparativ cu 1,28 la suta in perioada similara a anului precedent, iar indicatorul ROE s-a diminuat la 9,43 la suta, fata de 10,24 la suta.

Indicatorul de lichiditate la nivelul sistemului bancar (lichiditatea efectiva/lichiditatea

necesara) arata in continuare o buna capacitate a bancilor de a face fata angajamentelor asumate, nivelul inregistrat la finele anului 2007, de 2,13, fiind superior limitei minime reglementate, respectiv 1. La nivel individual, bancile si sucursalele bancilor straine au demonstrat ca sunt in masura sa gestioneze corect riscul de lichiditate.

1.2.3. Actiuni de intarire a stabilitatii financiare

La nivel national, la data de 31 iulie 2007, a fost semnat Acordul intre Ministerul Economiei si Finantelor, Banca Nationala a Romaniei, Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, Comisia de Supraveghere a Asigurarilor si Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private pentru cooperare in domeniul stabilitatii financiare si al gestionarii crizelor financiare, in baza caruia s-a infiintat Comitetul National pentru Stabilitate Financiara.

Pe plan international, BNR a aderat la o serie de acorduri in domeniul stabilitatii financiare, incheiate anterior intre tarile membre ale UE. Astfel, la 1 august 2007 BNR a aderat la:

→Acordul de cooperare intre autoritatile cu responsabilitati de monitorizare a sistemelor de plati si autoritatile de supraveghere bancara, in stadiul al treilea al Uniunii Economice si Monetare (2001);

→ Acordul privind principiile de baza pentru cooperare intre autoritatile de supraveghere bancara si bancile centrale din Uniunea Europeana in domeniul gestionarii situatiilor de criza (2003).

Ulterior, la 4 aprilie 2008, BNR a aderat si la Acordul de cooperare dintre autoritatile de supraveghere bancara, bancile centrale si ministerele de finante din tarile Uniunii Europene in domeniul situatiilor de criza financiara (2005).

1.2.4. Activitati de reglementare

In ceea ce priveste institutiile de credit, pe parcursul anului 2007 au fost inregistrate doua evolutii importante in plan legislativ, si anume aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 99/2006 privind institutiile de credit si adecvarea capitalului prin Legea nr. 227/2007, respectiv aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 98/2006 privind supravegherea suplimentara a institutiilor de credit, a societatilor de asigurare si/sau reasigurare, a societatilor de servicii de investitii financiare si a societatilor de administrare a investitiilor dintr-un conglomerat financiar prin Legea nr. 152/2007.

In ceea ce priveste sectorul institutiilor financiare nebancare, in anul 2007 a fost elaborat proiectul Legii privind institutiile financiare nebancare, care urmeaza a fi supus procedurii legislative parlamentare. Totodata, a fost completat cadrul secundar de reglementare a IFN, cu acte normative precum:

→ Regulamentul BNR nr. 4/2007 pentru modificarea si completarea Regulamentului BNR nr. 5/2002 privind clasificarea creditelor si plasamentelor, precum si constituirea, regularizarea si utilizarea provizioanelor specifice de risc de credit, prin care se extinde tratamentul aplicabil institutiilor de credit si asupra IFN;

→ Norma BNR nr. 2/2007 pentru modificarea si completarea Normei BNR nr. 2/2006 privind capitalul minim al institutiilor financiare nebancare;

→ Norma BNR nr. 4/2007 pentru modificarea si completarea Normei BNR nr. 6/2006 privind criteriile pentru inscrierea in Registrul special a institutiilor financiare nebancare.

In planul activitatii de reglementare valutara, in scopul adaptarii acesteia la cadrul

legislativ european, a fost emisa Norma BNR nr. 13/2007 care reglementeaza accesul rezidentilor si nerezidentilor la efectuarea de operatiuni de schimb valutar cu valute necotate. De asemenea, a fost abrogata Norma BNR nr. 6/2005 privind importul si exportul fizic de instrumente de plata sub forma de numerar.

1.3. Sistemul bancar roman

1.3.1. Scurt istoric al sistemului bancar din Romania

Primele dovezi cu privire la o activitate bancara pe teritoriul Romaniei au fost descoperite intre anii 1786 - 1855 , reprezentate prin 55 placi de piatra , gasite intr-o zona de mine aurifere.Aceste placi contin detalii referitoare la contractul de infiintare a unei institutii bancare.     In epoca moderna , primele incercari de creare a unei banci au fost la inceputul secolului XIX-lea . I.C.Bratianu sustinea in 1861 ca: "ce mult si dureros se simte lipsa unui asezamant financiar puternic si serios care sa poata da tarii existenta baneasca in vremuri de nevoie". In 1880 la 27 februarie Bratianu depune in Camera proiectul unei banci nationale care trebuia sa ajute economia nationala mai mult ca oricare institutie.La 17 aprilie 1880 proiectul devine lege de statornicire a normelor de organizare a Bancii Nationale a Romaniei , care urma sa-si inceapa activitatea la 1 iulie 1880. Banca Nationala a Romaniei este cea mai importanta banca infiintata in acea perioada, care, din punct de vedere organizatoric, a fost conceputa dupa modelul Bancii Nationale a Belgiei. Acesta a fost inceputul dezvoltarii unui sistem bancar nou si modern. In anii '40 sistemul bancar a fost dominat de 5 banci principale: Banca Romaneasca; Banca de Credit Roman; Banca Comerciala Romana; Banca Comerciala Italiana si Romana; Societatea Bancara Romana. Aceste banci realizau 50 % din totalitatea operatiunilor bancare. Pana in 1947, sistemul bancar romanesc cunoaste o dezvoltare remarcabila. Bancile detineau resurse importante si functionau conform standardelor internationale; personalul bancar era format din specialisti pregatiti in conditii de concurenta si standarde profesionale foarte ridicate, asa cum erau stabilite de Banca Nationala. Dupa 1947, sistemul bancar a fost restrans datorita trecerii la economia de comanda si intrarii Romaniei in zona de influenta sovietica. Pana in anul 1989 in Romania existau banci: Banca Nationala a Romaniei Banca Romana de Comert Exterior Banca de Investitii si Banca Agricola, la care se adauga si C.E.C -ul Reforma sistemului bancar a inceput in 1990-1991, prin elaborarea si abordarea unei noi legislatii bancare privind organizarea si functionarea bancii centrale si a bancilor comeciale. Sistemul bancar din Romania este structurat pe doua nivele- o banca centrala si institutiile financiare, carora prin lege li s-a acordat statutul de banci. Banca Nationala a Romaniei este banca centrala a tarii, institutia de emisiune a statului roman. Prin noile reglementari, BNR incearca sa creeze un sistem bancar modern si, in acelasi timp, sa-si indeplineasca rolul de banca centrala. Operatiunile comerciale indeplinite pana la 1989 de Banca Centrala au fost transferate unei noi banci comerciale (B.C.R.). Incepand cu anul 2000 apar primele realizari in sistemul bancar:

1.3.2. Sistemul bancar actual

In baza noului cadru legislativ, sistemul bancar din Romania a fost organizat pe doua nivele:

à       la varf, Banca Nationala a Romaniei, ca banca centrala a statului roman, organ unic de emisiune;

à       la baza, societatile comerciale bancare.

Acest sistem a fost introdus in decembrie 1990, fiind primul pas al procesului de reforma bancara. Noul cadru juridic a incurajat dezvoltarea bancilor cu capital privat si a permis intrarea libera pe piata bancara autohtona a institutiilor financiare straine. Bancile au fost autorizate sa opereze in calitate de banci comerciale de tip universal, putand efectua o gama larga de operatiuni bancare pe intreg teritoriul tarii in conditiile respectarii normelor prudentiale emise de banca centrala, in calitatea sa de autoritate de supraveghere bancara.

Cadrul legislativ care guverneaza sistemul bancar cuprinde:

Legea privind Statutul Bancii Nationale a Romaniei - Legea nr. 312 din 28 iunie 2004;

Ordonanta privind institutiile de credit si adecvarea capitalului - Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 99 din 6 decembrie 2006;

Legea pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 99 din 6 decembrie 2006 - Legea nr. 227 din 4 iulie 2007;

Legea pentru privatizarea societatilor comerciale bancare la care statul este actionar - Legea nr. 83 din 21 mai 1997;

Reglementari privind falimentul institutiilor de credit - Ordonanta Guvernului nr. 10 din 22 ianuarie 2004 privind falimentul institutiilor de credit, aprobata, completata si modificata prin Legea nr. 278 din 23 iunie 2004;

Ordonanta Guvernului nr. 39/1996, privind organizarea si functionarea Fondului de Garantare a Creditelor din Sistemul Bancar.

Caracteristicile principale ale sectorului bancar romanesc sunt (conform datelor la 30 septembrie 2007):

41 institutii de credit (dintre care 9 sucursale ale unor banci straine si o cooperativa de credit);

Total active bancare: 63 miliarde euro (circa 54% din PIB);

58% din activele bancare sunt concentrate in primele banci din sistem;

Indicatorul de solvabilitate este de 14%;

Actionariatul este reprezentat in majoritate de entitati straine;

Pe piata romaneasca opereaza de asemenea institutii financiare nebancare, precum fonduri de asistenta mutuala, case de amanet, societati de leasing financiar, societati de credite pentru persoane fizice, societati de micro-finantare, societati de credit ipotecar, societati care ofera  operatiuni de factoring, societati specializate in finantarea tranzactiilor comerciale, si altele.

CAPITOLUL 2

ROLUL BANCII CCR IN CONTEXTUL ACTUAL DIN ROMANIA

2.1. Banca CCR- de la inceput pana in prezent

2.1.1. Banca CCR- prezentare generala

Totul a inceput acum 14 ani, in orasul Cluj-Napoca, din initiativa unor oameni de afaceri din Cluj. Ideea a fost aceea de a crea o banca locala, un brand de Cluj. Spiritul antreprenorial al fondatorilor sai a determinat consolidarea pozitiei Bancii CCR, intr-o prima etapa, in Cluj si, ulterior, la nivel regional. Banca si-a orientat la inceput activitatea spre sectorul IMM si, datorita cererii pietei, in scurt timp aceasta a inceput sa se dedice si domeniului retail. In anul 1997 Banca CCR a devenit prima institutie bancara din Romania, care a fost cotata la Bursa de Valori Bucuresti, ceea ce a insemnat recunoasterea valorii sale pe piata si a transparentei actiunilor bancii. Din anul 2002, Banca CCR are un management modern, cu un know-how international, care a imprimat bancii un stil diferit, caracterizat prin deschidere si flexibilitate. Un alt moment important pentru banca a fost anul 2003, cand s-a schimbat identitatea de corporatie, conform noii sale misiuni. Re-branding-ul a insemnat modificarea logo-ului bancii, precum si implementarea unui concept nou, standard, privind unitatile sale. Noul logo reprezinta un scut si sugereaza aparare pentru ca Banca CCR are grija de banii si de interesele clientilor. Cele doua linii de la baza - in culorile bancii, galben si negru - apar pe toate elementele identitatii de corporatie a bancii si exprima continuitate, stabilitate si ambitie. Banca CCR este azi una dintre cele mai importante institutii financiar-bancare din Romania, aflata in top 5 si una dintre cele mai atractive companii listate la Bursa de Valori Bucuresti. O prioritate a activitatii sale este perfectionarea continua a serviciilor si a angajatilor, asa incat calitatea sa fie cea care face diferenta. Cu o cota de piata de aproximativ 5,5%, Banca CCR este un jucator activ pe piata, devenind, datorita accelerarii implementarii stategiei de crestere, o banca recunoscuta la nivel national. Banca CCR este structurata pe patru linii de afaceri:

     retail;

     IMM; 

     Corporate

     Divizia pentru Medici.

Astfel, banca si-a format echipe specializate si un portofoliu complex de produse si servicii, pentru a sustine dezvoltarea acestor patru directii.Banca CCR are peste 1 milion de clienti active. Banca CCR este prezenta in toate centrele economice importante din Romania, detinand peste 480 sucursale si agentii. Cresterea numarului de unitati a avut un ritm foarte accentuat mai ales in ultimii trei ani, cand au fost deschise aproximativ 400 de entitati operationale. Intreaga retea teritoriala insemna pentru banca o importanta carte de vizita si, bineinteles, dovada angajamentului sau de a veni tot mai aproape de clienti. Banca CCR beneficiaza de un sistem informatic performant, centralizat, care ofera clientilor, ca principal avantaj, posibilitatea accesarii contului curent din oricare unitate din tara. Banca CCR are acum si trei sub-brand-uri: BT CaféT, BT Golf Cup si Academia BT. Dintre acestea, proiectul care s-a bucurat de cel mai mare succes este BT CaféT, prima cafenea bancara din Romania. Banca detine patru astfel de locatii - in Bucuresti, Constanta, Timisoara si in Cluj-Napoca.  Echipa Bancii CCR este formata din peste 6.000 de angajati care impartasesc cultura organizationala si valorile BT, eforturile lor fiind canalizate in jurul aceluiasi obiectiv: calitatea muncii lor, pentru multumirea clientilor. In cei peste 14 ani de activitate, Banca CCR a demonstrat ca, prin sprijinul actionarilor si prin planurile ambitioase dezvoltate, a devenit o banca puternica, deschisa, flexibila si moderna.

