Legitati care actioneaza in sfera circulatiei monetare

Legitati care actioneaza in sfera circulatiei monetare

Pe baza, analizelor.intreprinse de mari monetaristi ai lumii in decursul secolelor, se poate desprinde concluzia ca productia, schimbul, circulatia si consumul nu pot fi reduse (in mod mecanic) la simple sfere ale activitatii umane. In afara de aceasta, mai ales dupa 1989, gandirea, conceptia si orientarea monetar-financiara din Romania trec - dupa parerea noastra - cu prea mare usurinta peste unele fenomene si procese al caror caracter obiectiv nu poate fi contestat. Deplasarea catre factorul juridic si cel subiectiv ai conceptiei privitoare la modul de analiza, intelegere si interpretare a fenomenului economic si a celui monetar-financiar nu constituie o eroare in plan teoretic-stiintific «au practic. In acelasi timp, insa, orice abordare sistemica a problematicii vietii economice si sociale nu poate ocoli latura obiectiva a acestor procese vitale. Sloganul ca in 'socialism nu exista contradictii' sau ca 'exista totusi dar ele nu au caracter antagonic' a fost infirmat tocmai de realitatea obiectiva.. Extinzand argumentatia cu elemente mai convingatoare, aducem in campul atentiei alte slogane de genul 'concordantei depline dintre relatiile si fortele de productie' sau ca 'socialismul este incompatibil cu fenomenele de criza sau inflatie', somaj etc. ca 'pe baza planului national unic intreaga viata economica si sociala se dezvolta proportional', ca 'virtutile intrinseci ale acestei oranduiri exclud distorsiunile de orice fel care, chipurile, sunt proprii numai economiilor bazate pe proprietatea privata si, deci, economiilor de piata' etc.

Asa se explica faptul ca aceste teze si-au pus puternic amprenta pe intregul mod de gandire. Este greu sa ne rafuim cu propria noastra constiinta, dar in acelasi timp nici nu avem dreptul sa renuntam la concepte si teorii care si-au dovedit, in timp, perenitatea. Relatiile de productie si legile care le guverneaza n-au fost inventate si nu constituie un apanaj exclusiv al lui Marx. Contributia sa in aceasta directie a fost minora, intrucat el a readus in atentie clemente care tin de gandirea unor oameni de stiinta si cercetatori cu multe secoje inainte.

Ne asumam deci riscul de a mentiona ca relatiile economice si implicit, cele monetar-financiare se bazeaza pe o anumita forma de proprietate si sunt guvernate de legi obiective.

In conditiile productiei si circulatiei de marfuri dezvoltate, mo­neda si pretul sunt forme necesare de manifestare a legii valorii. Cerintele acestei legi, care se manifesta chiar in productia si circulatia marfurilor bazate in principal pe proprietatea privata, se realizeaza prin intermediul pietei, adica in sfera circulatiei marfurilor si a monedei. Actiunea legii valorii este in acelasi timp legata de legea cir­culatiei monetare.

Cu ajutorul conexiunilor care apar in mod obiectiv intre canti­tatea banilor in circulatie, pretul marfurilor si serviciile supuse realizarii si valoarea monedei, putem formula o explicatie stiintifica conform careia raportul dintre suma preturilor marfurilor si serviciilor supuse realizarii intr-osi perioada data si viteza de circulatie a banilor are caracter de legitate. Aceasta conexiune, fiind obiectiva, pune in evidenta una din legile economice importante. Formularea ei se modifica si se amplifica in conditiile in care in procesul circulatiei apar si se folosesc mijloace de plata care creeaza premise sensibile de economisire a banilor pe calea trecerii in cont a obligatiunilor de plata reciproce. Cantitatea de moneda necesara circulatiei, in aceasta situatie, capata semnificatii complexe, in sensul ca se refera concomitent la functia ca mijloc de circulatie si la functia ca mijloc de plata a monedei. Teoria monetara porneste in acest caz de la premisa ca masa (cantitatea) totala de moneda aflata in circulatie depinde de pretul marfurilor si serviciilor supuse realizarii intr-o perioada determinata de timp.

Daca presupunem ca viteza de circulatie a monedei introdusa de Fisher si economia de plati raman neschimbate, suma preturilor marfurilor care se afla in circulatie la un moment dat (intr-o zi) si masa de bani, care sunt pusi in circulatie in aceeasi perioada de timp nu pot sa coincida. Justificarea acestei neconcordante rezida in aceea ca, in circulatie se afla in permanenta o cantitate determinata de marfuri al caror pret se realizeaza pe bani, ulterior. Totodata, in circulatie trebuie sa ramana o masa de moneda care (teoretic) sa coin­cida masei marfurilor care au parasit mai de mult sfera circulatiei.

Dependenta monedei in circulatie de volumul platilor (si de structura lor), pe de o parte, si de viteza de circulatie a monedei, pe de alta parte, cade sub incidenta obiectiva a legii circulatiei monetare.

Un alt element structural il constituie creditul cu toate formele pe care le imbraca. El reprezinta o amanare a platii, dupa cum eco-nomiile populatiei sunt la randul lor o amanare a consumului. In aceste conditii, moneda propriu-zisa, care ar trebui sa se afle in sfera circulatiei. imbraca forme de credit. Miscarea creditului in economia de piata separa in timp actele de vanzare de cele de cumparare, contri­buind corespunzator la reducerea semnelor moneta-re ce ar fi trebuit emise.

