Leasingul ca alternativa de finantare-

UNIVERSITATEA ROMANO - AMERICANA

FACULTATE DE RELATII COMERCIALE SI FINANCIAR BANCARE INTERNE SI INTERNATIONALE

REFERAT

LA DISCIPLINA "FINANTELE FIRMEI"

Leasingul ca alternativa de finantare

Continutul operatiunii de leasing

Se poate spune ca leasingul este un produs dintre cele mai autentice ale creativitatii in afaceri, inovatia fiind atribuita americanului D.P. Bootle, care a infiintat la 1950 U.S. Leasing Corporation dupa ce a fost el insusi obligat sa recurga, ca fabricant, la inchirierea de utilaje, pentru a face fata unei cresteri bruste a comenzilor. In prezent, leasingul s-a raspandit in intreaga lume, in forme variate, atingand in 2002, un volum al afacerilor, in termenii valorii contractelor nou incheiate in cursul anului, de 200 miliarde Euro pe plan global.

Definire si trasaturi generale

Din punct de vedere juridic, vazut dinspre firmele specializate, leasingul este o cumparare in scop de inchiriere urmata de o inchiriere in scop de vanzare.

Unii autori considera, insa, de data aceasta, din perspectiva beneficiarului, ca    leasing-ul - denumit prin traducere din limba franceza si "credit - contract de inchiriere' - reprezinta o metoda de finantare care, in esenta, se poate asimila imprumutului.

Alti autori, analizand ce anume face leasingul atractiv atat pentru fabricanti, comercianti ori alti furnizori de servicii ne­financiare, pe de o parte, cat si, de cealalta parte, pentru institutiile financiare, constata ca leasingul reprezinta o forma de evitare a impozitelor.

Potrivit art.l din Ordonanta Guvernului nr.51/1997, republicata, operatiunile de leasing sunt acele operatiuni prin care o parte, denumita locator/finantator transmite pentru o perioada determinata dreptul de folosinta asupra unui bun al carui proprietar este celeilalte parti, denumita utilizator, la solicitarea acestuia, contra unei plati periodice, denumita rata de leasing. Prin rata de leasing se intelege :

in cazul leasing-ului financiar, cota parte din valoarea de intrare a bunului si a dobanzii de leasing; Dobanda de leasing reprezinta rata medie a dobanzii bancare pe piata romaneasca.

in cazul leasing-ului operational, cota de amortizare, calculata in conformitate cu actele normative in vigoare si un beneficiu stabil de catre partile contractante.

Profesorul Marin Andreica propune o analiza a asemanarilor si deosebirilor intre leasing si alte tipuri de tranzactii:

Fata de vanzarea in rate, in cazul leasingului deosebirea consta in faptul ca durata pe care se esaloneaza plata este relativ mai mare, comparabila cu durata normala de functionare a activului in cauza;

Fata de un credit bancar normal, leasingul prezinta urmatoarele deosebiri:

activul nu este proprietatea utilizatorului ci a societatii de leasing

prin leasing se poate finanta intreaga valoare a activului, in timp ce prin credit frecvent se solicita 20 30% aport propriu al imprumutatului

de regula ratele la leasing sunt fixe, in timp ce bancile prefera o dobanda variabila

posibilitatea de a atribui societatii de leasing riscul uzurii morale timpurii

regimul fiscal mai favorabil

Fata de o inchiriere obisnuita se inregistreaza deosebirile indicate in Tabelul 1.

Tabelul 1 Deosebiri intre leasing si inchiriere

Intreprinderea utilizatoare activelor ce se dobandesc nu are calitatea de proprietar, ci uzufructier in acest contract. Contractul de leasing se incheie pentru o perioada determinata - reprezentand o proportie importanta din durata de amortizare a activului fix - in cursul careia nici o parte nu poate rezilia contractul. Din punct de vedere contabil bunul nu apare in activul bilantier al utilizatorului acesta neavand calitatea de proprietar. In acelasi timp, angajamentele de leasing figureaza obligatoriu in datorii extra-bilantiere. Platile facute catre proprietar sunt deductibile din impozitul pe profit datorat statului - ceea ce face ca acest credit sa fie foarte avantajos. Platile acopera atat amortizarea imprumutului, cat si costul acestuia, adica remunerarea normala a capitalului adus de societatea de leasing.