2.1.2.Grupul financiar Banca CCR

Grupul Financiar BANCA CCR ofera servicii financiare integrate: asigurari, administarea investitiilor, finantarea consumatorilor, leasing si tranzactii mobiliare. Banca CCR inseamna un grup financiar puternic, Grupul Financiar BANCA CCR, care ofera pietei servicii integrate - banking, administarea investitiilor, finantarea consumatorilor, leasing, tranzactii mobiliare, factoring, pensii private - prin intermediul companiilor sale:

BT Asset Management;

S.A.I. S.A;

BT Direct;

BT Leasing;

BT Securities;

BT Finop Leasing IFN SA;

Compania de Factoring;

BT AEGON.

In toate actiunile sale, Banca CCR are suportul Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD), care este actionarul sau semnificativ.

2.1.3. Banca CCR . 500 de sucursale

In iulie 2008,reteaua teritoriala a Bancii CCR numara 500 de unitati, dupa ce s-a inaugurat o noua agentie in Oradea, pragul precedent de 400 de sedii, fiind atins anul trecut, in luna august, conform unui comunicat al bancii.

"Avem acum peste 1,25 milioane de clienti active, iar cu aceasta unitate am atins cifra rotunda a numarului de unitati.500 de sedii in toata tara inseamna pentru noi atingerea unuia dintre obiectivele majore pentru acest an" .

Pentru acest an, banca are un buget de investitii de 46,35 milioane de euro, suma fiind directionata, cu prioritate catre consolidarea retelei teritoriale, achizitionarea si implementarea unui sistem IT de core-banking si catre subsidiarele grupului.

2.2. Banca CCR raportata la sistemul bancar din Romania

Institutia financiara cu sediul in Cluj-Napoca a acumulat active in valoare de 13,8 miliarde de lei si a ajuns pe locul patru in Romania, la numai 0,8 puncte procentuale in urma lui Raiffeisen Bank. Banca CCR (BT) Cluj-Napoca s-a clasat pe pozitia a patra in clasamentul pe 2007 al institutiilor financiare din Romania, la numai 0,8% in spatele Raiffeisen Bank, ultima ocupanta a podiumului. "Se evidentiaza cresterea foarte buna a BT, care isi continua astfel evolutia pozitiva inceputa in urma cu trei ani. BT a terminat anul 2007 pe locul patru, cu o cota de piata de 5,5%, in crestere cu 0,8 puncte. Astfel, ecartul in materie de cota de piata fata de Raiffeisen, ultima treapta a podiumului, s-a redus la mai putin de un punct procentual, de la peste trei puncte in 2006", mentioneaza un raport al Banking News. Banca din Cluj a acumulat anul trecut active de 13,8 miliarde de lei si o cota de piata de 5,5%, fata de active de opt miliarde de lei si o cota de piata de 4,7% in 2006, conform datelor Bancii Nationale a Romaniei (BNR). Raiffeisen Bank a inregistrat in 2007 active de 15,6 miliarde de lei si o cota de piata de 6,3%, insa cota sa de piata a scazut cu 1,7%, in timp ce cota BT a avansat cu 0,8%. Anul 2007 a fost unul al bancilor din esalonul doi, in care cativa jucatori din aceasta categorie au reusit o crestere foarte rapida in piata, pe fondul unor strategii agresive de creditare si acumulare de cota de piata. in acelasi timp, principalii perdanti in ierarhia activelor au fost bancile. Astfel, Top 3 din sistemul bancar romanesc a inregistrat pierderi importante de cota dupa active, in conditiile in care marile banci s-au axat pe profitabilitate si consolidare a pozitiei in piata. Trebuie precizat insa ca datele BNR privind nivelul activelor si cotele de piata sunt distorsionate de practica bancilor de externalizare a creditelor catre bancile-mama", precizeaza raportul.

Primul loc in top este ocupat de Banca Comerciala Romana, cu active de 59,6 miliarde de lei si o cota de piata de 23,8% (in scadere cu 2,4%), urmata de Banca Romana pentru Dezvoltare Groupe Societe Generale cu active de 38,9% si o cota de 15,5% (s-a diminuat cu 0,8).

  2.3. Politici si strategii de recrutare

Angajatii din institutiile financiare sunt cel mai bine platiti din economia romaneasca. Cu toate acestea, specialistii afirma ca lipsa fortei de munca in domeniul financiar-bancar incepe sa se contureze, iar odata cu intrarea Romanie in Uniunea Europeana aceasta lipsa se va acutiza.

"In general, se constata o atractie inspre sectorul financiar-bancar, asa incat primim zilnic zeci de CV-uri pentru candidarea la diferite posturi. Din ce s-a observat pana acum, cele mai cautate sunt posturile de la extreme: cele de nivel incepator si cele de conducere" . De asemenea, posturile cele mai dificile, din punctul de vedere al recrutarii, sunt cele de sef de agentie, cele de vanzari si cele de analiza financiara, care presupun, bineinteles, abilitati specifice.
Obiectivul Bancii CCR pentru anul in curs nu a fost cel de a ajunge la un anumit numar de angajati, ci de a raspunde cererii de personal. Banca CCR si-a extins puternic reteaua teritoriala si in acest an, deschizand peste 100 de unitati, iar afacerea a

crescut in mod constant.
Astfel, a aparut necesitatea acoperirii nevoii de personal atat pentru front-office, cat si in anumite directii sau servicii din cadrul Sediului Central pentru ducerea la indeplinire a unor sarcini si atributii noi.

Selectarea angajatilor

Pentru ca, in multe din cazuri, anuntarea unor posturi vacante / noi se face mai intai din interiorul organizatiei, se folosesc doua dintre canalele interne de comunicare ale bancii, e-mail-ul si Intranetul, anunta reprezentantii BT.

In ceea ce priveste recrutarea externa, anunturile sunt publicate in ziarele de pe plan local. "De asemenea, ori de cate ori este cazul, participam la targuri de profil, unde ne prezentam ca organizatie si, in acelasi timp, ca un angajator atractiv" . In plus, pentru ca multi dintre viitorii angajati ai Bancii CCR sunt din randul actualilor studenti - mai ales dintre cei care urmeaza studii economice, un alt canal de comunicare cu acestia, in vederea viitoarelor angajari, ar fi prezentarile de companie facute de catre diferiti reprezentanti ai bancii. Faptul ca piata muncii este libera si ca intreg sistemul bancar din Romania cunoaste o dezvoltare rapida determina o anumita fluctuatie de personal in orice organizatie din acest sector. Datorita pregatirii de care se bucura angajatii Bancii CCR, acestia sunt vizati cu insistenta de bancile competitoare. "Aceasta inseamna ca avem colegi noi, dar si plecari - insa, in ultimul caz, in procent mult mai mic decat la alte banci. Ne bucuram ca fluctuatia de personal in cazul Bancii CCR - sub 12%, este mult sub media domeniului bancar-27%

in anul 2005" .

Profilul angajatului cautat

Pe de o parte, sunt cateva aspecte pe care reprezentantii BT le urmaresc la fiecare candidat, indiferent de postul pe care urmeaza sa il ocupe: este vorba de setul de valori personale ale fiecaruia, care trebuie sa coincida sau sa fie cat mai apropiat de cel al Bancii CCR. Este vorba, in special, de integritate, respect, munca in echipa, flexibilitate, profesionalism.

2.4. Intreprinderile Mici si Mijlocii - o prioriate esentiala

Banca CCR, cea mai dinamica banca romaneasca, manifesta un interes real pentru nevoile IMM-urilor, dezvoltand o relatie directa cu acestea, prin intermediul unei echipe profesioniste de specialisti IMM. Rezultatul acestei relatii directe sunt produsele construite in conformitate cu nevoile intreprinderilor mici si mijlocii, produse standardizate, rapide si curajoase:

     credite;

     abonament bancar;

     BT Ultra;

     produse de trezorerie

     posibilitatea de a beneficia de avantajele de a fi membru al Clubului Intreprinzatorului Roman;

     operatiuni documentare. 

CAPITOLUL 3

POLITICA DE CREDITARE IN PRACTICA BANCII CCR

3.1. Principii de creditarea a persoanelor juridice in practica Bancii CCR

Politica generala de creditare a Bancii CCR este corelata cu obiectivele sale strategice si urmareste principiul eficientei ( al profitabilitatii ) capitalului investit in credite.

In functie de interesele sale si de tendintele pietei, banca, in urma analizelor departamentelor specifice stabileste atunci cand considera necesar limite de expunere pe sucursale, zone, ramuri de activitate sau pe tipuri de credite.

In cazul clientilor corporativi, politica de creditare a bancii este una flexibila, orientata catre satisfacerea nevoilor clientilor si catre identificarea si fructificarea oportunitatilor pietei. In abordarea relatiei de creditare cu clientii, principiile care coordoneaza analiza de oportunitate se refera la: tipul de afacere, calitatea si cunoasterea clientului, capacitatea de rambursare a imprumutului, veniturile obtenabile, garantii.

In cazul clientilor de tip IMM , politica de creditare a bancii are drept atribute principale simplitatea si rapiditatea cu care produsele de creditare pot fi accesate de acest gen de clienti, precum si crearea periodica a unor produse noi, adaptate specificului acestui segment de clienti.

Caracteristicile de baza aferente unor categorii de credite sau de beneficiari prevazute in capitolele specifice se completeaza cu prevederile reglementarilor generale.

Activitatea de creditare a Bancii CCR este realizata in patru segmente specializate ale bancii, astfel :

.Segmentul comercial: prin relationship management (centrala/ sucursale), analisti credite persoane juridice- sucursale, Directia Credite Clienti Corporativi & Management de Portofoliu (DCCC&MP), Directia Clienti IMM;

Managementul portofoliului  prin Directia Credite Clienti Corporativi si Management de Portofolii

.Managementul riscului realizat: prin Directia de Management al Riscului (DMR);

.Administrarea creditelor: Directia de Administrare a Creditelor (DAC) din centrala respectiv prin administratorii de credite din sucursale.

Desfasurarea secventiala a procesului de creditare este descrisa in « Fluxurile generale ale creditarii BT» (fluxuri credite corporate, fluxuri credite micro, fluxuri recuperari) dezvoltate de catre directiile de specialitate din centrala (Directia CCC&MP, Directia Clienti Corporativi si Directia Clienti IMM- Directia Administrare Credite, Directia Managementul Riscului si Corpul executorilor bancari).

3.1.1. Principii de organizare a procesului de creditare

In Banca CCR reglementarea activitatii de creditare se realizeaza dupa principiile, regulile si caracteristicile de baza privind diferitele tipuri de credite care sunt stabilite prin prezentele norme de creditare aprobate de catre Comitetul de management/ Consiliul de Administratie al bancii.

Creditarea in Banca CCR se desfasoara in functie de modelul de afacere al clientului:

Ø     Corporate;

Ø     IMM conform criteriului BT de clasificare;

Ø     asociatii familiale si persoane fizice autorizate (PFA).

Separarea clientilor si incadrarea lor in diverse categorii nu este stricta si este adaptata fiecarei sucursale in functie de mediul economic in care activeaza.

Clientii corporate beneficiaza de o abordare personalizata a relatiei cu banca. La nivelul sucursalei BT clientilor corporate le este alocat un relationship manager (RM) care raspunde de atragerea acestora, de pastrarea relatiei si de asigurarea consultingului privind tranzactiile financiare ale clientului.

In relatia directa cu acest tip de client este implicat si analistul de credite corporate (ACC), care raspunde de analiza documentatiei de credit, intocmirea documentatiei de aprobare a creditului si obtinerea acesteia de la organismele de aprobare.

3.1.2. Categorii de imprumutati

Banca CCR SA acorda credite urmatoarelor categorii de imprumutati:

A.     Agenti economici:

societati comerciale cu capital privat, de stat sau mixt, autohton sau strain conform legislatiei in vigoare

societati agricole constituite conform legii in vigoare

B.    Asociatii familiale infiintate in conditiile legii;

C.    Persoane fizice autorizate (inclusiv cele care presteaza activitati liberale);

D.    Institutii financiare nebancare( in limitele legii);

E.     Alte institutii constituite conform legilor in vigoare (regii autonome, societati

nationale, companii nationale si multinationale, autoritati ale Administratiei Publice Locale).

F.     Alte categorii de clienti ( inclusiv nerezindenti ), in conditiile legii

3.1.3. Criterii generale pentru selectionarea imprumutatilor

Pentru analiza unei cereri de credit, solicitantul trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii minime:

sa posede capitalul social minim prevazut de legislatia in vigoare;

sa deschida conturi in lei si/sau valuta la Banca CCR SA;

sa desfasoare o activitate in concordanta cu statutul sau de societate;

sa accepte verificarea informatiilor prezentate in documentatia de credit depusa la banca;

sa prezinte garantii acceptabile pentru BT;

sa se conformeze cerintelor bancii care decurg din legislatia in vigoare (inclusiv semnarea acordului de consultare CRB);

3.1.4. Dobanzi si comisioane

Acordarea de credite si asumarea de angajamente se efectueaza cu stabilirea de preturi adecvate pentru operatiunile de credit (sub forma de dobanzi si comisioane prevazute prin decizii interne, adoptate conform Regulamentului de Organizare si Functionare al bancii ).