Aceluiasi fenomen i se circumscrie si raportul dintre cantitatea de semne monetare pusa in circulatie intr-o perioada data si masa monedei de cont intre care exista conexiuni directe. Daca presupunem ca acest raport este, intr-o economiei data, de 15 pentru semnele monetare si de 85 pentru moneda de cont, unei cresteri a actelor de schimb nu poate sa nu-i corespunda o crestere a masei totale de moneda. De regula, moneda de cont ''preseaza' asupra celei de hartie, ingustandu-i (in mod relativ) sfera de cuprindere. Accelerarea platilor fara numerar este si ea una din cauzele acestor mutatii structurale de ordin economic si monetar, cand intra in functiune pe langa viteza de circulatie si viteza de rotatie a monedei.- Fisher a largit sfera de cuprindere a procesului corectand modelele lui Hume, in sensul ca a cuprins in masa monetara si rezervele, inclusiv tezaurele bancilor centrale, atribuindu-le chiar o viteza de circulatie separata.

Accentul acestor laturi ale legii circulatiei monetare cade insa pe elementul pret. Hume, Fisher si Keynes au construit chiar o serie de modele statistico-matematice in legatura cu influenta pretului asupra masei monetare in stransa legatura cu volumul de marfuri si servicii destinat vanzarii si cu viteza de circulatie a monedei.

Formuland unele interpretari ale mecanismelor monetare care au un mod de manifestare obiectiv si care le imprima un mod specific de existenta, monetaristul roman Costin Kiritescu ajunge la concluzia ca legea circulatiei monetare are un ''comportament' diferit in cazul diferitelor forme monetare.

In conditiile circulatiei aurului, legea respectiva a actionat in mod automat, regland prin mecanismele tezaurizarii cantitatea de moneda necesara circulatie. Atunci cand se refera Ia sisteme monetare bazate pe semne ale aurului, valoarea acestor semne depinde de cantitatea in care se gaseste in circulatie.

O alta concluzie este aceea ca, in timp ce cantitatea, aurului in circula-tie depinde de pretul marfurilor (acestea ramanand constante), cantitatea de moneda de hartie neputand avea capacitatea de a se adapta automat, se recurge la emisiune suplimentara, care influenteaza pretul marfurilor si serviciilor.

In conditiile in care se emite moneda in circulatie, aceasta, fie si in proportii determinate si conditionate de multi factori economici si mai ales subiectivi, va trebui sa se reintoarca la banci. Referindu-ne la circulatia bancnotelor, daca acestea sunt emise conform necesarului obiectiv cerut de circulatia marfurilor si a serviciilor, masa monetara sporeste in functie de nevoile economiei si se reduce prin reintoar­cerea bancnotelor la banca odata cu rambursarea la termen a credi­tului.

Aceste judecati de valoare au o profunda semnificatie teoretica, dar mai ales didactica. Cu toate acestea, analiza pune in evidenta existenta, pentru fiecare sistem monetar si structura lui, o lege specifica. Dupa parerea noastra exista o singura lege, dar care actioneaza in mod diferit in sfera ^aurului, a inlocuitorilor acestuia, inclusiv a bancnotelor.

In circulatia monetara din diferite tari, sfera si laturile acestor legitati au capatat valente si semnificatii noi. Astfel, organismele bancare folosesc pe scara larga cuceririle stiintei si tehnicii moderne nu numai pentru economisirea de munca legata de complexitatea operatiunilor bancare, ci si pentru accelerarea vitezei de circulatie si a celei de rotatie a mijloacelor monetare. Totodata, folosirea telegra­fului, radioului etc. contribuie in mod substantial la accelerarea ro­tatiei mijloacelor de plata, atat pe scara nationala, cat si internationala. Astfel de tehnici se aplica de catre banci la incasarea banilor, Ia efec­tuarea operatiunilor de casa (masini automate pentru sortarea si nu­mararea banilor) etc. Ele permit concentrarea zilnica la banci a celei mai mari parti a incasarilor care provin din operatiunile comerciale, iar pe seama lor, urmand sa se efectueze plati pentru salarii, pensii etc.

Toate aceste operatiuni servesc circuitele continue ale monedei in cele doua functii ale sale - masura a valorii si mijloc de circulatie.

La calcularea marimii cantitatii de bani in circulatiei nu se tine seama de moneda care indeplineste functia de tezaurizare. In schimb, rezerva aflata in case de circulatie ale intreprinderilor, institutiilor financiar-bancare, diferitilor agenti economici cat si sumelor aliate asupra populatiei, sunt luate obligatoriu in calcul, deoarece ele constituie o componenta a cantitatii generale de moneda care se afla in circulatie. Aceasta marime se poate exprima: in aur (in conditiile functionarii libere a banilor de aur) in moneda nationala sau in mijloace de plata internationale (in conditiile circulatiei banilor de credit care nu se pot schimba).

Odata cu renuntarea la etalonul standard-aur si inlocuirea lui cu semne monetare, marimea cantitatii de moneda in circulatie (cresterea sau micsorarea ei), devine un factor esential, care influenteaza asupra proportiilor acestei cantitati. Determinarea marimii cantitatii de moneda necesara circulatiei marfurilor si serviciilor in conditiile circulatiei semnelor comporta doua momente.

Astfel, pe de o parte, se tine seama de cantitatea se semne monetare necesara, la nivelul preturilor care s-au format in mod obiectiv in perioada data, iar, pe de alta parte, partial, de pretul aurului, adica de valoarea reala, cat si de puterea de cumparare a monedei de hartie.

Ca urmare a fenomenelor inflationiste, in procesul formarii preturilor se folosesc, tara exceptie, unitati monetare depreciate, ceea ce afecteaza mai devreme sau mai tarziu, pretul marfurilor.

In aceste conditii, cand au loc importante mutatii in intreaga circulatie monetara, modul de actiune a legitatilor care guverneaza acest proces sufera si el modificari substantiale. Ele se fac simtite atat in cantitatea de moneda necesara asigurarii actelor de vanzare-cumparare, cat si in valoarea reala a semnelor banesti.