Din punct de vedere economic, angajamentele ce decurg din creditul-contract de inchiriere fac parte din datoriile pe termen mijlociu sau lung. Intreprinderea obtine utilizarea la inceput, apoi devine proprietara activului fix, in schimbul platilor periodice si a cumpararii valorii reziduale. Din punct de vedere financiar, desi este un contract oneros, leasing-ul prezinta avantaje in raport cu creditul obisnuit: suplete in utilizare, posibilitatea acoperirii integrale a necesarului de capital, avantaje fiscale.

Pentru beneficiar, leasingul este o operatiune de finantare care-i permite sa dispuna de un bun dupa cum crede de cuviinta, fara a fi necesar sa-si constituie fond de investitii, ci platind o chirie.

Beneficiarul isi alege bunul pe care doreste sa-l exploateze, examinand ea insasi impreuna cu furnizorul caracteristicile tehnice si conditiile de cumparare; comanda este adresata producatorului prin intermediul societatii de leasing.

Contractul intra in functiune incepand cu livrarea materialului catre utilizator; durata inchirierii este prevazuta, in general, pentru perioada de viata economica a utilajului sau pentru perioada amortizarii fiscale; la expirarea termenului contractual exista trei posibilitatii: fie inapoierea bunului catre proprietar, fie cumpararea lui la o valoare reziduala prevazuta in contract, fie reinnoirea contractului de leasing.

Leasing-ul este un pas inainte in finantarea societatilor care doresc sa-si achizitioneze utilaje si echipamente. Tehnica finantarii prin leasing vine sa dea satisfactie agentilor economici care nu pot sa obtina credite de la banci sau nu pot sa-si greveze bunurile mobile si imobile prin instituirea de ipoteci sau gajuri, sarcini de natura a afecta dinamismul specific domeniului comercial. Interesul practic al leasing-ului este de a asigura finantarea integrala prin fonduri imprumutate a unei investitii fara ca beneficiarul sa constituie masuri asiguratorii; prin aceasta leasing-ul se distinge de traditionala creditare a investitiilor, unde intreprinderea beneficiara suporta o parte din valoarea investitiei. De aceea leasing-ul, ca tehnica de finantare, vizeaza, in primul rand intreprinderile care urmaresc largirea activitatii si ridicarea performantelor, iar, pe plan general, asigura progresul tehnic.

Caracteristici ale tranzactiilor de leasing

Operatiunile de leasing au urmatoarele caracteristici (ce trebuie indeplinite cumulativ):

operatiunile de leasing sunt realizate numai de societati specializate in calitate de locator / finantator. Societatile de leasing sunt persoane juridice care se infiinteaza si functioneaza potrivit Legii nr. 31/1990, sub aspectul constituirii, organizarii, functionarii, modificarii, incetarii si lichidarii lor. Ordonanta Guvernului nr. 51/1997 instituie, prin articolul 19, alineatul 2, restrictii privind obiectul de activitate si capitalul social minim al societatilor de leasing, stabilindu-se ca trebuie ca obiectul lor de activitate sa fie desfasurarea operatiunilor de leasing', iar "capitalul social minim, subscris si varsat integral la infiintare, de 500 milioane lei'.

Conform articolului 20 din ordonanta, societatile comerciale care efectueaza operatiuni de leasing, precum si cele care livreaza bunuri mobile sau imobile in sistem de leasing au obligatia sa tina contabilitatea operatiunilor prin inscrierea in evidentele contabile a urmatoarelor date:

valoarea de intrare a bunurilor la momentul incheierii contractului

suma totala a ratelor aferente contractului intr-un exercitiu financiar, inclusiv cuantumul lor indexat, daca partile au prevazut in contract reevaluarea periodica a ratelor. Evidentierea se face separat pentru leasingul financiar si pentru cel operational.

Finantarea societatilor de leasing poate proveni din trei surse:

fonduri proprii, insemnand aporturi la capitalul social al actionarilor fondatori (banci, companii de asigurare, societati comerciale), si beneficiile cuprinse in fondurile de rezerva;

emisiunea de actiuni si obligatiuni in conditiile Legii nr. 31/1990 si Legii nr. 52/1994;

imprumuturi de la banci si alte institutii financiare, in situatia imprumuturilor, apare problema garantiilor intrucat gajarea fondului de comert al societatii de leasing constituie o solutie teoretica, insa dificila in practica.