In baza grilei standard de preturi pentru creditele acordate persoanelor juridice se stabileste dobanda pentru credit in lei sau valuta, precum si prima de risc la SGB care nu sunt garantate integral cu depozit colateral.

In conformitate cu hotararile CM si corelat cu politicile de creditare ale BT, nivelul dobanzilor si comisioanelor sunt stabilite prin decizii respectiv determinate prin aplicarea grilei de preturi. Acestea pot fi negociate :

in sensul reducerii conform competentelor, expres acordate de catre CM.

- in sensul majorarii conform hotarari CCRS;

In cazul creditelor nestandard, banca poate percepe si dobanzi si comisioane fixe sau alte costuri necuprinse in grila de preturi standard dar care se aproba de CCRC/CM (dupa caz).

Dobanda este componenta de baza in pretul creditului si poate fi:

a)     dobanda curenta, exprimata in continuare prin termenul de dobanda;

b)     dobanda restanta;

c)     dobanda penalizatoare.

a)     Dobanda curenta (Dc) este aferenta creditelor curente, neajunsa inca la scadenta (creanta atasata), se calculeaza la soldul angajat al creditului si se percepe de regula lunar in ultima zi lucratoare din luna. In cazul in care ultima zi din luna este o zi bancara nelucratoare, dobanda se va percepe in ultima zi bancara lucratoare a lunii. Plata ultimei dobanzi sa va face la data scadentei creditului, odata cu plata ultimei rate de credit.

b)     Dobanda restanta (Dr) este provenita din dobanda curenta neachitata la scadenta

c)     Dobanda penalizatoare (Dp) se calculeaza ca procent asupra soldului creditului restant pe perioada de intarziere respectiv asupra dobanzii restante, pana la data recuperarii lor.

Nivelul dobanzilor este revizuibil pe toata durata de creditare, conform clauzelor prevazute in contractul de credit incheiat intre banca si imprumutat( daca nu este prevazut altfel in decizia de aprobare).

Formula de calcul al dobanzilor si comisioanelor este prevazut in Normele de adminstrare credite.

De regula comisioanele se percep conform prevederilor de la fiecare tip de comision, orice alta modalitate de percepere se poate opera doar cu aprobarea expresa a CCRS/CCRC/CM.

3.1.5. Garantii. Tipuri de garantii. Asigurarea garantiilor

Politica de garantare practicata de BT se particularizeaza in functie de tipul de client, tipul de credit sau alte considerente, conform precizarilor din norma de creditare si in concordanta cu procedura interna privind evaluarea de bunuri in scopul constituirii de garantii bancare

In principiu gradul de acoperire cu garantii acceptabil pentru BT este de 120% ( credit+dobanda/3 luni). El se determina printr-o operatiune dubla, de insumare a valorii de lichidare a bunurilor aduse in garantie si impartire a acesteia la suma creditului si a dobanzii antecalculate pe primele 3 luni (* 100). Procentul rezultat trebuie sa fie >sau = cu 120 cu unele mici exceptii.

Stabilirea valorii bunurilor propuse a se constitui garantie la creditele solicitate se va realiza prin evaluarea pe baza expertizelor efectuate de personalul specializat si consemnata in rapoartele de evaluare anexate la documentatia de credit, prin care se stabileste valoarea justa a bunurilor sau valoarea justa. In contractul de credit, contractul de garantie si in evidentele contabile ale bancii, garantiile se vor inscrie la valoarea justa stabilita in rapoartele de evaluare. La stabilirea bunurilor ce se vor lua in garantie se va lua in considerare: raportul de evaluare, tipul garantiei, rezultatele verificarilor privind existenta si integritatea acestora, factorii de risc ce pot aparea in cazul deciziei de valorificare a garantiilor, timpul afectat valorificarii respectivei garantii, astfel incat se pot solicita garantii suplimentare, chiar daca valoarea justa a garantiilor din rapoartele de evaluare acopera necesarul de garantii.

Tipuri de garantii

Banca va accepta, in functie de calitatea afacerii fiecarei companii, de durata creditului si corelat cu prevederile din capitolele aferente fiecarui tip de credit, constituirea uneia sau mai multor garantii dintre cele prezentate mai jos:

Depozitul colateral, titluri de stat ;

Scrisorile de garantie emise de banci corespondente sau avalul dat de banci si institutii financiare agreate de catre Banca CCR;

Garantii emise de Guvernul Romaniei, Ministerul Finantelor;

Garantii emise de autoritati ale administratiei publice locale in temeiul legislatiei in vigoare;

Ipoteci asupra imobilelor rezidentiale, sedii administrative sau spatii comerciale, terenuri;

Ipoteci asupra altor imobile - cladiri industriale, depozite, altele;

Garantii mobiliare, stabilite prin prevederile Legii 99/1999 ( masini, utilaje, echipamente, mijloace de transport, etc );

Polite de asigurare a riscului de neplata sau financiar;

Garantia sub forma de stocuri;

Angajamente personale-(fidejusiunea/cautiunea reglementate de Codul civil (art. 1652);

Garantii emise de persoane juridice nerezidente pentru subsidiarele lor rezidente in Romania;

Alte tipuri de colateral ( valori mobiliare, garantii emise de fonduri de garantare cu care BT a semnat conventii etc).

Banca va solicita societatilor creditate sa asigure bunurile aduse in garantie, care se preteaza asigurarilor pentru acoperirea unor riscuri considerate ca atare in mod uzual si rezonabil, la societati de asigurare agreate de banca .

Bunurile aduse in garantie se asigura pe toata durata creditarii pentru riscurile specifice fiecarei categorii iar drepturile de despagubire se cesioneaza in favoarea bancii pana la acoperirea integrala a datoriei. Imprumutatii vor prezenta bancii politele de asigurare in original cu mentiunea cesionarii drepturilor de despagubire in favoarea BT.

3.1.6. Documentele necesare analizei creditului

Cererile de credite depuse de clienti vor fi insotite de urmatoarele documente relevante (daca normele specifice nu prevad altfel):

     Extras electronic de la ONRC/Certificatul constatator de la ORC sau alt registru legal eliberat cu maxim 30 zile inainte de data depunerii cererii de credit la banca cu exceptia societatilor infiintate sub 30 de zile , certificatul de inregistrare al imprumutatului( C.U.I.), statutul si contractul de societate cu modificarile ulterioare (in cazul in care acestea nu exista actualizate la dosarul de deschidere de cont);

     Bilantul contabil pentru ultimul an sau ultimii 2 ani de activitate cu anexele - dupa caz, inregistrate la administratia financiara, inclusiv balanta de verificare aferenta;

     Balanta de verificare aferenta ultimelor doua luni de activitate;

     Documente care sa justifice volumul si destinatia creditului- daca exista la momentul analizei;

     Fluxul de numerar, conform modelelor din manualul de utilizare a modelelor de analiza;

     Acte privind garantiile propuse( tipul garantiei, denumirea bunului propus, anul de fabricatie/ construire al acestuia, valoarea contabila/ sau inscrisa in actele de proprietate; Actele de proprietate si cele privind situatia juridica a terenurilor si a celorlalte active propuse drept garantie pentru creditul solicitat, Raportul de evaluare/ reevaluare, contracte, etc );

     Aprobarea organelor statutare, daca este cazul, conform prevederilor Legii 31/1990 modificata si a prevederilor actului constitutiv al societatii, pentru reprezentarea societatii si contractarea creditului cu specificarea cuantumului, perioadei, destinatiei, a garantiilor, precum si a persoanelor imputernicite sa contracteze creditul( in cazul in care aceasta nu este prevazuta in mod expres in actele constitutive);

     Acordul de consultare a bazei de date a Centralei Riscurilor Bancare( se excepteaza cazul cand solicitantul este debitor raportat de banca pentru luna anterioara solicitarii);

     Declaratia de apartenenta la grup cu persoane fizice/juridice in cazul in care nu exista la dosarul deschiderii de cont si /sau fata de cea existenta la dosar daca clientul declara ca sunt schimbari;

     Avize, acorduri, licente necesare desfasurarii activitatii;

     Contracte comerciale (daca exista si sunt relevante);

     Alte acte, documente sau situatii solicitate de RM, ACC, ACS, ACR, CCRS sau analistii de risc din centrala in functie de tipul de credit si modelul de afacere al clientului.

3.1.7. Analiza documentatiei de credit

Creditele se acorda pe baza unei analize detaliate a unor aspecte relevante privind afacerea creditata si managementul acesteia, in urma careia trebuie sa rezulte capacitatea de rambursare a imprumutului, respectiv riscurile potentiale asociate.

Documentele solicitate de catre RM/ACC/ACS/ACR sunt analizate si verificate in ceea ce priveste actualitatea, corectitudinea si acuratetea lor de catre analistul de credit, (si de catre consilierul juridic in ce priveste legalitatea acestora).

Analistii de credit, in urma familiarizarii cu particularitatile afacerii, trebuie sa-si formuleze o opinie pertinenta privind structura de credit propusa, capacitatea de rambursare a imprumutului, si nu in ultimul rand privind identificarea si controlul riscurilor implicate.

3.1.8. Intocmirea dosarului de analiza credit

Pentru fiecare solicitare de credit in parte, se va intocmi Dosarul de analiza a creditului, care in final, dupa caz va cuprinde ( daca nu se precizeaza altfel in normele specifice):

1.Cererea de credit -original- ;

2.Avize, autorizatii, acorduri-copie ;

Alte documente solicitate clientului (fluxul de numerar, acordul CRB, declaratia de apartenenta la grupuri de debitori, extrase de carte funciara, inregistrari AEGRM etc.);

4.Referatul de credit;

5. Nota evaluatorului;

6. Opinia legala a consilierului juridic

7. Aprobarea /avizarea creditului /copia dupa minuta CCRS;

8. Rezultatul consultarii CRB, CIP

Dupa aprobarea creditului, atasat Dosarului de analiza a creditului, se intocmeste Dosarul de acordare a creditului conform prevederilor din Normele interne de administrare credite.

Dosarului de analiza i se ataseaza ulterior bilanturi, balante, solicitari diverse ale clientului sau bancii in legatura cu creditul acordat.

Dupa inchiderea creditelor si eliberarea adreselor de radiere garantii, dosarele de credite amintite mai sus vor fi arhivate conform Normelor BT de arhivare si pastrare a documentelor.

3.1.9. Aprobarea creditelor. Competente de aprobare

Toate propunerile intocmite de analistii de credit, nerespinse de analisti in fazele premergatoare intocmirii referatului de analiza, se supun spre decizie organismelor investite cu competenta necesara avizarii/aprobarii acestora.

Modul de avizare/aprobare a solicitarilor de credite inaintate acestor organisme de conducere este prevazuta in Regulamentul de Organizare si Functionare al acestora, aprobat de Consiliul de Administratie al bancii.

3.1.10. Incheierea contractului de credit si a contractelor de garantie

Incheierea contractului de credit si a contractelor de garantie se face conform prevederilor Normei de administrare credite .

Rulajul din cifra de afaceri prin BT, se va negocia cu clientul in faza de analiza a creditului, si se va mentiona in Contractul de credit incheiat.

Angajarea creditului. Respectarea destinatiei creditului

Pentru clientii persoane juridice administrarea creditelor este coordonata la nivel central, de catre Directia de administrare credite.

Platile (angajarile) din creditele aprobate se fac numai dupa intrarea in vigoare a contractului de credit si a anexelor acestuia , intocmirea tuturor documentelor legale privind constituirea garantiilor acceptate de banca (contracte de garantie si inregistrarea acestora conform reglementarilor legale in vigoare) si prezentarea politelor de asigurare ale acestora - acolo unde e cazul.

3.1.12. Monitorizarea creditelor

In vederea mentinerii unui portofoliu de credite performant se prevede monitorizarea creditelor acordate, functie de performantele financiare a clientului, tipul creditului, natura colateralului si serviciul datoriei. Aceasta monotorizare se efectueaza luand in considerare prevederile procesului de monotorizare.

3.1.13. Rambursarea, rescadentarea/reesalonarea creditelor

Termenele de rambursare a creditului se stabilesc in functie de tipul de credit si corelat cu capacitatea de rambursare a clientului. Scadentele pot fi stabilite lunar, trimestrial, semestrial, integral la sfarsitul perioadei de creditare sau la alte perioade in functie de specificul activitatii finantate.Aceste termene se vor preciza in Referatul de credit intocmit de analistul de credit impreuna cu RM (unde este cazul).

Graficul de rambursare a creditului se constituie in anexa la Contractul de credit fiind semnat de debitor, garanti, reprezentantii legali ai sucursalei si consilierul juridic.

Rambursarea anticipata a creditului se poate realiza cu acordul prealabil al bancii. Pe durata acordarii creditului pot fi facute cel mult doua modificari anuale ale conditiilor contractuale stabilite anterior in ceea ce priveste prelungirea duratei de rambursare (reesalonare) sau rescadentarea creditului sau ratelor dobanzii. Fiecare operatiune de acest gen se comisioneaza. Se considera perioada anuala- perioada de 12 luni de la data acordarii creditului.

