CAPITOLUL 1. PREZENTAREA GENERALA A FIRMEI

1.1.Descrierea societatii comerciale EXIMAL S.R.L.

Societatea comerciala EXIMAL S.R.L., cu sediul in localitatea Cehu Silvaniei, strada Plopilor, nr.2, judetul Salaj a fost infiintata in luna decembrie 1994, conform Legii nr.31/1990 privind infiintarea societatilor comerciale.

Aceasta isi desfasoara activitatea in conformitate cu legile romane, cu contractul de societate si cu statutul.

Scopul societatii este prestarea si realizarea unor activitati economice conform obiectului de activitate pentru promovarea si punerea in aplicare a initiativei particulare precum si realizarea de profit.

Obiectul de activitate al societatii cuprinde urmatoarele:

1. fabricarea placilor, foliilor, tuburilor si profilurilor din material plastic;

2. comert cu ridicata al cerealelor, semintelor si furajelor;

3. comert cu amanuntul al produselor cosmetice si de parfumerie;

4. comert cu amanuntul al fructelor si legumelor proaspete;

5. comert cu amanuntul in magazine nespecializate, cu vanzarea predominanta de produse nealimentare;

6. comert cu amanuntul al textilelor;

7. comert cu amanuntul al imbracamintei;

8. comert cu amanuntul, in magazine specializate, al altor produse;

9. transporturi rutiere si de marfuri;

10. depozitari;

11. activitati de import-export in nume propriu si pe baza de comision.

Asociatii societatii sunt: Muresan Alexandru si Popescu Dan .

Primul asociat detine 75% din capitalul social, iar cel de-al doilea 25% .

La infiintare, societatea a detinut un capital social in valoare de 10 lei impartit in 10 parti sociale cu valoare nominala de 1 leu fiecare.

In prezent societatea detine un capital social de 170.200 lei impartit in 851 parti sociale egale, o parte sociala avand valoarea nominala de 200 lei. Partile sociale sunt atribuite asociatilor in functie de aportul fiecaruia, respectiv:

Asociatul Muresan Alexandru detine 639 parti sociale;

Asociatul Popescu Dan detine 212 parti sociale

Administrarea societatii se face de catre asociatul Muresan Alexandru .

La data de 31.12.2005 societatea comerciala EXIMAL S.R.L. are urmatoarele dotari, repartizate pe grupe astfel:

Tabel nr.1

Situatia imobilizarilor corporale la S.C. EXIMAL S.R.L.

Sursa: Bilantul contabil al firmei S.C.EXIMAL.R.L.

Numarul salariatilor la infiintare in anul 1994 a fost de 6 persoane. In anul 2000 numarul acestora a crescut la 10 persoane. In prezent societatea detine un numar de 26 angajati cu contract individual de munca pe perioada nedeterminata.

Pe intreaga perioada de activitate societatea comerciala si-a pastrat obiectul de activitate, modernizand si retehnologizand capacitatea de productie. In anul 2005 a achizitionat o hala industriala unde isi desfasoara activitatea de productie . Tot in aceasta perioada adica in iulie 2005 a importat o linie tehnologica de producere a ambalajelor din polipropilena din Hong Kong.

In iulie 2005 a mai achizitionat o linie tehnologica pentru producerea ambalajelor din polietilena de provenienta tot Hong Kong.

Analiza economico-financiara a societatii comerciale EXIMAL S.R.L. se prezinta ca un studiu metodologic al situatiei si evolutiei societatii, sub aspectul structurii financiare si a rentabilitatii, plecand de la bilant si contul de profit si pierdere.

1.2. Structura organizatorica a S.C. EXIMAL S.R.L.

Pentru desfasurarea activitatii si realizarea unei conduceri eficiente organigrama societatii se prezinta ca un ansamblu de compartimente, functii de conducere si relatii intre ele, care constituie forma de organizare.