Obiectul tranzactiei de leasing poate consta in active imobile sau mobile de folosinta indelungata, aflate in circuitul civil. In cazul exploatarii comerciale, orice bun mobil sau imobil poate fi solicitat de comerciantul utilizator si finantat de societatea de leasing. In cazul persoanelor fizice, privite in calitate de consumator, operatiunile de leasing pot avea ca obiect numai bunurile de folosinta indelungata si imobilele cu destinatie de locuinta.

Contractul de leasing are urmatoarele caracteristici:

este un act juridic bilateral, care se incheie intre societatea de leasing, in calitate de locator (finantator) si utilizator. Alaturi de conditiile generale referitoare la incheierea actelor juridice, locatorul trebuie sa indeplineasca si conditiile speciale prevazute de lege; utilizatorul trebuie sa indeplineasca si el conditii speciale referitoare la destinatia bunului contractat si plata redeventelor;

- este un contract numit (tipic);

- este un contract sinalagmatic pentru ca ambele parti se obliga reciproc. Contractul de leasing da nastere la obligatii corelative si interdependente, fapt ce permite aplicarea principiilor generale relative la executarea sau neexecutarea contractelor sinalagmatice;

- este un contract cu titlu oneros si continut patrimonial pentru ca ambele parti urmaresc realizarea unui profit propriu, profit evaluat in bani. Locatorul primeste redevente platite periodic de catre utilizator din care isi pastreaza o marja de profit, iar utilizatorul beneficiaza de folosinta bunului pe perioada derularii contractului, iar la sfarsitul acesteia poate achizitiona bunul la valoarea reziduala a acestuia ;

- este un contract cu executare succesiva, deoarece efectele sale se produc pe tot parcursul derularii contractului. Acest fapt are consecinte importante asupra desfasurarii raporturilor dintre parti: problema riscului, a efectelor privind neexecutarea contractului si rezilierii sau a prescriptiei dreptului la actiune;

- este un contract "intuitu personae' in ceea ce-l priveste pe utilizator, societatea de leasing incheind contractul in considerarea calitatilor utilizatorului care este obligat sa prezinte odata cu cererea de a contracta si documente referitoare la situatia sa financiara, precum si date privitoare la exploatarea ulterioara a bunului, in cazul unei destinatii comerciale sau industriale. Drept consecinta, utilizatorul nu poate instraina drepturile sale sau cesiona contractul fara acordul locatorului. Cu toate acestea, in cazul succesiunii universale (fuziune, comasare) sau cu titlu universal (divizare), drepturile si obligatiile prevazute in contract nu se sting, indiferent daca transmisiunea se refera la patrimoniul locatorului sau al utilizatorului, in cazul bunurilor cu destinatie comerciala sau industriala, succesorul trebuie sa respecte conditiile de exploatarea acestuia asa cum sunt prezentate in planul de exploatare la momentul incheierii contractului;

- este un contract consensual, simpla manifestare de vointa a partilor fiind suficienta pentru realizarea acordului in mod valabil, incheierea contractului de leasing in forma autentica sau prin act scris si realizarea procedurilor de publicitate nu reprezinta conditii de valabilitate, ci doar conditii "ad probationem' si de "opozabilitate' (articolul 21).

Unele state acorda facilitati societatilor de leasing si stimuleaza operatiunile de leasing. Spre exemplu, in Franta, societatile de leasing beneficiaza de importante facilitati fiscale: (exonerarea de impozit pe profit, cu conditia de a distribui 85% din beneficiul net realizat, posibilitatea de amortizare contabila a imobilelor intr-o perioada mai scurta si cu alegerea modalitatii de amortizarii (lineara, progresiva sau degresiva), constituirea de provizioane deductibile pentru a compensa diferenta dintre valoarea reziduala contabila si valoarea reziduala garantata (sau pretul cesiunii), exonerarea de taxa de transmitere a proprietatii cu exceptia taxei de publicitate financiara de 0,6%, posibilitatea de a avea participantii in societatile imobiliare).