Modificarea conditiilor contractuale in ce priveste reesalonarea, rescadentarea, se vor aproba de CCRS/CCRC/CM in functie de expunerile existente in sold pe client/grup de clienti (mai putin in cazul creditelor pentru care se solicita modificarea valorii dintr-o valuta in alta valuta) la data solicitarii modificarii conditiilor contractuale. Aceste modificari se fac pe baza propunerilor formulate in Referatul de credit simplificat specific (cu furnizarea unor informatii suplimentare la cererea expresa a CCRS sau DMR daca este cazul ) intocmit de catre analistul de credite si cu avizul RM care gestioneaza relatia cu clientul - in cazul companiilor "corporate".

Modificarile conditiilor contractuale (cu exceptia rambursarilor anticipate, a modificarilor de dobanzi) se vor evidentia in acte aditionale la contractul de credit, ocazie cu care analistul de credit va intocmi si prezenta in CCR un referat in forma simplificat specifica.

3.1.14. Controlul existentei si conservarii garantiilor

Controlul faptic la fata locului, asupra existentei, integritatii si conditiilor de pastrare si conservare a bunurilor luate in garantie, precum si respectarii obligatiei de reinnoire a contractelor de asigurare a acestora, se va realiza periodic de catre evaluatorul sucursalei (acolo unde exista) sau RM/analistul de credite (in lipsa evaluatorului, sarcina atribuita la data acordarii creditului).

3.1.15. Circuitul si pastrarea documentelor de creditare

Avand in vedere prevederile legale in vigoare si importanta deosebita pe care o prezinta documentele pe baza carora banca a imprumutat fonduri sau si-a asumat angajamente, indeosebi atunci cand sunt necesare actiuni in instanta pentru recuperarea creantelor, administratorii de credite din sucursale trebuie sa acorde o atentie deosebita modului de pastrare, conservare si in final arhivare a documentelor originale de creditare.

Documentele prezentate de catre clienti in vederea obtinerii creditelor, cat si cele elaborate de banca in legatura cu acestea au caracter confidential, deoarece contin informatii care pot provoca daune materiale clientilor in cazul in care acestea sunt divulgate. Accesul la aceste dosare este permis numai in cazuri deosebite, cu aprobarea scrisa a directorului de sucursala.

3.2. Tipuri de credite practicate de banca

Banca CCR SA practica mai multe tipuri de credite in lei si valuta. Pe durata derularii unui credit se poate modifica valuta creditului cu reinscrierea corespunzatoare a garantiilor in noua valuta. Aceasta operatiune se poate efectua doar cu acordul Directiei Clienti Corporativi/ DCCC&MP in baza aprobarii CCRS, la cursul de schimb al BT din data efectuarii conversiei.

Exceptia de la aceasta regula o reprezinta creditele/ plafoanele multivaluta, unde conversia dintr-o valuta in alta in cadrul plafonului se realizeaza conform aprobarii exprese a CCRC/CM.

Verificarea incadrarii expunerii in cadrul plafonului aprobat se face de catre DAC , zilnic in functie de cursul BNR comunicat.

A.Credite standard ( pentru toate categoriile de persoane juridice) :

Clasificate dupa destinatie :

Credite pentru finantarea activitatii curente

linii de credite (durata maxima de 12 luni);

credite pentru nevoi temporare pe documente certificate/ necertificate (1-180 de zile);

credite pentru import/ export (maxim 12 luni);

credite pentru activitatea curenta (12 luni);

credite pentru finantare sezoniera (stocuri);

- credite tip revolving(maxim 12 luni).

4.2.Credite pentru finantarea investitiilor pe termen scurt, mediu sau lung

credite de investitii (achiziti noi, constructii, modernizari, dezvoltari);

- credite pentru cumparari de actiuni si active;

- credite pentru preluarea imprumuturilor angajate de client la alte banci;

- alte destinatii neinterzise de lege.

Clasificate dupa durata de creditare :

4.3. Credite pe termen scurt (pana la 1 an inclusiv) ;

4.4. Credite pe termen mediu (1 - 5 inclusiv);

4.5. Credite pe termen lung (peste 5 ani).

Clasificate dupa beneficiarii finali :

4.6.Credite limitate valoric, acordate pe platforma rapida de analiza, destinate in special clientilor IMM ;exemplu: creditul 1 Ora ,creditul de investitii fara aport etc;

4.7. Alte credite destinate clientilor IMM;

4.8. Credite destinate clientilor corporate .

Clasificarea clientilor in cele 2 categorii este conform acceptiunii BT

B.Credite nestandard -credite destinate clientilor corporate si care urmeaza structuri flexibile, adaptate nevoilor clientilor conform precizarilor de la capitolul specific.

3.3. Creditul Full-option cu ipoteca pentru persoanele juridice

3.3.1 . Beneficiarii si scopul imprumutului

Acest tip de credit poate fi accesat de IMM-uri, persoane fizice autorizate, asociatii familiale precum si de firme corporate care indeplinesc conditiile de eligibilitate.

Creditele de acest tip trebuie sa indeplineasca criteriile stipulate in normele interne de creditare:

Sa inregistreze o perioada minima de activitate de 12 luni.

Perioada de activitate se apreciaza de la data inmatricularii firmei, atunci cand in bilantul prezentat bancii sunt inregistrate venituri atat la finele perioadei de raportare cat si la perioada precedenta, respectiv din luna inregistrarii primelor venituri din exploatare atunci cand in ultimul bilant prezentat bancii sunt inregistrate venituri doar la finele perioadei de raportare.

Conform ultimului bilant contabil (semestrial si/sau anual) evolutia cifrei de afaceri a imprumutatului sa fie pozitiva (comparatia se realizeaza fie luand in considerare valorile absolute ale cifrei de afaceri din bilanturile contabile semestriale/anuale fie luand in considerare media lunara a cifrei de afaceri din bilantul semestrial fata de media lunara a cifrei de afaceri din bilantul anual);

Conform ultimului bilant contabil (semestrial sau anual) imprumutatul inregistreaza profit din exploatare.

Cu titlu de exceptie, in cazul companiilor care lucreaza cu discounturi, inregistrate la venituri/cheltuieli financiare, este considerat indeplinit acest criteriu daca imprumutatul inregistreaza profit net conform ultimului bilant contabil.

Imprumutatul nu a fost inregistrat in CIP cu mai mult de 3 incidente majore in ultimele 6 luni si nu este in interdictie de a emite CEC-uri bancare.

La creditele contractate figureaza in CRB cu serviciul datoriei A, in ultimele 12 luni;

Compania sa fie stabila financiar (respectiv se clasifica in categoria A sau B conform Normelor interne privind evaluarea performantei financiare a clientilor in vederea constituirii provizioanelor specifice de risc)

Nu au inregistrat restante( rate de capital si dobanda) pe o perioada mai mare de 7 zile calendaristice la alte tipuri de credite contractate de la BT, in ultimele 3 luni.

3.3.2. Tipurile si destinatia creditului Full-option, cu ipoteca

Acest credit se poate pune la dispozitia clientilor sub urmatoarele forme si destinatii:

linii de credit : pentru finantarea activitatii curente, respectiv pentru plati furnizori, plati salarii, plati obligatii bugetare, achizitionare materii prime sau plata altor operatiuni curente

credite pe termen mediu sau lung de nevoi nenominalizate cu ipoteca: pentru satisfacerea nevoilor de finantare aferente indeplinirii obiectului de activitate al clientului;

alte credite pe termen mediu sau lung: pentru achizitii imobiliare;

credite stand-by pentru emiterea de scrisori de garantie bancara sau plafon pentru eliberare scrisori de garantie bancara, pe termen scurt sau mediu in functie de natura scrisorilor de garantie: conform denumirii;

este posibila si refinantarea expunerilor clientilor la alte banci cu conditia precizarii si justificarii acestui aspect.

Creditele se pun la dispozitia clientilor intr-o singura transa. Utilizarile in numerar sunt permise doar cu aprobarea expresa si prealabila a directorului de sucursala, aprobare strict fundamentata pe tipul si caracteristicile afacerii creditate si cu respectarea normelor specifice.

3.3.3.Valoarea creditului

Creditul se acorda in lei sau EUR. Nivelul valoric al creditului se poate modifica periodic prin hotarari ale Comitetului de Management.Valoarea maxima a acestuia se va stabili prin indeplinirea cumulativa a urmatoarelor criterii:

3.3.4. Limitari impuse de alte credite angajate de client sau grupul sau

Daca imprumutatul constituie grup cu alte firme expunerea pe grup provenita din acest tip de credit nu va putea depasi 100.000 EUR sau echivalent RON.

Daca imprumutatul solicita creditul Full-option cu ipoteca sub forma de linie de credit, valoarea totala a expunerilor pentru capital de lucru se va calcula dupa algoritmul :

"2XCifra de afaceri medie lunara a imprumutatului(mai mare sau egala) cu (Vcdz+Vc1h +Vlc + Valte credite capital de lucru)"

Unde :

Vcdz = valoare credit cu dobanda zero

Vc1h = valoare credit 1 ORA capital de lucru

Vlc = valoare linie de credit

Valte credite capital de lucru = valoare alte facilitati de credit pentru capital de lucru( cu exceptia creditului privind plafonul revolving pentru nevoi temporare garantat cu instrumente de plata necertificate pentru IMM).

Conform acestui algoritm, expunerea totala a clientului pe credite capital de lucru( cu exceptia creditului privind plafonul revolving pentru nevoi temporare garantat cu instrumente de plata necertificate pentru IMM) va fi limitata la dublul cifrei sale medii de afaceri.

Conditia de cumulare de mai sus se aplica doar pentru clientii IMM indiferent de ordinea de acordare a oricaruia dintre creditele destinate finantarii capitalului de lucru, cu exceptia creditului privind plafonul revolving pentru nevoi temporare garantat cu instrumente de plata necertificate pentru IMM (scontare 100%).

Conditia de cumulare se aplica si pentru posibile solicitari ulterioare privind alte credite pentru capital de lucru, daca firma beneficiaza sau solicita un credit Full-option cu ipoteca sub forma de linie de credit.

Pentru cazurile in care nevoia de capital de lucru suplimentar rezulta in urma unei analize mai detaliate a acestui aspect( pe baza datelor financiare prezentate in modelul AFMicro sau BTFin), se va solicita aprobarea creditului de catre Comitetul de Management al BT pentru solicitarile punctuale transmise, care exced ca si valoare cumulata a expunerilor pentru capital de lucru dublul cifrei de afaceri medii lunare a imprumutatului la data analizei, prin transmiterea referatului si a sustinerii unitatii operative BT catre Directia Clienti IMM.

3.3.5.Termenul de rambursare 

Termenele de rambursare sunt :

pentru linii de credit: maxim 12 luni, cu prelungire automata pe inca maxim 12 luni, cu diminuare in cote lunare egale.

Daca ulterior expirarii acestui termen Imprumutatul isi exprima o alta optiune, banca poate accepta revizuirea graficului de rambursare conform optiunii clientului, cu achitarea de catre Imprumutat a comisionului de rescadentare, prelungire, reesalonare precizat in Deciziile BT, aplicabil la suma rescadentata.Comisionul de prelungire se achita in maxim 30 de zile de la realizarea operatiunii. In aceeasi varianta, daca:

-Imprumutatul ramburseaza creditul la scadenta stabilita se va anula operatiunea de prelungire realizata automat de catre banca si va fi stornat comisionul de prelungire in cazul in care acesta a fost perceput.

-Imprumutatul isi exprima optiunea prelungirii liniei de credit fara diminuare anterior scadentei initiale a acesteia, banca poate accepta prelungirea termenului initial de rambursare pe o perioada de inca maxim 12 luni, cu verificarea indeplinirii conditiilor de eligibilitate.

Operatiunile ulterioare de prelungire succesiva a termenului de rambursare se vor realiza numai pe baza reverificarii indeplinirii conditiilor de eligibilitate.

pentru credite pe termen mediu sau lung de nevoi nenominalizate cu ipoteca : max 120 luni, cu o perioada de gratie de maxim 12 luni

pentru alte credite pe termen mediu sau lung: maxim 120 luni, cu o perioada de gratie de maxim 12 luni

pentru credite stand-by pentru emiterea de scrisori de garantie bancara sau plafon pentru eliberare scrisori de garantie bancara, pe termen scurt sau mediu in functie de natura scrisorilor de garantie : maxim 48 luni

Perioada de gratie va fi stabilita prin negociere cu clientul.In perioada de gratie clientul va achita doar dobanzile si comisioanele aferente creditului.Graficul de rambursare a creditelor pe termen mediu si lung poate fi cu dobanda la sold sau cu anuitati, in functie de optiunea clientului.

3.3.6.Dobanzi si comisioane :

a)     comision de acordare. Se incaseaza la acordarea creditului.

b)     comision semestrial de revizie atat pentru liniile de credit cat si pentru creditele pe termen mediu si lung

c)     comision de neutilizare pentru liniile de credit;

d)     comision prelungire/ rescadentare/ reesalonare

e)     dobanda.