Principalele functiuni ale agentului economic, desprinse din structura organizatorica sunt:

Productie

Comercial

Personal

Financiar contabil

In structura organizatorica a societatii S.C. EXIMAL S.R.L., legatura intre compartimentele functionale a fost stabilita in functie de importanta, frecventa legaturilor intre ele, autonomia functionala, competenta sefilor acestora si nivelul de specializare al limbajului utilizat in realizarea obiectivelor si atributiilor.

Productia se afla in subordinea directorului tehnic, functia de personal este asigurata si controlata de compartimentul resurse umane, iar functiunile financiar-contabile sunt asigurate de compartimentul condus de contabilul sef.

1.3. Managerul S.C. EXIMAL S.R.L.

Conform organigramei, conducerea societatii S.C. EXIMAL S.R.L. este asigurata de:

Adunarea Generala a Asociatilor;

Consiliu de Administratie;

Managerul societatii;

Conducerea Executiva.

Conducerea executiva practica sistemul de conducere pe obiective si anume:

Realizarea unor produse competitive din punct de vedere al calitatii si al preturilor;

Cresterea productivitatii muncii;

Utilizarea rationala si eficienta a resurselor financiare;

Reducerea costurilor;

Managerul societatii este retribuit in functie de gradul de indeplinire al obiectivelor stabilite prin contractul de management, si anume:

Cifra de afaceri;

Profitul;

Perioada de recuperare a creantelor;

Perioada de rambursare a datoriilor;

Productivitatea muncii;

Ponderea salariilor in costuri;

Imbunatatirea pozitiei pe piata.

Conducerea are ca tinta principala cresterea substantiala a profitabilitatii prin imbinarea strategiei operative cu potentialul si necesitatile de dezvoltare si eficientizare a activitatii firmei S.C. EXIMAL S.R.L.

Puncte forte:

Pregatirea, competenta si experienta buna a echipei manageriale;

Promovarea la toate nivelele se face pe baza de competenta;

Imbina eficient munca colectiva cu responsabilitatile individuale;

Productivitatea muncii se afla in crestere.

Puncte slabe:

Insuficienta preocupare pentru stimularea salariatilor;

Sistem informational cu disfunctionalitati si insuficient adaptat unei conduceri operative moderne.

1.4. Functia financiar contabila la S.C.EXIMAL S.R.L.

Aceasta functie ocupa un rol important in procesul managerial, datorita atat rolului in luarea si fundamentarea deciziilor directorului general, cat si a faptului ca reprezinta patrimoniul, rezultatelor si situatiilor financiare la un moment dat. In cadrul politicii financiare biroul financiar contabil realizeaza activitati de prevedere financiara si de urmarire a indeplinirii indicatorilor financiari, intocmeste documente financiare pentru obtinerea fondurilor necesare desfasurarii activitatii, exercita controlul financiar preventiv si cel intern, efectueaza analize economice si financiare.

Compartimentul de contabilitate realizeaza activitati de recunoastere, gestiune si de control al patrimoniului asigurand:

Inregistrarea cronologica si sistematica, prelucrarea, publicarea si pastrarea informatiilor cu privire la situatia patrimoniala si a rezultatelor obtinute, relatiile societatii cu: clientii, asociatii, furnizorii, organele fiscale, etc.

• Controlul operatiilor patrimoniale efectuate, precum si controlul exactitatii datelor contabile furnizate;
• Intocmirea balantelor de verificare si bilantului contabil.

Principalele sarcini ale serviciului sau biroului financiar contabil sunt urmatoarele:

Asigurarea organizarii contabile a valorilor materiale si banesti din patrimoniul societatii;

• Asigurarea efectuarii corecte, legale si la timp a inregistrarilor contabile privind:

Fondurile fixe;

Activele circulante ;

Mijloacele banesti si imprumuturile bancare;

Datoriile si creantele;

Cheltuielile de productie si de circulatie;

Calculatia costurilor;

Investitiile;

Rezultatele financiare.