Si in legea romana exista doua categorii de facilitati:

deductibilitatea fiscala: "cheltuielile de asigurare a bunului care face obiectul unui contract de leasing sunt deductibile fiscal de catre partea obligata prin contract sa plateasca primele de asigurare;

regimul vamal favorabil pentru bunurile mobile introduse in tara: "bunurile mobile utilizate in sistem de leasing sunt incadrate in regimul bunurilor admise temporar la import, pe toata perioada contractului de leasing, cu exonerarea totala a societatilor de leasing de obligatia de plata a sumelor aferente drepturilor de import, inclusiv a garantiilor vamale, iar in cazul optiunii utilizatorului de a cumpara bunurile importate si folosite in sistem de leasing, el va achita o taxa vamala calculata ia valoarea reziduala a bunului din momentul vanzarii, care nu poate fi mai mica de 20% din valoarea de intrare a bunului, in baza declaratiei vamale de import definitive (articolul 27 alineatul 4). Totusi, daca la expirarea contactului de leasing utilizatorul nu si-a exercitat, din vina societatii de leasing sau a furnizorului, dreptul de optiune pentru achizitia bunului sau prelungirea contractului, iar bunul nu a fost restituit, utilizatorul este obligat sa plateasca taxele vamale la valoarea reziduala a bunului care nu poate fi mai mica de 20% din valoarea de intrare a bunului (articolul 27 alineatul 3).

Derularea tranzactiei de leasing presupune parcurgerea mai multor faze, de la cea a aranjamentelor precontractuale pana la lichidarea tranzactiei prin cumpararea definitiva a bunului de catre beneficiar sau prin restituirea lui catre societatea de leasing

Data fiind natura complexa a obiectului contractului de leasing, "bunuri imobile si mobile de folosinta indelungata aflate in circuitul civil', se impune si mai mult asigurarea acestora, obligatorie ce revine finantatorului. Aceasta asigurare este o asigurare de daune, avand ca scop repararea prejudiciului. Bunul asigurat va fi determinat individual, iar asiguratul este obligat sa asigure buna intretinere a acestuia. Despagubirea va fi platita in limita sumei asigurate, fara a depasi valoarea bunului din momentul producerii cazului asigurat si nici cuantumul pagubelor efectiv suferite de asigurat.

Termenul de prescriptie este de 2 ani, ceea ce ridica problema asigurarii repetate de catre finantator a bunului dupa aceasta perioada.

Contractul de leasing poate genera litigii. In cazul in care una din parti nu-si indeplineste obligatiile asumate, incetarea contractului de leasing se poate produce prin reziliere chiar si inaintea incheierii termenului contractului. Clauzele de reziliere stipulate in contractul de leasing pot afecta diferit interesul finantatorului sau al utilizatorului; de aceea, ele trebuie analizate cu atentie.

Rezilierea contractului are ca efect obligarea utilizatorului la restituirea bunului catre societatea de leasing si plata de daune-interese, indiferent ca este vinovat de refuzul primirii bunului la termenul stipulat in contractul de leasing sau de neexecutarea obligatiei de plata a ratei de leasing timp de doua luni consecutive. In caz contrar si anume neprimirea de catre utilizator a bunului, finantatorul nu raspunde.

Societatea de leasing are la indemana insa si calea unei actiuni in revendicare pentru recuperarea bunului, atunci cand utilizatorul 1-a subinchiriat ori vandut, deoarece este proprietara acestui bun. Operatiile de leasing pot da nastere la numeroase litigii atat cu privire la natura operatiunilor, cat mai ales privitor la natura obligatiilor asumate de parti.

Tranzactiile de leasing prezinta o serie de avantaje. Pe plan financiar, leasingul este o operatiune ce nu modifica structura financiara a intreprinderii, ci numai angajamente de plata anuale. Capitalul propriu ramane neangajat legal, ceea ce creeaza intreprinderii posibilitatea unor imprumuturi bancare. Operatiunile de imprumut obisnuit nu acopera, in general, decat 50-60% din valoarea proiectelor de finantat, restul concretizandu-se in participarea cu fonduri proprii. Spre deosebire de creditul bancar, leasing-ul acopera 100% valoarea bunului inchiriat, intreprinderea putandu-si rezerva capitalul propriu drept garantie pentru contractarea altor imprumuturi de dezvoltare. Totodata, permite accelerarea dezvoltarii fara a pune in pericol autonomia financiara a intreprinderii. Pe plan fiscal, platile facute in contul chiriilor micsoreaza baza impozabila.

Totodata, leasingul are si unele inconveniente. Pentru utilizator, este o tehnica de finantare a investitiilor pe seama rentabilitatii exploatarii. Aparent, leasing-ul nu greveaza indatorarea, in sensul ca nici un imprumut de acest gen nu apare in bilant; in fapt insa, afecteaza inevitabil autofinantarea viitoare ca urmare a obligatiilor periodice de plata. Ratele practicate, respectiv redeventele, care cumuleaza chiria, comisionul de serviciu si cota de risc sunt relativ ridicate, ceea ce impune necesitatea obtinerii unui rentabilitati cel putin acoperitoare.