Nivelul acestora este stabilit prin decizii .

3.3.7.Documentele necesare analizei 

La documentele necesare unei analize normale in cazul bancii CCR, se mai adauga:

- documente privind garantiile propuse (actele de proprietate si cele privind situatia juridica a bunurilor de natura imobiliara propuse drept garantie pentru creditul solicitat, Raportul de evaluare / reevaluare, contracte, etc )

- opinia legala a consilierului juridic

- acord consultare CRB

- Acordul de transmitere, prelucrare si consultare a informatiilor la Biroul de Credit pentru asociatii sau administratorii firmei.

- Raport de vizita la sediul clientului

3.3.8.Propunerea de finantare

Propunerea de finanțare se va realiza in baza certificarii indeplinirii criteriilor obligatorii consemnate pe formularul cererii de credit in sectiunea dedicata bancii.

3.3.9.Garantarea creditului 

Creditele vor fi garantate cu :

-bunuri imobiliare din urmatoarele categorii: locuinte, sedii de birouri, spatii comerciale, cabinete medicale, terenuri intravilane.

- bilet la ordin avalizat de asociatii/administratorii firmei

- cesiunea incasarilor din conturile imprumutatului deschise la BT

Pentru cazurile in care se justifica acceptarea in garantie a unor imobile de alta natura decat cele mai sus enumerate (ex. Spatii de productie), Directia Clienti IMM poate acorda avizul pentru solicitarile punctuale transmise.

Valoarea acceptata in garantie va fi cea stabilita de evaluatorul agreat de BT( respectiv valoarea justa rezultata din raportul de evaluare).Gradul minim de acoperire cu garantii pentru acest tip de credit este de 140 % din valoarea creditului.Bunurile admise in garantie vor fi asigurate la societati de asigurare agreate de BT, pe toata durata creditarii( exceptie facand terenurile intravilane care nu se asigura).

3.3.10. Analiza documentatiei de credit

Creditele se acorda pe baza unei analize detaliate a unor aspecte relevante privind afacerea creditata și managementul acesteia, in urma careia trebuie sa rezulte capacitatea de rambursare a imprumutului, respectiv riscurile potențiale asociate.

Documentele sunt analizate și verificate in ceea ce privește actualitatea, corectitudinea și acuratețea lor de catre analistul de credit, (și de catre consilierul juridic in ce privește legalitatea acestora).

Modelul de analiza este particularizat in primul rand in funcție de tipul de credit solicitat, precum și in funcție de tipul de afacere ce urmeaza a fi finanțata. Detalii privind modelele de analiza utilizate sunt cuprinse in "Manualul de utilizare a modelelor de analiza "

In abordarea analizei se va ține cont de indicațiile furnizate prin normele specifice fiecarui tip de credit, precum și de detaliile solicitate prin modelele de referate pe care analistul (cu contribuția RM - unde e cazul) trebuie sa le intocmeasca.

Analiștii de credit, in urma familiarizarii cu particularitațile afacerii, trebuie sa-și formuleze o opinie pertinenta privind structura de credit propusa, capacitatea de rambursare a imprumutului, și nu in ultimul rand privind identificarea și controlul riscurilor implicate.

Detaliile și concluziile analizei efectuate, impreuna cu structura și condițiile finanțarii se prezinta intr-un referat de analiza și propuneri - Referat de credit. Referatele se incheie cu o propunere clara privind aprobarea sau respingerea creditului solicitat.

La Referatul analistului de credit se va anexa și:

-Opinia legala a consilierului juridic sau viza acestuia in cazul creditelor rapide garantate cu ipoteci

-Dupa caz :

-Raportul simplificat de evaluare a evaluatorului pentru apartamente/autovehicole din Colecția de anexe și formulare utilizate in activitatea de administrare credite

-Nota de opinie a evaluatorului (in cazul in care este evaluator BT) sau raportul de evaluare (in cazul in care este evaluator extern) pentru echipamente, utilaje și imobile altele decat apartamentele din Colecția de anexe și formulare utilizate in activitatea de administrare credite

Indicatorii calculați de catre banca

Pentru evidentierea trendului ascendent sau descendent pe care 1-au avut tranzactiile societatii in ultimii ani, banca ia in considerare evolutia urmatorilor indicatorilor relevanti, care definesc criteriile de performanta (rezultatele) obtinute de management prin conducerea, organizarea si gestionarea societatii:

1. Indicatori de lichiditate

Indicatorul lichiditatii curente

Indicatorul lichiditatii imediate =

Indicatorul de risc

Indicatorul gradului de indatorare =

Indicatorul privind acoperirea dobanzilor =

3. Indicatori de activitate

Viteza de rotatie a stocurilor =

Viteza de rotatie a debitelor clienti =

Viteza de rotatie a activelor imobilizate =

Viteza de rotatie a activelor totale =

Indicatori de profitabilitate

Rata rentabilitatii economice =

Rata rentabilitatii resurselor consumate =

Indicatori privind rezultatul pe actiune

Rezultatul pe actiune =

Aceștia sunt principalii indicatori pe care banca CCR ii calculeaza pentru a stabili performanțele financiare ale unei intreprinderi.In funcție de rezultate va decide daca ii va acorda sau nu creditul solicitat, in cazul de fața- credit full-option cu ipoteca.

3.3.11.Aprobarea creditului

Competenta de aprobare este la nivelul CCRS , indiferent de valoarea creditului si de expunerea pe debitor( grup de debitori) provenita din alte credite existente in sold.

In cazul agentiilor cu competente de creditare, aprobarea se va face la nivelul CCRA, in limita competentei individuale, caz in care in calculul acesteia se tine seama de expunerea pe debitor/grup provenita din toate celelalte tipuri de credite. Peste aceasta limita, competenta de aprobare este la CCRS.

CAPITOLUL 4

STUDIU DE CAZ

Banca CCR acorda intreprinderilor mici si mijlocii credite de investitii cu conditia ca acestia sa prezinte toate documentele solicitate si sa indeplineasca criteriile de acordare a unor astfel de credite, criterii ce au fost prezentate in capitolul anterior. In acest studiu de caz este analizata contractarea unui credit full-option cu ipoteca pentru nevoi nenominalizate.

S.C GHERA GRUP S.R.L a fost infiintata in anul 2004 si are ca obiect de activitate comerțul cu ridicata a materialului lemnos și materialelor de construcții(cod CAEN 5153). Societatea are sediul in Timisoara, str. Fructelor, nr. 30., este inregistrata la Oficiul Registrul comerțului sub numarul: J35/3460/2004,CUI R15052525 și este reprezentata legal de GHERASIM AUREL, in calitate de asociat și administrator imputernicit conform Hotararii AGA nr.152/10.02.2008.

Intreprinderea este una de talie mica, avand 13 angajații, insa in raport cu numarul acestora, profitabilitatea firmei este mult mai mare, intreprinderea facand progrese și investiții din ce in ce mai multe, dovada fiind și solicitarea creditului prezent(full option cu ipoteca).In acest sens Gherasim Aurel, administrator al societatii completeaza cererea de credit (Anexa nr.1) si prezinta documentele solicitate de analistul de credite, care cuprind datele de identificare ale societatii. Pentru analiza economico-financiara a solicitantului analistul de credite solicita urmatoarele documentele contabile: bilantul contabil, contul de profit si pierdere si balanta aferenta

Analiza structurii bilantului

Analiza structurii bilanțului se bazeaza pe componența activului și pasivului și reprezinta ponderea(raportul) fiecarui element in ansamblul (intregul) din care face parte.

Ratele de structura ale bilanțului se calculeaza ca raport intre un post sau grupa de posturi din active sau pasiv și totalul bilanțului, precum și ca raport intre diferite componente de active sau pasiv și totalul bilanțului, precum și ca raport intre diferite componente de active, respectiv de pasiv.

Obiectivul acestei analize este:

Stabilirea ponderii elementelor patrimoniale, precum și a raporturilor care exista intre aceste elemente;

Evidențierea schimbarilor calitative in situația mijloacelor economice și a surselor de finanțare;

Aprecierea starii patrimoniale și financiare ;

Fundamentarea politicii și strategiei financiare.

Analiza ratelor de structura ale activului

Analiza ratelor de structura ale activului se realizeaza pe baza bilantului (Anexa numarul 2).Valorile ratelor de structura ale activului sunt influențate de caracteristicile tehnice, economice și juridice ale activitații intreprinderii.

In=Inn+Inc+If

Ac=St+Cr+Db

At=In+Ac

CONCLUZII:

Rata activelor imobilizate=In/At * 100

Masoara gradul de investire a capitalului fix. Nivelul ei nu este ridicat datorita ponderii naturii activitații firmei(comerț cu ridicata a materialului lemnos și materialelor de construcții). Rata activelor imobilizate creste cu mai mult de dublu(de la 3,66258 la 7,906541), ca urmare a modificarii intr-o proporție mai mare a valorii activelor imobilizate in raport cu valoarea activului total.

Rata imobilizarilor necorporale=Inn/At * 100

Exprima ponderea pe care o dețin imobilizarile necorporale in totalul mijloacelor economice. In cazul de fața are un nivel neglijabil. Aceasta rata a crescut,datorita investiției in cercetare, respectiv prin achiziția unor programe informatice(rezultat obținut din balanța de verificare analitica- financiara).

Rata imobilizarilor financiare=If/At * 100

Exprima intensitatea legaturilor și relațiilor financiare pe care o intreprindere le-a stabilit cu alte unitațiprecum și gradul de implicare a unitații in activitați financiare de plasare a capitalului excedentar, in finanțarea activitații altor firme. Are un nivelul de asemenea neglijabil.A crescut de la 0 la 480.Acest nivel se inregistreaza datorita dimensiunii mici a intreprinderii.

Rata activelor circulante=Ac/At * 100

Exprima ponderea in totalul activului a capitalului circulant.Aceasta rata scade, datorita scaderii ratei stocurilor.

Rata stocurilor=St/At * 100

Reprezinta ponderea stocurilor in total activ.Aceasta rata depinde de sectorul de activitate unde iși desfașoara activitatea intreprinderea,durata ciclului de exploatare, respectiv factorii conjuncturali și condițiile pieței. Aceasta rata de structura este singura care crște dintre toate ratele activelor circulante. Acesta poate constitui un lucru pozitiv, deoarece comparativ cu alte intreprinderi care au același obiect de activitate, aceata firma ale valori destul de mari in ceea ce privește rata activelor circulante.

Rata creantelor=Cr/At * 100

Reflecta politica de credit comercial, exprimand portofoliul de creanțe din patrimoniul unitații. Aceasta rata se situeaza la un nivel mult prea mare, insa o creștere de la 41,2881 la 50,7152 nu trebuie privita negativ, deoarece poate sa insemne și o creștere a vanzarilor sau ca o prelungire a datei incasarii clienților și astfel a creșterii numarului lor, datorita oferirii unor condiții mai avantajoase de plata, fața de alte intreprinderi concurente.

Rata disponibilitatilor=Db/At * 100

Caracterizeaza gradul de lichiditate al activului și reflecta ponderea disponibilitaților banești in patrimoniul intreprinderii. este influentata de raportul dintre durata medie de incasare a creantelor si durata medie de achitare a obligatiilor, care este nefavorabil.Acest indicator este in creștere, ceea ce constituie un lucru pozitiv, mai ales dat fiind faptul ca a crescut și rata creanțelor.

Analiza ratelor de structura ale pasivului

Ratele de structura ale pasivului permit aprecierea politicii financiare a intreprinderii prin punerea in evidenta a unor aspecte privind stabilitatea, autonomia financiara a acesteia, precum și gradul de indatorare.

Analiza structurii pasivului arata ca societațiile comerciale utilizeaza difite surse de finanțare: surse proprii, reprezentate de capitalul social și reyultatele obținute; surse imprumutate de natura imprumuturilor obligatare sau bancare( pe termen lung, mediu și scurt) și surse atrase(credite comerciale).

- RON-

Ratele de structura ale pasivului sunt urmatoarele:

• Rata stabilitații financare =Cpm/Pt * 100

Aceasta reflecta legatura dintre capitalul permanent de care unitatea dispune in mod stabil ( cel putin un an ) si patrimoniul total.Dupa cum se poate observa și din grafic, aceasta a scazut, ca urmare a contractarii unor imprumuturi pe termen lung și scurt.

Rata autonomiei financiare globale=Cpr/Pt * 100

Arata gradul de independenta financiara a societatii. Se considera ca existenta unui capitalul propriu de cel putin 1/3 din pasivul total constituie o premisa esentiala pentru autonomia financiara a societatii. Deși intreprinderea manifesta un trend descendent al acestei rate, totuși aceasta se incadreaza in limite normale.

Rata autonomiei financiare la termen=Cpr/Cpm * 100

Arata gradul de independenta financiara al unitatii pe termen lung. Nivelul acestei rate manifesta o tendinta de scadere datorita atragerilor aferente imprumutului pe termen lung.

Rata de indatorare globala=Dat/Pt * 100

Aceasta reflecta ponderea tuturor datoriilor pe care le are unitatea in pasivul total al acesteia. Nivelul ratei inregistreaza o tendinta de crestere datorita creșterii imprumuturilor atat pe termen scurt, cat și pe termen lung.