CAPITOLUL 2. ANALIZA FINANCIARA A SOCIETATII COMERCIALE EXIMAL S.R.L. CEHU SILVANIEI

2.1. Aspecte generale privind analiza financiara a S.C. EXIMAL S.R.L

Conform analizei financiare, declaratiile financiare ale unei societati contin o serie de relatii caracteristice tipului de activitate desfasurat de societate, acestea putand fi descrise prin analizarea componentelor individuale ale fiecarei declaratii financiare si prin analiza ratelor. Ele reflecta si conditiile din ramura si, in general, din economie si rezulta din deciziile luate la nivelul managementului pentru controlarea tuturor activitatilor societatii.

Ratele reprezinta instrumente utile de analiza ce sintetizeaza un volum mare de date intr-o forma mai usor de inteles, de interpretat si de comparat. Ele reprezinta insa anumite limite care trebuie analizate pentru fiecare caz in parte. La compararea ratelor din perioade diferite trebuie avute in vedere si conditiile diferite de la o perioada la alta, de impactul avut, de modificarile respective asupra declaratiilor financiare cum ar fi : modificarea conditiilor economice a procesului, a diferitelor linii de productie sau a pietelor geografice deservite.

Ratele nu reprezinta finalul analizei si nu indica prin ele insele elementele pozitive sau negative ale modului de functionare sau ale managementului societatii. Ratele arata doar zonele care necesita o investigare suplimentara. Ratele extrase din declaratiile financiare trebuie combinate cu investigarea altor factori inainte sa se traga concluziile valabile si sa se faca recomandari pentru masurile ce trebuie luate.

Constatarea cu privire la faptul ca un anumit indice este prea ridicat, prea scazut sau corespunzator depinde de perspectiva analistului si de tipul de activitate al societatii si al ramurii si de strategia competitiva. Obiectivul analizarii variatiei ratelor consta in determinarea cauzelor si a efectelor acestora asupra capacitatii societatii de a-si rambursa datoria.

O singura rata sau chiar mai multe pot induce in eroare, dar combinate insa cu alte date despre managementul societatii si despre conditiile economice, analiza ratelor poate construi o imagine clara. Constatarea referitoare la faptul ca valoarea unui anumit indice este prea ridicata, prea scazuta sau corespunzatoare depinde de criterii ce tin de analist si de activitatea societatii, ramurii si strategiei competitive. Trebuie studiate variatiile suferite de respectivele rate pe parcursul unei perioade de timp pentru a se determina schimbarile din functionarea societatii si posibilul lor impact asupra bonitatii societatii.

In cazul in care indicele unei societati difera semnificativ de norma pe ramura trebuie cercetat motivul pentru a se evalua efectul asupra bonitatii societatii analizate.

2.2. Analiza rentabilitatii capitalului propriu la S.C. EXIMAL S.R.L

Conform analizei financiare, analiza rentabilitatii capitalului propriu se determina astfel:

Analiza rentabilitatii activelor

Acest indicator arata cat de bine utilizeaza societatea fondurile asociatilor si eficienta cu care firma angajeaza capitalul asociatilor. Reflecta totodata rentabilitatea capitalului asociatilor fiind o masura a capacitatilor de a plati dividendele cuvenite lor. Reprezinta o estimare a castigurilor pe unitate a capitalului investit in actiuni sau venitul procentual al proprietarilor pentru investitiile facute in firma: impactul per dolar.

Tabelul nr.2

Evolutia rentabilitatii la S.C. EXIMAL S.R.L.

Sursa: Bilantul si contul de profit si pierdere al S.C. EXIMAL S.R.L.