Forme de leasing

Principala distinctie ce se face in materia leasingului este aceea intre leasingul operational si leasingul financiar. Atat pe plan international cat si in Romania se considera ca leasingul financiar este acea tranzactie de leasing care indeplineste una sau mai multe dintre urmatoarele conditii:

riscurile si beneficiile aferente dreptului de proprietate trec asupra utilizatorului din momentul incheierii contactului de leasing;

partile au prevazut expres ca la expirarea contractului de leasing se transfera utilizatorului dreptul de proprietate asupra bunului;

utilizatorul poate opta pentru cumpararea bunului, iar pretul de cumparare va reprezenta cel mult 50% din valoare de intrare (piata) pe care acesta o are la data la care optiunea va putea fi exprimata;

perioada de folosire a bunului in sistem de leasing acopera cel putin 75% din durata normala de utilizare a bunului, chiar daca in final dreptul de proprietate nu este transferat.

Legiuitorul roman defineste leasingul operational ca fiind acea operatiune de leasing care nu indeplineste nici una dintre conditiile leasingului financiar.

Pentru a clasifica operatiunea de leasing in financiar sau operational, se parcurg urmatoarele teste:

- testul transferului riscurilor si beneficiilor asupra locatarului: reglementarile romanesti nu definesc in ce constau aceste riscuri si beneficii aferente dreptului de proprietate. Aceasta conditie este greu de individualizat, dar ea se regaseste atunci cand sunt indeplinite celelalte conditii, in general, un contract de leasing financiar este clasificat pe baza celorlalte conditii indeplinite, care pot fi mai usor de cuantificat.

testul transferului dreptului de proprietate: daca prin contractul de leasing se transfera dreptul de proprietate asupra activului catre utilizator in momentul incheierii contractului de leasing, atunci este vorba de un contract de leasing financiar. Acest criteriu nu ridica controverse si este usor de aplicat in practica.

testul optiunii de cumparare "chilipir': optiunea de cumparare "chilipir' permite utilizatorului sa cumpere bunul preluat in sistem de leasing la un pret reprezentand cel mult 50% din valoarea de intrare (de piata), pe care acesta o are la data la care optiunea se exercita. Diferenta dintre pretul optiunii si valoarea de piata asteptata trebuie sa fie destul de mare pentru ca optiunea sa fie exercitata.

testul duratei de viata economica: daca durata contractului de leasing acopera cel putin 75% din durat normala de utilizare a bunului, atunci este un contract de leasing financiar.

Leasingul financiar (leasing de capital) nu ofera servicii de mentenanta. nu poate fi reziliat si este complet amortizat (locatorul primeste plati ale chiriei egale cu pretul total al echipamentului inchiriat plus profitul investitiei). intr-o conventie tipica de leasing financiar, firma care va utiliza echipamentului (locatarul) selecteaza produsele de care are nevoie si negociaza pretul si termenul de livrare cu fabricantul sau distribuitorul. Firma utilizatoare negociaza apoi termenii cu o societate de leasing sau cu o institutie financiara si, odata stabiliti termenii locatiei, aranjeaza cumpararea de catre locator a echipamentului, incheind simultan un contract de leasing al echipamentului la institutia financiara. Contractul de leasing specifica termenii si conditiile leasing-ului. Durata contractului va depinde de durata de viata economica a mijlocului fix. De cele mai multe ori, rata de rentabilitate a locatorului este apropiata de rata la care locatarul ar obtine un imprumut garantat. Totodata, contractul specifica partea care este responsabila de plata reparatiilor, intretinerii, asigurarilor si a altor cheltuieli. Daca locatarul este responsabil de aceste cheltuieli, contractul de leasing se numeste net-net. Locatiile financiare sunt aproape similare cu contractele de vanzare si lease-back; principala diferenta este ca echipamentul inchiriat este nou si locatorul il cumpara de la fabricant si nu de la utilizatorul - locatar. O vanzare cu lease-back poate fi considerata un caz special de leasing financiar. Atat contractele de vanzare cu lease-back, cat si leasing-ul financiar se analizeaza in acelasi mod.