Rata de indatorare la termen=Itml/Cpr * 100

Reflecta gradul de indatorare prin imprumuturi pe termen lung si mediu. Se utilizeaza in fundamentarea deciziei de atragere a surselor imprumutate pe termen lung si a urmaririi modului in care s-a utilizat efectul de levier. Pentru perioada analizata cunoaste o tendinta de crestere. Intr-o situție favorabila, aceasta rata se situeaza sub nivelul de 50%. Așa ca, chiar daca intreprinderea apeleaza la credite, aceasta se situeaza la limita normalitați, putand sa mai faca apel la acest gen de finanțare, atat timp cat constata o reala oportunitate pe piața.

4.2. Analiza echilibrului financiar

Echilibrul financiar reflecta respectarea la nivelul societatii a principiilor de finantare consacrate in literatura de specialitate.

Aprecierea echilibrului financiar se realizeaza prin intermediul indicatorilor de echilibru : fond de rulment (FR), necesar de fond de rulment (NFR) si trezoreria neta (TN).

La nivelul unei intreprinderi, analiza statica a echilibrului financiar se poate realiza la trei nivele:

• Echilibru pe termne lung, cand se compara resursele permanente cu utilizarile permanente și cand pentru masurarea echilibrului se folosește indicatorul "fond de rulment";
• Echilibru pe termen scurt, cand se compara resursele temporare cu utilizarile temporare, iar indicatorul folosit este "necesar de fond de rulment";
• Echilibru curent, cand se urmarește nivelul trezoreriei, prin compararea disponibilizarilor cu nivelul creditelor bancare temporare.

Fondul de rulment (FR) este partea din capitalul permanent care depaseste valoarea imobilizarilor nete si este destinata finantarii activelor circulante.Acesta reprezinta marja de siguranța a intreprinderii, impusa de diferențele dintre sumele de incasat și sumele de platit, precum și decalajul dintre termenul mediu de transformare a activelor circulante in lichiditați și durata medie in care datoriile pe termen scurt devin exigibile.

Existența unui fond de rulment suficient de mare, mai ales in cazul firmelor cu activitate de producție, este determinata de faptul ca, in cazul datoriilor pe termen scurt probabilitatea de plata a acestora este de 100%, in timp ce pentru activele circulante probabilitatea de transformare in disponibilitați nu este de 100%, ca urmare a existenței unor stocuri fara mișcare sau cu mișcare lenta,precum și a unor creanțe incerte.

Acesta poate fi calculat prin 2 modalitați:

a)     Pornind de la elementele cuprinse in partea superioara a bilanțului:

FR= CP- A_IN

In acest caz, fondul de rulment reprezinta excedentul de resurse permanente care asigura finanțarea activelor circulante. Acest excedent de resurse permanente degajat de partea de sus a bilanțului este folosit pentru acoperirea nevoilor de finanțare din partea de jos a bilanțului, fiind destinat reinnoirii activ elor circulante.

b)    Pornind de la elementele cuprinse in partea de jos a bilanțului, ca diferența intre activele circulante și datoriile pe termen scurt:

FR= A_C-DTS

In aceasta accepțiune, fondul de rulment evidențiaza surplusul activelor circulante in raport cu datoriile temporare sau partea activelor circulante nefinanțata de resurse pe termen scurt și care este finanțata de resurse permanente.

Indiferent de modalitatea de calcul, fondul de rulment apare ca o marja de securitate financiara, care permite intreprinderii sa faca fața, fara dificultate, diverselor riscuri care se manifesta pe termen scurt.Pe plan economic , partea de sus a bilanțului este mai semnificativa, deoarece reflecta echilibrul pe termen lung al intreprinderii.

Cpm = Cpr + Itml

FR = Cpm - In

FRp = Cpr - In

Fondul de rulment este pozitiv si inregistreaza o crestere, ca urmare a faptului ca societatea a contractat credite pe termen mediu si lung. Tot din acest motiv, se poate constata o scadere a fondului de rulment propriu general, dupa ce in prima perioada fondul se asigura doar din surse proprii.Datorita faptului ca A_C>DTS, acest surpuls de resurse poate fi alocat finanțarii ciclului de exploatare.Existența unui fond de rulment pozitiv diminueaza riscul de lichiditate in cazul unor dereglari ale ciclului de incasari și plați.

Necesarul de fond de rulment (NFR) reprezinta partea din activele circulante ce trebuie finantate din surse stabile permanente.

NFR=(St+Cr)-(Fz+Ob)

Necesarul de fond de rulment inregistreaza valori pozitive, fiind in creștere, ca urmare a cresterii substantiale a creantelor si a stocurilor societatii.

Trezoreria neta (Tn) reprezinta diferenta dintre fondul de rulment si necesarul de fond de rulment.

In mod curent, prin trezorerie se ințelege soldul final al ansamblului de fluxuri de incasari și plați.

In practica, trezoreria reprezinta diferența dintre activul realizat și disponibilul de numerar, pe de o parte, și datoriile financiare pe termen scurt, pe de alta parte, respectiv diferența dintre valorile de trezorerie de activ și valorile de trezorerie de pasiv.

T_n=FR-NFR

In primul an se constata o trezorerie pozitiva.Aceasta inseamna ca intreprinderea dispune de lichiditați care ii permit atat plata datoriilor pe termen scurt, cat și efectuarea diverselor plasamente eficiente pe piața monetara sau financiara.Se poate vorbi de o autonomie financiara pe termen scurt.

In cel de-al doilea caz,vorbim de o trezorerie negativa.Aceasta poate fi soluționata prin contractarea de credite pe termen scurt.De asemenea trebuie avuta in vedere creșterea fondului de rulment, prin creșterea capitalului propriu sau prin apelarea la alte imprumuturi pe termen mediu și lung.

Rata de finanțare a NFR arata ca in cea de-a doua perioada, necesarul de fond de rulment este finanțat prin fond de rulment. Insa acesta din urma nu este suficient, rata de finanțare fiind de mai mult de 1.

Scaderea ponderii FR in totalul pasivului, arata ca cresc datoriile pe termen scurt, iar capitalul permanent se reduce.

Necesarul de fond de rulment crește datorita creșterii ponderii de stocuri și creanțe in totalul activului.

Analiza bonitații societații comerciale

4.3.1. Analiza ratelor de lichiditate

Lichiditatea reprezinta proprietatea elementelor patrimoniale de a se transforma in bani. Analiza lichiditatii societatii urmareste capacitatea acesteia de a-si achita obligatiile curente (de exploatare) din active curente, cu diferite grade de lichiditate, precum si evaluarea riscului incapacitatii de plata.

Rata de lichiditatea curenta RLC=Ac/Dts

Aceasta rata compara ansamblul activelor circulante, cu ansamblul datoriilor pe termen scurt (scadente sub un an). La aceasta rata nivelul asiguratoriu este 1,2, nivel care este atins in periodele considerate.

Rata de lichiditatea rapida (Cr+Db) /Dts

Rata exprima capacitatea firmei de a-si onora datoriile pe termen scurt din creante si disponibilitati banesti. Nivelul acestei rate, in perioada analizata, este in crestere, fiind situata peste nivelul asiguratoriu de 2/3.

Rata de lichiditatea imediata Db/Dts

Aceasta apreciaza masura in care datoriile exigibile pot fi acoperite pe seama disponibilitatilor banesti. Nivelul asiguratoriu pentru aceasta rata este de 1/3. Se constata ca intreprinderea intampina dificultați din acest punct de vedere.Insa valoarea redusa a acestei rate poate fi comparabila cu menținerea echilibrului financiar.Trebuie de asemenea luata in calcul și viteza de rotație a capitalurilor intreprinderii.Aceasta rata este totuși destul de puțin relevanta datorita instabilitații incasarilor.

4.3.2. Analiza ratelor de solvabilitate

Solvabilitatea reprezinta capacitatea intreprinderii de a-și onora obligațiile de plata la scadența.

Capacitatea de plata este reprezentata de solvabilitatea imediata și exprima capacitatea mijloacelor banești disponibile la un moment dat sau pentru o perioada scurta de timp( de obicei pana la 30 de zile) de a acoperi obligațiile scadente pentru același interval de timp.

Rata solvabilitații globale R_sg=

Aceasta rata indica in ce masura datoriile totale sunt acoperite din activele totale ale intreprinderii.Rata exprima securitatea de care se bucura creditorii pe termen lung și scurt, precum și marja de creditare a intreprinderii. O valoare mai mare decat 1, 5 a acestei rate semnifica faptul ca intreprinderea are capacitatea de a-și achita obligațiile banești, imediate și indepartate, fața de terți. Tot așa, o valoare situata sub acest nivel evidențiaza riscul de insolvalbilitate pe care și l-au asumat furnizorii de fonduri puse la dispozția intreprinderii.In cea de a doua perioada se poate constata o valoare apropiata de 1,5, situand intreprinderea la limita, in privința acestui indicator.

Rata solvabilitații patrimoniale

R_sp=

In cazul in care aceasta rata depașește 0,5, situația este considerata normala, iar valoarea minima se apreciaza 0,3. Așadar societatea comerciala se incadreaza in aceste standarde.

4.4. Analiza ratelor de gestiune

Ratele de gestiune reflecta duratele de rotatie a activelor imobilizate si circulante prin cifra de afaceri exprimate in nr. de zile.

Rin = Rac =

RSt = RCr =

RDb = RFz =

Rat =

Durata de rotatia activelor circulante inregistreaza o creștere mai mult decat dubla.Acest lucru este realizat datorita creșterii valorii activelor circulante și deci a capacitații de producție.

Durata de rotatia stocurilor

Valoarea minima care asigura o eficiența acceptabila a gestiunii stocurilor este de 8 rotații, care corespunde unui termen de parcurgere a fazelor circuitului economic și de revenire in forma baneasca inițiala de 45 de zile.Intreprinderea depașește aceste nivele in ambele perioade considerate.

Durata de incasare a creantelor crește semnificativ, ceea ce reflecta o situație nefavorabila intreprinderii, avand astfel influente negative asupra trezoreriei.

Durata medie de achitare a furnizorilor

In prima perioada, viteza de rotație a creditului- furnizor se situeaza sub limitele acceptabile, intreprinderea folosindu-se avantajul obținerii creanțelor mai rapid. Astfel, intreprinderea va avea timp 10 zile (40-30) sa-și plateasca furnizorii, sau- datorita faptului ca decalajul este destul de mare, se vor putea reinvesti disponibilitațile in plasamente pe termen scurt.In urmatoarea perioada, lucrurile se inverseaza. Durata in zile clieți se largește foarte mult. De asemenea crește și durata in zile furnizori, insa cu mult mai puțin comparat cu cea a clieților.Astfel, pe o perioada de 28 de zile, cat e perioada dintre cele doua scadențe, intreprinderea va trebui sa recurga la imprumuturi pe termen scurt, pentru a putea face fața datoriilor fața de furnizori. Decalajul nefavorabil dintre durata medie de incasare a creantelor si durata medie de plata a furnizorilor influenteaza negativ trezoreria nete disponibila, determinand societatea sa atraga noi surse pentru acoperirea golurilor de trezorerie.

Insa cel mai normal ar fi sa renegocieze termenele cu clieții, pentru a putea beneficia de propriile creanțe intr-o perioada mai scurta de timp. Va trebui calculat costul de oportunitate dintre plata unei dobanzi pentru credite pe termen scurt și beneficiile obținute de la clienți, care sunt interesați doar de a beneficia de perioade mai largi de achitare a datoriilor.

Rotatia activului total=Ca/At

Aceasta reflecta gradul de reinnoire a activului total prin cifra de afaceri. Numarul de rotatii a acestuia in perioada analizata reflecta o organizare buna(datorita faptului ca valoarea este peste 2 rotații).

Rotatia imobilizarilor nete= Ca/In

Numarul de rotații scade datorita scaderii valorii cifrei de afaceri și a creșterii valorii activelor imobilizate.

4.5. Analiza ratelor de rentabilitate

Exprima eficienta utilizarii resurselor materiale si financiare in activitatea de exploatare la nivelul societatii in perioada analizata.

re=Pe/At - rentabilitatea economica

rf=Pc/Cpr - rentabilitatea financiara

rv = Pe / Ve - rentabilitatea veniturilor

rc = Pe / Che - rentabilitatea resurselor consumate

Rentabilitatea veniturilor exprima eficienta valorificarii produselor si serviciilor oferite de unitate. Indicatorul inregistreaza o scadere in perioada analizata, datorita scaderii veniturilor din exploatare.

Rentabilitatea costurilor masoara eficienta consumului de resurse umane si materiale; se situeaza la un nivel scazut, datorita scaderii cheltuielilor din exploatare.

Rentabilitatea economica reprezinta remunerarea bruta a capitalurilor investite pe termen lung, atat proprii cat si imprumutate. Rentabilitatea economica trebuie sa fie la nivelul ratei minime de randament din economie (rata medie a dobanzii) si al riscului economic si financiar pe care si l-au asumat actionarii si creditorii unitati. Rata rentabilitatii economice inregistreaza o scadere, datorita creșterii activelor totale și scaderii profitului din exploatare.