• Analiza rentabilitatii activelor in anul 2005
• Analiza rentabilitatii activelor in anul 2006

• Analiza rentabilitatii activelor in anul 2007

Din compararea celor 3 rate pe anii 2005, 2006 si 2007 observam ca in anul 2006 a avut loc o scadere a ratei rentabilitatii cu 1038 unitati ceea ce inseamna ca S.C. EXIMAL S.R.L. nu a utilizat eficient fondurile asociatilor, iar in anul 2007 se observa o crestere semnificativa a ratei rentabilitatii cu 825 unitati de unde rezulta ca societatea foloseste eficient capitalurile proprii. Veniturile nete pe parcursul celor trei ani au crescut mai ales in anul 2007 (sunt duble fata de anul 2006), ceea ce inseamna ca sumele investite de asociati au fost utilizate incat au crescut vanzarile firmei, respectiv profitabilitatea sa. Asistam la o crestere a veniturilor comparativ cu cresterea capitalurilor proprii.

Rentabilitatea capitalului propriu este o masura combinata a profitabilitatii, a vitezei de rotatie a activelor si a levierului. Daca rentabilitatea capitalului propriu inregistreaza fluctuatii de la un an la altul, analiza financiara trebuie sa determine care din ratele mentionate au cauzat fluctuatia.

Rentabilitatea = marja profitului x viteza de rotatie a activelor x levierul financiar = capitalul propriu

= venit net/vanzari x vanzari/active x active/capital propriu =

= rentabilitatea activelor x active/capital propriu

Ca urmare a competitiei, rentabilitatea capitalului propriu este identica la nivelul firmelor. Atingerea unui grad neobisnuit de ridicat de rentabilitate a capitalului propriu de catre o societate functioneaza ca un magnet, atragand rivali dornici sa atinga si ei o astfel de performanta. In timp aceasta competitie ridicata va redirija spre medie rentabilitatea capitalului propriu obtinuta de societatea prospera.

Rentabilitatea capitalului propriu si ratele sale componente constituie un punct de pornire pentru o analiza sistematica a declaratiilor financiare anterioare ale firmei prin sintetizarea profitabilitatii, utilizarii activelor si levierului acesteia.

Marja profitului. Ratele de profitabilitate sunt destinate aprecierii capacitatii unei societati de a obtine profit; ele sintetizeaza performanta contului de profit si pierdere al societatii, fiind o functie a levierului de exploatare, a valorii adaugate de-a lungul ciclului de productie, sintetizand castigurile obtinute din fiecare unitate monetara a vanzarilor.

Viteza de rotatie a activelor. Ratele de performanta analizeaza veniturile si cheltuielile firmei, fie pentru a studia structura costurilor, fie pentru a corela performanta vanzarilor cu volumul activelor utilizate in realizarea vanzarilor. In general, aceste rate se concentreaza asupra eficientei cu care sunt utilizate activele, vanzarile produse de fiecare unitate monetara a activelor utilizate, sintetizand partea stanga a bilantului.

DESCOMPUNEREA RENTABILITATII CAPITALULUI PROPRIU

Figura 2.1.Descompunerea rentabilitatii capitalului propriu

	Costul bunurilor vandute		Active fixe

	Cheltuieli cu dobanda		Alte active		Profituri nerepartizate

Evolutia rentabilitatii capitalului propriu la S.C. EXIMAL S.R.L.

Tabelul nr. 3

Sursa: Bilantul contabil al firmei S.C. EXIMAL S.R.L.

Marja profitului in anul 2005 =

Marja in functie de pierdere in anul 2006 = -

Marja profitului in anul 2007 =

Viteza de rotatie a activelor in anul 2005 = rotatii

Viteza de rotatie a activelor in anul 2006 = rotatii

Viteza de rotatie a activelor in anul 2007 = rotatii

Viteza de rotatie a activelor in zile in anul 2005 este 6,93x360=2495 zile

Viteza de rotatie a activelor in zile in anul 2006 este 2,22x360=799 zile

Viteza de rotatie a activelor in zile in anul 2007 este 3,23x360=1163 zile

Din analiza de mai sus se observa ca marja profitului in anul 2006 a scazut cu 3,23 procente fata de anul 2005, adica firma a inregistrat pierdere, iar in anul 2007 marja profitului a scazut fata de anul 2005 cu 42%, dar a crescut fata de anul 2006 cu 2,81%, nu s-a recuperat integral pierderea desi veniturile s-au dublat fata de anul 2006.