Leasingul operational (functional, leasing de mentenanta) ofera atat finantarea, cat si serviciile de mentenanta. IBM este unul dintre pionierii contractului de leasing. Computerele de birou, automobilele si camioanele sunt principalele tipuri de echipamente implicate in tranzactiile de leasing operational. De obicei, aceste locatii cer locatorului sa asigure mentenanta si sevice-ul echipamentului inchiriat. Costul asigurarii mentenantei este inclus in chiria leasingului. O alta caracteristica importanta a leasingului operational este ca. in mod frecvent, acesta nu este complet amortizat (platile solicitate prin contract nu sunt suficiente pentru recuperarea costului total al echipamentului). Durata contractului de leasing este insa mai mica decat durata economica de viata estimata a echipamentului si locatorul se asteapta sa recupereze toate costurile investitiei prin reinnoirea contractului, prin inchiriere catre alti locatari sau prin vanzarea echipamentului, in mod frecvent, exista o clauza de anulare in contractul de leasing operational, clauza care da posibilitatea locatarului sa renunte la locatie si sa restituie echipamentul inainte de expirarea contractului de baza. Aceasta este o facilitate importanta pentru locatar, deoarece echipamentul poate fi inapoiat, daca se uzeaza moral ca urmare a evolutiei tehnologiei sau daca locatarul nu mai are nevoie de el datorita declinului afacerilor. Aceasta flexibilitate ii avantajeaza pe locatari, deoarece le reduce riscul, insa locatorii se confrunta, ca urmare, cu un risc mai ridicat.

Diversitatea formelor operatiunilor de leasing este foarte mare permitand clasificari dupa mai multe criterii.

Dupa calitatea utilizatorului, leasing-ul este:

leasing public, daca cel care beneficiaza de finantare este statul, avand ca varianta leasing-ul comunal, cand utilizatorul este o comunitate locala:

leasing privat, daca se realizeaza finantarea unei intreprinderi particulare vizand bunuri cu destinatie comerciala sau industriala ori pentru persoane fizice, bunuri cu folosinta indelungata sau imobile cu destinatie de locuinta.

In functie de prezenta elementului de extraneitate, se disting:

leasing national, daca partile apartin aceluiasi stat;

- leasing international, cand intervine un element de extraneitate. De obicei, este intalnit pentru leasing-ul echipamentului industrial sau alte bunuri mobile de mare
valoare (avioane, petroliere, sateliti, camioane, etc). In acest caz este important sistemul de impunere fiscala si vamala.

Dupa modul de calcul al redeventelor se disting:

leasing cu amortizare integrala (full-pay-out-leasing) in cadrul caruia suma redeventelor platite locatorului, din care s-a scazut cea cu titlu de marja de profit, amortizeaza valoarea bunului;

leasing cu amortizare partiala (non-full-pay-out-leasing) caracterizat printr-o valoare reziduala considerabila care da consistenta dreptului de optiune.

In functie de numarul societatilor de leasing participante, se poate intalni:

leasing realizat cu fondurile unei societati de leasing

leasing sindicalizat care realizeaza finantarea achizitiei bunurilor prin punerea in comun de fonduri apartinand mai multor societati de leasing, in acest mod se pot finanta investitii mari cu riscuri scazute.

Dupa provenienta bunurilor finantate, intalnim:

leasing clasic, contractul avand structura tripartita, iar bunul provine de la o terta persoana, numita furnizor;' - leasing care are ca obiect un bun aflat in patrimoniul finantatorului sau construit chiar de finantator, folosit de societatile imobiliare pentru si industrie care exploateaza astfel imobilele care le-au construit, in Franta, bunurile de folosinta indelungata pentru persoane fizice nu pot fi exploatate in sistem de leasing prin intermediul societatilor integrate, iar imobilele cu destinatie de locuinta nu pot face obiectul contractelor de leasing incheiate de SICOMI. Aceste ultime bunuri mobile si imobile pot fi exploatate in regim de leasing doar de catre societatile de leasing generale;

lease-back (sale and lease-back) in care bunul utilizat este vandut societatii de leasing chiar de catre beneficiar. Acest tip de leasing evidentiaza cel mai bine caracterul de
operatiune financiara a leasing-ului. Lease-back-ul este reglementat de Ordonanta nr. 51/1997, in articolul 22, sub forma de "vindere a echipamentului industrial', fapt care ar putea fi interpretat ca legiuitorul a dorit sa lase lease-back-ul imobiliar in afara reglementarii, indiferent daca este vorba de mobile cu destinatie comerciala sau
industriala ori imobile cu destinatie de locuinta.