Rentabilitate financiara masoara randamentul utilizarii capitalurilor proprii. Rata rentabilitatii financiare trebuie sa fie superioara ratei medii a dobanzii. Rata rentabilitati financiare are o tendinta de descrestere , datorita scaderii profitului curent.

4.6. Analiza riscului de faliment

Solvabilitatea reprezinta capacitatea intreprinderii de a face fața tuturor obligațiilor de plata angajate anterior și ajunse la scadența. Atunci cand obligațiile ajunse la scadența nu mai pot fi achitate se spune ca intreprinderea a intrat in incetare de plați și se declanșeaza procedura de insolvența(faliment).

Pentru aprecierea riscului de faliment am apelat la functia "B" - Bailesteanu.

"B"=0,444*G1+0,909*G2+0,052*G3+3,333*G4-1,4147

G1=1,465

G2= solvalbilitatea= 1,488

G3= 4,3674

G4= 0,044

Þ B= (0,444*1,465+ 0,909* 1,488+0,052*4,3674+3,333*0,044)-1,4147=0,962

INTERPRETAREA VALORILOR FUNCTIEI "B"

Valoarea functiei "B" este de 0,962 care este mai mare decat limita inferioara a intervalului zonei limita, deci intreprinderea se afla intr-o zona limita spre favorabila.

Dupa studierea tuturor documentelor si a colectarii informatiilor de la agentul economic, analistul de credite propune spre aprobare sau respingere creditul solicitat, in cazul acestui dosar de credite, analistul a propus spre aprobare cererea de creditare (Anexa nr.1).

Procesul se finalizeaza cu incheierea contractului de credit și intocmirea graficului de rambursare.

CONCLUZII:

Dupa crearea sistemului pe doua nivele si deschiderea domeniului noilor operatori, bancile specializate ramase nu au fost reconfigurate, iar sistemul bancar romanesc a fost dominat pana in 1999 de cele cinci banci de stat care initial aveau o pozitie de monopol in sectoarele respective .

Printre carentele sistemului bancar romanesc se numarau :

restructurarea inadecvata a bancilor comerciale romanesti;

lipsa unui culturi adecvate in domeniu atat in randul populatiei cat si a personalului bancar;

creditele neperformante si legislatia in curs de formare;

conducerea corporatista in formare la nivelul intregii economii.

Chiar daca bilantul bancilor pare sanatos in termenii contabili - aceasta este in parte pentru ca bancile au fost retinute in extinderea creditului, alegand sa se concentreze mai curand pe venitul din comision, decat pe cel din rata dobanzii.

Mentinerea distorsiunilor in sectorul real, fluctuatiilor ratelor dobanzilor, ale cursului de schimb al monedei nationale, precum si ale preturilor de consum si-au pus amprenta asupra sectorului bancar, influentand negativ performantele financiare ale bancilor si indicatorii de prudenta bancara in sensul cresterii ponderii veniturilor nerealizate din dobanzi si din influente de curs valutar in totalul profitului brut.

Evolutia de ansamblu a sistemului bancar nu poate fi detasata de situatia generala a economiei nationale care s-a confruntat cu disfunctionalitati majore atat la nivel microeconomic, cat si macroeconomic.

Incepand cu anul 2000 apar primele realizari in sistemul bancar:

continuarea procesului de restructurare si privatizare;

cresterea calitatii serviciilor prestate si educarea populatiei;

stimularea atragerii economiilor agentilor economici si populatiei in sistemul bancar;

modernizarea sistemului de plati prin dezvoltarea sistemului electronic de plata;

intensificarea operatiunilor de piata de capital;

dezvoltarea de institutii financiare specializate pentru activitati de leasing, brokeraj, asigurari, investment banking, fonduri de investitii, fonduri de pensii.

In ceea ce priveste aderarea Romaniei la structurile economice si monetare internationale, criteriile de convergenta stabilite in Tratatul de la Maastricht pentru formarea Uniunii Monetare Europene implica respectarea anumitor parametri macroeconomiei, ceea ce presupune adoptarea la nivel national de natura financiara, fiscala si, mai ales, monetara. Romania trebuie sa procedeze la reformarea structurala, atat a economiei reale (prin modificarea ponderii proprietatii private in sensul cresterii ei, prin redimensionarea ramurilor economiei nationale, prin ajustari tehnice si tehnologice care sa sustina produsele romanesti in competitia de pe piata comunitara), cat si a normelor si instrumentelor de factura legislativa, fiscala, monetara, necesare pentru realizarea restructurarii economiei.

In ceea ce privește activitatea intreprinderii, deși aceasta inregistreaza un trend negative in ceea ce privește profitul, aceasta se realizeaza pe seama atat a creșterilor capitalurilor permanente, cat și a datoriilor pe termen scurt.Acest lucru se datoreaza creșterii investiților in active imobilizate și active circulante, cu excepția creanțelor, care au crescut, datorita creerii unei situații favorabile de plata cliențiilor.Acest lucru din urma se reflecta asupra necesarului de fond de rulment din a doua perioada, deoarece acesta crește foarte mult, datorita faptului ca cresc activele circulante foarte mult datorita creșterii creanțelor. Aceasta situație duce la crearea unei trezorerii nete negative, Fapt ce ar putea duce la incapacitați de plata a intreprinderii.

Deși intreprinderea dorește sa ofere clienților condiții avantajoase, trebuie avuta totuși in vedere și durata in zile furnizori. Iar in acest caz se va compara rata profitului obținuta prin acapararea de noi clienți, respective realizarea unor venituri mai mai mare, datorita creșterii numarului clienților cantitativ și rata platita bancilor in cazul contractarii unor datorii pe termen scurt, pentru a face fața duratei in zile a furnizorilor. De asemenea trebuie avuta in vedere și inversarea raportului de durata in zile, adica durata in zile furnizori sa fie mai mare decat durata in zile clienți și astfel obținerea unui profit și de pe urma acestui lucru.

Decizia strategica ramane sa fie luata de societatea comerciala.Aceasta va avea in vedere obiectivele ei proprii investiționale cu privire la obiectivul afacerii; daca aceasta dorește o creștere pe termen lung, va acorda o importanța deosebita clientelei, iar daca aceasta urmarește doar un profit pe termen scurt, neinteresand-o decat obținerea unui profit cat mai mare intr-un timp cat mai scurt, cu siguranta aceasta va lua orice decizie in funcție de interesul propriu.

Daca luam in considererare indicatorii de bonitate, intreprinderea nu pare a avea probleme prea mari in aceasta privința. Domeniul de activitate- comerț o ajuta cu siguranța in acest punct.Lichiditatea, care reprezinta proprietatea elementelor patrimoniale de a se transforma in bani, crește in cazul lichiditații imediate,datorita creșterii datoriilor pe termen scurt și datorita creșterii activelor circulante.Se știe ca aceste pot fi transformate mulr mai rapid in lichiditați. In ceea ce privește solvabilitate- capacitatea intreprinderii de a-și onora obligațiile de plata la scadența, se cunoaște faptul ca aceasta se diminueaza datorita creșterii duratei in zile clienți, insa acest lucru nu inseamna ca intreprinderea se situeaza intr-un risc de solvalbilitate.Acest lucru și datorita faptului ca poate oricand apela la piața monetara in contractarea de imprumuturi pe termen scurt. De asemenea, intreprinderea iși poate imbunatații starea financiara prin marirea capitalului propriu, prin aducerea de noi asociți in firma sau marirea capitalului subscris varsat prin aport in numerar sau in natura a asociaților existenți in present in intreprindere.

Din analiza ratelor de gestiune se poate constata o creștere la toate nivelele in ceea ce privește durata de rotație a activelor, insa rotația activelor totale se situeaza in descreștere, luata in comparație cu durata in zile a imobilizarilorși per total. Aceasta inseamna ca durata in zile a activelor totale crește intr-o proporție mai mica decat cea a imobilizarilor, iar ca activele circulante au o viteza de rotație mult superioara activelor imobilizate.Acest indiciu este unul care trebuie luat in considerare pentru aprecierea funcționarii activitații intreprinderii.

Așadar, dat fiind faptul ca intreprinderea este una bazata pe activitatea de comerț, iar durata in zile a activelor circulante este in creștere, pe cand cea a activelor totale in scadere nu poate fi decat un lucru pozitiv, datorita creșterii nivelului producției. Insa și acest lucru trebuie privit cu mai multa atenție, deoarece, dupa cum am menționat anterior , trebuie sa existe o perioada mai mica de timp intre durata in zile furnizori și clienți.

In ceea ce privește ratele rentabilitaților, acestea se afla in scadere. Acest lucru nu trebuie privit in mod negative, deoarece s-au realizat niște investiții, a caror amortizare va fi realizata in timp.

Referitor la riscul de faliment- acesta este intr-o situație limita. Cauza acesteia o constituie contractarea de noi credite concomitant cu acordarea unor favoruri in ceea ce prvește termenele de plata a clienților. Insa daca intreprinderea manuiește bine disponibilizarile de numerar obținute prin intermediul creditului, aceasta nu va avea probleme, deoarece dupa perioada de amortizare a datoriilor, intreprinderea nu va mai avea probleme de solvalbilitate.

Avand in vedere și trecutul intreprinderii in care nu a avut nici o restanța nici fața de furnizori, nici fața de stat, banca CCR ii va acorda intreprinderii creditul solicitat, adica 200.000 RON.

BIBLIOGRAFIE

A. Lucrari de autor

1. Buglea A., Analiza financiara - concepte si studiu de caz, Editura Mirton, Timisoara, 2005.

2. Buglea A., Roth Anne-Marie, Minda Alina, Stoita F., Analiza financiara, Editura Mirton, Timisoara, 2006.

4 Cerna S., Moneda si teoria monetara, Editura Mirton, Timisoara, 2001.

5. Hetes-Gavra I., Organizarea si operatiunile bancilor, Editura Orizonturi Universitare, Timisoara, 2003.

B. Lucrari editate sub egida unor institu tii specializate

6. Banca Nationala a Romaniei - Buletin lunar, 5/2008(www.bnr.ro)

7. Banca Nationala a Romaniei - Raport annual 2007(www.bnr.ro)

8. S.C.BANCA CCR S.A. - Norme interne de creditare a persoanelor juridice-2008

9. Ziarul financiar(03.07.2008)

C. XXX

10. XXX

https:// www. ghișeulbancar.ro/ articole/66/9861/ce_trebuie_sa_știm_despre_dobanda.htm(14.04.08)

11. XXX

https:// www.ciorna.com/download-1222_istoric-al-sistemului-bancar -din-romania.html

12.XXX

www.wall-street.ro

13.XXX

www.arb.ro

14.XXX

www.bancaCCR.ro

ANEXA NUMARUL 1

NR. 14578 21/02/2008

CERERE CREDIT "FULL-OPTION" CU IPOTECA

PENTRU NEVOI NENOMINALIZATE

Subsemnatul(a)________GHERASIM AUREL__________ ______ ____ ____,

cod numeric personal:____ , Buletin de identitate / Carte de identitate seria:TM numarul in calitate de______Asociat si administrator imputernicit conform Hotararii AGA nr. 152/ 10.02.2008____________________in cadrul firmei / al persoanei fizice autorizate / asociatiei familiale____S.C. GHERA GRUP S.R.L__.

Nr. Registrul Comertului:__J35/3460/2004_____, Cod unic de inregistrare / Autorizatie de functionare:____R15052525____avand ca activitate de baza:______COMERTUL CU RIDICATA AL MATERIALULUI LEMNOS SI MATERIALELOR DE CONSTRUCTII (COD CAEN 5153)__________ ______ ____ ___________,

solicit in numele firmei / persoanei fizice autorizate/ asociatiei familiale mentionate mai sus:

1. un credit in valoare de:______200.000__________ ______ ____ _RON / EUR pentru________________NEVOI NENOMINALIZATE_____ _______ ______ ____________.

2. prelungirea/ suplimentarea creditului in valoare de_____----___________RON/ EUR cu suma de_______----______RON/ EUR pentru _________----_________.

ALTE INFORMATII CU CARACTER GENERAL:

Societatea/ persoana fizica autorizata/ asociatia familiala a mai beneficiat de alte credite?   

DA T NU £

La data completarii acestei cereri societatea/ persoana fizica autorizata/ asociatia familiala inregistreaza obligatii restante la bugetele consolidate ale statului mai vechi de 30 de zile?

DA £ NU T

Societatea/ Persoana fizica autorizata/ Asociatia familiala a inregistrat restante in derularea altor credite?

DA £ NU T

Societatea/ persoana fizica autorizata/ asociatia familiala a fost inregistrata cu mai mult de 3 incidente in Centrala Incidentelor de Plati in ultimele 6 luni?

DA £ NU T

Incidentele mentionate mai sus( in cazul in care au existat) au fost solutionate prin plati pana la data acestei cereri?

DA T NU £

Societatea/ persoana fizica autorizata/ asociatia familiala este in interdictie de a emite cecuri?

DA £ NU T

Societatea/ persoana fizica autorizata/ asociatia familiala face parte dintr-un grup de firme?