Viteza de rotatie a activelor in anul 2006 a crescut cu 1696 zile fata de anul 2005, iar in anul 2007 a scazut cu 364 zile fata de anul 2006. Deci, rezulta ca, in anul 2006 activele au fost transformate mai rapid in unitate pentru obtinerea bunurilor destinate vanzarii, societatea nepropunandu-si sa pastreze activele stocate, ci sa le vanda, cu activele corporale detinute de societate care au o anumita valoare, s-au produs bunuri care au fost valorificate pe piata, respectiv au fost vandute la un pret superior costului de productie ceea ce inseamna ca au crescut veniturile din vanzarea bunurilor. In esenta, in anul 2007 s-a dublat cifra de afaceri, chiar daca viteza de rotatie a activelor a scazut intr-o proportie mai mica, aceasta se explica printr-o crestere mai rapida a activelor totale, prin modernizarea activelor corporale pentru a fi competitive pe piata interna si externa, firma urmareste permanent modernizarea tehnologiei de fabricatie.

2.3. Analiza contului de profit si pierdere la S.C. EXIMAL S.R.L

Contul de profit si pierdere prezinta rezultatele activitatilor de exploatare pentru o anumita perioada. El furnizeaza informatii utilizate atat pentru evaluarea performantei anterioare de exploatare a unei firme cat si pentru estimarea venitului viitor net.

Veniturile masoara intrarile de active sau reducerile de pasive determinate de vanzarea produselor si asigurarea de servicii pentru consumatori. Cifra vanzarilor totale poate fi majorata printr-un volum sporit al bunurilor vandute, fie prin preturile practicate, fie prin ambele metode. Capacitatea societatii de a schimba unul sau ambele elemente va depinde de cererea pentru produsul sau, de pozitia competitiva pe care o are precum si de conditiile generale din economie.

Cheltuielile masoara iesirile de active sau cresterea pasivelor consumate in procesul de generare a veniturilor. Cheltuielile pentru produse includ munca si materialele directe, precum si cheltuielile indirecte. Cheltuielile reprezinta scaderi ale capitalului propriu ale asociatilor si se soldeaza cu debite (descresteri) in contul capitalului propriu al asociatilor pentru un anumit tip de cheltuieli si cu credite, fie in contul unui activ, fie in contul unui pasiv.

La analiza profitabilitatii exista doua motive pentru care analistii trebuie sa identifice care este profitabilitatea societatii:

Pentru a stabili de ce este atat de profitabila;

Pentru a stabili daca exista suficiente bariere de intrare in vederea protejarii firmelor existente.

Factorii care pot influenta volumul vanzarilor de catre o societate sunt:

conditiile generale din economie care au impact asupra cererii consumatorului pentru anumite produse;

structura produselor si segmentul de piata al firmei;

modul de functionare pe piata comparativ cu cei al concurentilor sai.

Factorii care pot influenta pretul pe care o firma il poate cere pentru produsele comercializate includ:

rata inflatiei;

controlul pretului exercitat de guvern;

cererea consumatorilor;

concurenta.

Formatul contului de profit si pierdere pornind de la costurile totale si formatul contului de profit si pierdere pornind de la costul vanzarilor ( fig.2).

Figura 2.2.Formatul contului de profit si pierdere.

Aceste doua metode, acceptate pe plan international, pot prezenta cheltuielile unei societati intr-un exercitiu financiar.Formatul pornind de la costurile totale este metoda de calcul a profitului de exploatare prin enumerarea cheltuielilor totale acumulate intr-un exercitiu financiar.

Aceasta metoda stabileste cheltuielile efective dintr-un exercitiu financiar in comparatie cu vanzarile si modificarile de stocuri.