In functie pozitia furnizorului in contractul de leasing, se disting doua grupe principale:

leasing direct ,caz in care producatorul de bunuri este totodata si furnizorul lor. contractul de leasing fiind incheiat intre acesta si utilizatorul bunului;

leasing indirect, caz in care o societate de leasing cumpara de la producator bunurile care fac obiectul contractului de leasing pe care il transmit (il inchiriaza) utilizatorului de leasing.

Natura bunului contractat imparte leasing-ul in:

leasing mobiliar, care poate avea ca obiect bunuri cu destinatie comerciala sau industriala ori bunuri de folosinta indelungata;

leasing imobiliar, care poate avea ca obiect imobilele cu destinatie industriala sau comerciala ori imobile cu destinatia de locuinte pentru persoanele fizice.

In functie de continutul ratelor de leasing:

leasing brut (full service leasing), care cuprinde in ratele sale, pe langa pretul de vanzare al marfii si cheltuieli de intretinere, service si reparatii, in cadrul acestui tip de leasing, furnizorul asigura si instruirea si specializarea personalului clientului aceasta in scopul crearii unor premise pentru exploatarea cat mai rationala a masinilor. Aceasta forma de leasing se intalneste frecvent la instalatiile complexe sau acolo unde se doreste cucerirea pietei. Ea reprezinta o modalitate de permanentizare a relatiilor dintre firme si adancire a relatiei dintre ele;

leasing net, in care ratele contin numai pretul de vanzare al obiectului individual, chiria incluzand pretul folosintei.

Tinand cont de caracteristicile pietei careia i se adreseaza si de relatiile stabilite cu clientii, au aparut si forme speciale de leasing:

lease-back-ul constituie o forma mascata de finantare a societatilor comerciale. Se deruleaza astfel: beneficiarul vinde un bun societatii de leasing pe care il inchiriaza de la aceasta, rambursand astfel, prin ratele de leasing, "creditul' acordat (echivalent cu pretul de vanzare al bunului);

leasingul operational presupune inchirierea bunurilor pe perioade scurte, urmate de vanzarea lor, daca corespund exigentelor beneficiarului;

time-sharing-ul reprezinta o inchiriere pe timpi partajati. Se practica in turism prin inchirierea bazei materiale si in cazul tehnicii de calcul sau a unor mijloace de transport. In cazul inchirierii containerelor se practica o forma speciala, numita master-leasing (cu variantele trip-leasing, adica inchiriere pe perioada voiajului sau transportului si term-leasing care consta in inchiriere la termen).

Durata inchirierii face sa distingem:

leasing-ul pe termen scurt (renting, hire) consta in inchirierea
bunurilor pe o durata de cateva ore, zile sau luni mai multor beneficiari, in vederea amortizarii. Exista unele forme "intermediare' de leasing pe termen scurt cum ar fi
operatiunile de hire si renting. Acestea insa nu indeplinesc conditia esentiala a unui contract de leasing si anume de nu fi revocat de nici una din parti. Pe scurt, prin hire se intelege
inchirierea unor mijloace de transport sau echipamente cu ora sau ziua. Inclusiv a service-ului aferent. Prin renting se realizeaza o inchiriere revocabila pe scurta durata, dar mai
lunga decat in cazul operatiunii de tip hire

- leasing-ul pe termen mediu (equipement leasing) presupune amortizarea bunului prin inchirierea consecutiva a acestuia mai multor beneficiari pe termene scurte de 2-3 ani:

- leasing-ul pe termen lung (plant leasing) se practica frecvent pe piata bunurilor imobiliare pentru cladiri complet utilate, durata fiind de circa 20-30 de ani. In fapt, durata corespunde celei de functionare normala a bunului, urmand ca dupa perioada de inchiriere, beneficiarul sa poata opta pentru cumpararea acestuia la in pret inferior celui initial.

Bibliografie

"Tranzactii comerciale" - Laurentiu Tachiciu, Nela Popescu, Adrian Cucu, Editura GRUBER, Bucuresti, 2003

"Leasing, cale de finantare a investitiilor pentru intreprinderile mici si mijlocii" - M. Andreica, Editura CRIMM, Bucuresti, 1997

"Tranzactii comerciale" - H. Dorobantu, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1998

"Dreptul comertului international" - B. Stefanescu, I. Rucareanu, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti,1987