DA T NU £

Societatea/ persoana fizica autorizata/ asociatia familiala are toate autorizatiile necesare functionarii legale a firmei?

DA T NU £

Societatea/ persoana fizica autorizata/ asociatia familiala este inplicata in vreun litigiu?

DA £ NU T

Persoana fizica ce desfasoara activitati independente a fost inregistrata in Biroul Unic de Credit cu restante mai vechi de 30 de zile in ultimele 12 luni?

DA £ NU T

Solicitantul declara si garanteaza ca toate informatiile continute in Cererea de credit si in celelalte documente depuse, inclusiv documente financiare, sunt adevarate, corecte si in concordanta cu faptele relevante.

Prin prezenta, Solicitantul autorizeaza Banca sa solicite si sa primeasca de la Centrala Riscurilor Bancare, Biroul Unic de Credit si de la Centrala Incidentelor de Plati informatii de risc bancar inregistrate pe numele solicitantului de credit / firmei.

Prin semnatura sa, Solicitantul confirma ca a citit si a inteles in intregime continutul cererii.

Data completarii cererii Numele si prenumele persoanei autorizate sa reprezinte

______21/02/2008____ firma/ persoana autorizata/ asociatia familiala.

Stampila firmei/ persoanei fizice autorizate/ asociatiei familiale_______GHERASIM AUREL____________

ANEXA NUMARUL 2

BILANT PRESCURTAT

la data da 31.12.2007

- RON -

ANEXA NUMARUL 3

CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE

la data de 31.12.2007

- RON -

ANEXA NUMARUL 4

DATE INFORMATIVE

la data de 31.12.2007

- RON -

SITUATIA ACTIVELOR IMOBILIZATE

- RON -

SITUATIA AMORTIZARII ACTIVELOR IMOBILIZATE

- RON -

SITUATIA PROVIZIOANELOR PENTRU DEPRECIERE

- RON -

ANEXA NUMARUL 5

Contractul de Credit nr.193/21.02.2008

( pentru creditul " Full option" - credit pentru nevoi nenominalizate)

Incheiat la data de 21/02/2008, intre:

BANCA CCR S.A. Cluj- Sucursala TIMISOARA, cu sediul in localitatea TIMISOARA, inregistrata la Registrul Comertului cu nr. J35/77/1996, Registrul Bancar RB-PJR-12-019/18.02.1999, CUI 8082634, reprezentata prin POENARIU RAZVAN CRISTIAN in calitate de Director adjunct si prin SIMONA VANDICI in calitate de Director Operatiuni (Banca).

Si

Si,

Si,

Garant: GHERASIM AUREL Domiciliat in Timisoara, str. Fructelor, nr. 30, judetul Timis CNP 1760928369628 CI TM-658246

Si,

Prezentul contract s-a incheiat azi 21/02/2008, la TIMISOARA in 3 exemplare originale.

BANCA CCR SA Imprumutat,

S.C. GHERA GRUP S.R.L

Prin:

Nume: POENARIU RAZVAN CRISTIAN Prin:

Functia: Director Adjunct Nume: GHERASIM AUREL

Functia: Asociat si administrator imputernicit conform Hotararii AGA nr.

Si, 152/10.02.2008

Prin:

Nume: SIMONA VANDICI

Functia: Director Operatiuni Garanti,

1., GHERASIM ALEXANDRU

CNP: 1800320361672

Avizat, 2., GHERASIM AUREL

Consilier Juridic, Octavian Balanescu    CNP: 1760928369628

Intocmit,    3., S.C. GHERA GRUP S.R.L..,

Administrator Credite: Violeta Beres    reprezentata prin: GHERASIM AUREL,

in calitate de: Asociat si Administrator

imputernicit conform Hotararii AGA nr.

152/10.02.2008

ANEXA NUMARUL 6

CONTRACT DE IPOTECA

Nr. 192/ IPO/1/21.02.2008

1. PARTILE CONTRACTANTE

1.1. Banca CCR S.A. Cluj- Sucursala TIMISOARA, societate bancara inregistrata la Registrul Comertului sub nr. J35/77/1996, cod unic de inregistrare 8082634, inregistrata in Registrul Bancar sub nr. RB-PJR-12-019/18.12.1999, cu sediul in localitatea TIMISOARA, reprezentata prin POENARIU RAZVAN CRISTIAN, avand functia de Director adjunct, si prin SIMONA VANDICI, avand functia de Director de Operatiuni, (in cele ce urmeaza Creditorul ipotecar), prin Maria Rusu conform Procurii autentificata prin Incheierea nr. 774/02.04.2007 de catre Biroul Notarial Public " Ana-Valentina Claici"- Timisoara si

1.2. GHERASIM AUREL, cu domiciliul in Timisoara, Str. Fructelor, Nr. 30, judetul Timis, legitimat cu C.I. seria TM nr.658246, eliberat de catre Politia Timisoara la data de 20.08.2006, CNP 1760928369628, ( in cele ce urmeaza Garantul 1)

1.3. GHERASIM ALEXANDRU, cu domiciliul in Timisoara, Str. Fructelor, Nr. 30, judetul Timis, legitimat cu C.I. seria TM nr. 352698, eliberat de catre Politia Timisoara, la data de 20.10.2004, CNP 1800320361672, ( in cele ce urmeaza si Garantul 2)

2. SCOP/ OBIECT/ SUMA GARANTATA

Prezentul contract se incheie in scopul garantarii de catre Garant a obligatiilor Debitorului derivand din Contractul de Credit nr. 193/21.02.2008, incheiat la data de 21/ 02/ 2008, incheiat cu Creditorul ipotecar (in cele ce urmeaza Contractul de Credit), la scadenta si in conditiile mentionate in acesta (prin "scadenta" se intelege atat data scadentei stabilita in Contactul de Credit pentru fiecare plata, cat si data scadentei stabilita de Creditorul ipotecar in cazul aparitiei unui Caz de Culpa, asa cum acesta este definit in Conditiile Generale de Creditare). Prin Debitor se intelege SC. GHERA SRL, cu sediul in Timisoara, Str. Fructelor, Nr. 30, judetul Timis, inregistrat la Oficiul Registrului Comertului sub numarul J35/3460/2004, avand CUI R15052525, reprezentata prin: GHERASIM AUREL, Asociat si administrator imputernicit conform Hotararii AGA nr. 152/ 10.02.2008, care are calitatea de imprumutat in Contractul de credit.

. Garantul constituie in favoarea Creditorului ipotecar o ipoteca de rang I, asupra Imobilului descris mai jos, (in cele ce urmeaza Garantia), aflat in proprietatea sa, in conditiile si termenii contractului de credit si accesoriilor acestuia.

Imobilele care fac obiectul Garantiei au intelesul stabilit mai jos:

Imobil inseamna bunul/ bunurile imobile afectate Garantiei, proprietatea Garantului:

Imobil situat in Timisoara, judetul Timis, constand din casa si gradina in suprafata

de 906 mp, proprietatea lui GHERASIM AUREL si GHERASIM ALEXANDRU, evaluat la valoarea de piata de 405394 LEI(patrusutecincimiitreisutenouazecisipatru),

conform Raportului de Evaluare nr. 1555/ 02.02.2008 intocmit de S.S. DARIAN ROM     SUISSE S.R.L., evaluator agreat de banca.

Imobilul a fost dobandit in temeiul certificatului de mostenitor eliberat de Biroul

Notarului Public "Marcel Sfercoci" sub nr. 18/10.03.2000 si a certificatului de mostenitor sublimentar eliberat de Biroul Notarului Public "Marcel Sfercoci" sub nr. 10/ 17.01.2008, inscris in CF nr. 2197 al localitatii Timisoara, sub nr. cadastral 421-422/1, astfel cum rezulta din extrasul de Carte Funciara nr. 3506/18.02.2008 emis de Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara Timis.

In conformitate cu prevederile articolului art. 1777 Cod Civil, ipoteca constituita in baza

contractului de credit si accesoriilor acestuia se va intinde si asupra tuturor imbunatatirilor, adaugirilor si extinderilor aduse Imobilului de la data incheierii acestui contract pana la data indeplinirii integrale a obligatiilor din Contractul de Credit.

Suma garantata de prezenta Garantie este 200.000 LEI (douasutemiilei), plus dobanzile

aferente de 10,50% /an, indexabile, orice alte sume datorate in baza Contractului de Credit si cheltuielile care potrivit contractului de credit si accesoriilor acestuia cad in sarcina Garantului.

DURATA

Garantia va fi o garantie continua si va ramane in vigoare pana la indeplinirea integrala si exacta a tuturor obligatiilor Debitorului decurgand din Contractul de Credit si/ sau a Garantului din prezentul contract.

DECLARATII SI GARANTII ALE GARANTULUI

Garantul declara si garanteaza, prin prezentul contract ca, atat la data semnarii acestuia cat

si pe intreaga durata a existentei obligatiilor Debitorului decurgand din Contractul de Credit:

Imobilul se afla in circuitul civil, nu face obiectul nici unui litigiu aflat pe rolul instantei judecatoresti sau arbitrajului si nu a fost instituita si nu e in derulare nici o procedura asiguratorie sau de executare impotriva acestuia.

5. OBLIGATII ALE GARANTULUI

Garantul se obliga, pe durata existentei prezentei Garantii, sa conserve valoarea Imobilului, sa administreze si sa foloseasca Imobilul ca un bun proprietar si sa anunte Creditorului ipotecar cu privire la aparitia oricarui eveniment care ar putea duce la degradarea sau disparitia Imobilului, precum si orice alta situatie care priveste direct acest Imobil.

Garantul va permite Creditorului ipotecar sa inspecteze Imobilul daca si oricand Creditorul ipotecar va gasi de cuviinta.

In lipsa acordului expres si scris al Creditorului ipotecar, Garantul nu va dispune in nici un mod de Imobil si nu va constitui asupra acestuia nici o alta garantie sau sarcina, de orice natura ar fi aceasta.

In momentul semnarii contractului de credit si accesoriilor acestuia, Garantul va pune la dispozitia Creditorului ipotecar polita de asigurare a Imobilului, stampilata de asigurator cu mentiunea "cesionat in favoarea Banca CCR SA".

6.EXECUTAREA GARANTIEI

In situatia aparitiei unui Caz de Culpa, astfel cum este definit in Contractul de Credit, Creditorul ipotecar are dreptul sa uzeze de toate drepturile conferite de lege, fara a fi necesara vreo autorizatie sau notificarea prealabila a Garantului si/sau a Debitorului si fara indeplinirea oricaror altor formalitati judiciare sau extrajudiciare:

a) sa declare ca fiind scadente imediat si platibile la cerere, toate sumele datorate in temeiul Contractului de Credit;

b) sa execute prezenta ipoteca prin vanzarea conform legislatiei romanesti, fara a fi raspunzatori de pierderile ocazionate de o asemenea vanzare sau de amanarea unei asemenea vanzari; (toate cheltuielile legate de executarea ipotecii vor fi suportate din sumele astfel obtinute);

6.2. IN CAZ DE NEEXECUTARE , CREDITORUL POATE FOLOSI MIJLOACELE PROPRII PENTRU LUAREA IN POSESIE A BUNULUI AFECTAT GARANTIEI.

Garantul ipotecar ramane obligat in solidar cu debitorul la rambursarea creantei    (principal, dobanzi, dobanzi penalizatoare, comisioane si orice alte cheltuieli efectuate in derularea contractului de credit si accesoriilor acestuia) renuntand expres la beneficiul de discutiune si diviziune prevazut de Art. 1662 Cod civl.

7. DISPOZITII FINALE

. Prezentul contract reprezinta titlu executoriu. Partile convin ca orice documente justificative ale sumelor si cheltuielilor prevazute la Art. 2.6, furnizate de catre Creditorul ipotecar, constituie partea integranta a contractului de credit si accesoriilor acestuia.

Prezentul contract este guvernat de legea romana. Partile convin ca orice disputa decurgand din/ sau in legatura cu acest contract sa fie solutionata de instanta de judecata de la locul unde este situat imobilul.

Orice referire facuta in prezentul contract la Contractul de Credit va include si orice amendamente la acesta, cu exceptia amendamentelor constand in marirea sumei facilitatii, caz in care se va incheia un Contract de garantie suplimentara, la cererea Creditorului ipotecar.

Termenul "zile" folosit in cuprinsul contractului de credit si accesoriilor acestuia inseamna zile lucratoare.

Atat Banca, cat si garantul ipotecar sunt de acord si solicita inscrierea ipotecii si a interdictiei de instrainare, grevare, restructurale, demolare, intabulare si inchiriere in favoarea bancii.

Prezentul contract a fost redactat de catre Banca si s-a incheiat azi 21/02/2008, la Timisoara, in 5 exemplare originale, 5 in limba romana, din care un exemplar pentru Garanti si 2 exemplare pentru banca.

Creditorul ipotecar,    Garant 1,

BANCA CCR S.A. GHERASIM AUREL

Sucursala Timisoara

Prin imputernicit, Garant 2,

MARIA RUSU GHERASIM ALEXANDRU

ANEXA NUMARUL 7

GRAFIC DE RAMBURSARE

- RON -