Metoda indirecta a costurilor vanzarilor ilustreaza costul bunurilor vandute, care nu sunt egale cu cheltuielile totale efective din perioada de referinta (de raportare), ci sunt numai acele cheltuieli generate de activitatea de productie.

2.3.1. Analiza soldurilor intermediare de gestiune

Pe baza contului de rezultate se pot determina o serie de indicatori valorici privind volumul si rentabilitatea activitatii intreprinderii .

Principalele solduri intermediare de gestiune sunt:

l. Marja comerciala (MC), este principalul indicator din sfera distributiei sau al partii comerciale a intreprinderilor productive. Marja comerciala permite comparatii intre intreprinderi si reprezinta o etapa in calculul ' marjei asupra costurilor variabile ' pe baza carora se determina pragul de rentabilitate. Marja comerciala se determina ca diferenta intre veniturile din vanzarile de marfuri si costul marfurilor vandute.

Tabelul nr.4

Evolutia marjei comerciale la S.C. EXIMAL S.R.L

Sursa: Contul de profit si pierdere al societatii S.C. EXIMAL S.R.L.

Marja comerciala in anul 2005 = 1087232- 959320 = 127.912 lei

Marja comerciala in anul 2006 = 1458403-1291523 = 166.880 lei

Marja comerciala in anul 2007 = 2236255-2026140 = 210.115 lei

Marja comerciala in anul 2006 a crescut cu 38.968 lei fata de anul 2005, iar in anul 2007 a crescut cu 43.235 lei fata de anul 2006, ceea ce inseamna ca veniturile din vanzarea marfurilor au fost mai mari decat cheltuielile ce s-au efectuat cu marfurile vandute in anul 2006 si anul 2007. Aceste venituri au fost mai mari pentru ca societatea a adaugat la costul bunurilor adaosul comercial pentru a-si acoperi cheltuielile si a obtine si profit. Cum firma S.C. EXIMAL S.R.L. comercializeaza cereale pe perioada de vara isi poate permite sa vanda la un pret mai mare deoarece acestea sunt deficitare, mai ales in anul 2006 din cauza secetei s-a inregistrat o criza in acest domeniu.

2. Valoarea adaugata (VA), reprezinta sporul de valoare pe care intreprinderea il adauga la serviciile si bunurile aduse de la terti, cresterea de valoare rezultata din utilizarea factorilor de productie indeosebi a factorilor munca si capital, peste valoarea materialelor subansamblelor,energiei,serviciilor cumparate de intreprindere de la terti . Din valoarea adaugata se face remunerarea participantilor directi si indirecti la activitatea economica a intreprinderii.

VA = MC + Productia Exercitiului - Consumuri Provenite de la Terti

Productia Exercitiului = Productia Vanduta + Productia Stocata + Productia Imobilizata Consumuri Provenite de la Terti = Materii Prime + Lucrari si Servicii Executate de Terti

Tabelul nr.5

Evolutia valorii adaugate la S.C. EXIMAL S.R.L.    lei

Sursa: Contul de profit si pierdere ai S.C. EXIMAL S.R.L.

Productia exercitiului in anul 2005 = 82.635 lei

Consumuri provenite de la terti in anul 2005 = 123.873 lei

VA in anul 2005 = 127.912+82.635-123.873 = 86.674 lei

Productia exercitiului in anul 2006 = 43.579+31.287 = 74.866 lei

Consumuri provenite de la terti in anul 2006 = 68.608+113.849 = 182.457 lei

VA in anul 2006 = 166.880+74.866-182.457 = 59.289 lei

Productia exercitiului in anul 2007 = 492.594+321.403 = 813.997 lei

Consumuri provenite de la terti in anul 2007 = 628.900+131.181 = 760.081 lei

VA in anul 2007 = 210.115+813.997-760.081=264.031 lei

Din analiza acestui indicator observam ca sporul de valoare pe care intreprinderea il adauga la bunurile si serviciile primite de la terti in anul 2006 este mai mic cu 27.385 lei fata de anul 2005 si mai mare in anul 2007 cu 204.742 lei fata de anul 2006, datorita faptului ca in anul 2006 firma a introdus noi produse in fabricatie si s-au realizat multe deseuri pana ce au reusit sa stapaneasca calitatea si sa castige piata, iar in anul 2007 isi revine vertiginos.

3.Excedentul brut al exploatarii (EBE), exprima acumularea bruta din activitatea de exploatare stiind ca amortizarea si provizioanele sunt doar cheltuieli calculate si nu platite, ele gasindu-se in acumularile banesti ale intreprinderii. Excedentul brut al exploatarii exprima capacitatea de autofinantare a investitiilor din amortizari, provizioane si profit, de achitare a datoriilor catre bugetul statului si de remunerare a investitiilor de capital.

EBE = VA + SUBVENTII DE EXPLOATARE - IMPOZITE SI TAXE -CHELTUIELI CU PERSONALUL

Tabelul nr.6

Evolutia excedentului brut al exploatarii la S.C. EXIMAL S.R.L.

lei

Sursa: Contul de profit si pierdere al S.C. EXIMAL S.R.L.

EBE in anul 2005 = -1.824-29.054 = 55.796 lei

EBE in anul 2006 = 22.164 lei

EBE in anul 264.031-3.028-75.314 = 185.689lei

Excedentul brut al exploatarii a scazut in anul 2006 cu 33.632 fata de anul 2005 ceea ce inseamna ca firma a avut de plata un volum mai mare de impozite si taxe datorita cresterii salariilor care au fost achitate integral. Pe de alta parte excedentul brut al exploatarii a scazut si pentru ca valoarea adaugata in anul 2006 a fost mai mica, firma avand o productie mai mica comparativ cu anul 2005. In anul 2007 se observa o crestere semnificativa fata de anul 2006 aceasta datorandu-se sporirii atat a productiei precum si a valorii adaugate fata de ceilalti doi ani.

Rezultatul exploatarii (RE)

RE = EBE + VENITURI DIN AMORTIZARI + ALTE VENITURI DIN EXPLOATARE SI PROVIZIOANE DIN EXPLOATARE - CHELTUIELI CU AMORTIZARILE - ALTE CHELTUIELI DE EXPLOATARE SI PROVIZIOANE

Tabelul nr.7

Evolutia rezultatului din exploatare la S.C. EXIMAL S.R.L

lei

Sursa: Contul de profit si pierdere al S.C. EXIMAL S.R.L.

Rezultatul din exploatare a scazut in anul 2006 fata de anul 2005 cu 26.836 lei dar nu datorita scaderii veniturilor (acestea au crescut) ci datorita cresterii cheltuielilor cu materiile prime, a cheltuielilor cu energia si apa si a obligatiilor fiscale. In anul 2007 se observa o crestere cu 73.058 lei a rezultatului din exploatare care se datoreaza dublarii cifrei de afaceri si controlului riguros al costurilor. Rezultatul din exploatare in anul 2007 este influentat si de folosirea metodei accelerate de amortizare la utilajele achizitionate.

Rezultatul curent al exercitiului(RC)

RC = RE +VENITURI FINANCIARE- CHELTUIELI FINANCIARE

Tabelul nr. 8

Evolutia rezultatului curent al exercitiului la S.C. EXIMAL S.R.L.

lei

Sursa: Contul de profit si pierdere al S.C. EXIMAL S.R.L.

Rezultatul curent in anul 2006 a scazut fata de anul 2005 cu 46.677 lei datorita cresterii brute a cheltuielilor financiare, a celor privind dobanzile bancare . In anul 2007 a crescut nivelul indicatorului fata de anul 2006 cu 42.936 lei, datorita cresterii rezultatului din exploatare, cel financiar a scazut mult datorita cresterii cheltuielilor privind dobanzile bancare la imprumuturile efectuate de catre firma.

Rezultatul extraordinar (RE)

RE= Vex-Cex

S.C. EXIMAL S.R.L. nu a inregistrat venituri si cheltuieli extraordinare.

Rezultatul brut al exercitiului reprezinta suma dintre rezultatul curent al exercitiului si rezultatul extraordinar, valoarea lui nominala trebuie sa fie egala cu soldul contului de profit si pierdere.

Rezultatul net al exercitiului exprima marimea absoluta a rentabilitatii financiare cu care sunt remunerati asociatii pentru capitalurile proprii subscrise.

Tabelul nr.9

Evolutia rezultatului curent al exercitiului la S.C. EXIMAL S.R.L.

lei

Sursa: Contul de profit si pierdere al S.C. EXIMAL S.R.L

Rezultatul net si brut al exercitiului au scazut in anul 2006 fata de anul 2005 cu 46.677 lei, deoarece au crescut cheltuielile de productie si cele financiare. In anul 2007 a avut loc o crestere a indicatorilor datorata cresterii substantiale a veniturilor.

2.3.2. Inflatia si contul de profit si pierdere

Conform analizei economico-financiare, contul de profit si pierdere raporteaza rezultatele realizate intr-o perioada de timp, chiar si cand volumele din exploatare raman constante, iar cifrele de venituri si cheltuieli cresc de la un an la altul. In conditii de inflatie societatile par a creste permanent. Deoarece declaratiile de venituri compileaza datele mai multor luni, masurile globale se fac cu instrumente diferite.Veniturile societatilor cu vanzari concentrate la inceputul anului sunt subestimate, iar veniturile societatilor cu vanzari concentrate la sfarsitul anului sunt supraestimate.

Pozitii monetare: numerar, conturi debitoare, conturi creditoare si datorii bancare, (in conditii de inflatie puterea de cumparare asociata acestor pozitii descreste in timp). Activele monetare genereaza pierderi ca urmare a reducerii puterii de cumparare a numerarului sau a intrarilor viitoare de numerar cum ar fi conturile debitoare, care ar trebui decontate la valoarea actuala, iar diferenta ajustata la vanzari nete. Pasivele monetare genereaza castiguri ca urmare a reducerii puterii de cumparare, a iesirilor viitoare de monetar, cum ar fi conturile.

Deoarece pozitiile monetare sunt deja exprimate la valoarea lor actuala, nu mai trebuie calculata corectarea monetara pentru evidentiere in bilant. Pe de alta parte, deoarece activele genereaza pierderi monetare, aceste variatii trebuie calculate si reclasificate in declaratia de venituri.

Pozitii nemonetare: active fixe, active pe termen lung, stocuri si capital propriu.

Deoarece aceste pozitii au fost achizitionate in trecut, costurile lor istorice sunt mai scazute decat valoarea lor actuala, in conditii de inflatie. Pentru ca nu exista castiguri sau pierderi monetare din pozitiile nemonetare, corectarea monetara a acestor pozitii nu va afecta declaratia de venituri. Totusi, deoarece ele au fost achizitionate in trecut, balanta activelor sau a capitalului propriu pentru fiecare din ele va trebui reevaluata in bilant la actualele niveluri de preturi.

Pentru un imprumut in valuta, societatea trebuie sa plateasca dobanda, care constituie cheltuieli financiare efective, precum si diferente de schimb valutar. Toate pierderile de schimb valutar suportate la acest imprumut trebuie sa fie reclasificate de la pozitia cheltuieli financiare la pozitia pierderi la elemente monetare.

2.4. Analiza structurii bilantului la S.C. EXIMAL S.R.L.

Conform analizei financiare, analiza bilantului trebuie sa acopere trei aspecte importante: marimea, profitabilitatea si solvabilitatea societatii. Bilantul reprezinta o imagine a activitatii de investitii si de finantare a unei firme la un moment dat, o imagine statica a activelor si pasivelor societatii.

Analiza bilantului este o componenta integrala de analiza a ciclului de afaceri al societatii, care permite identificarea, evaluarea si minimalizarea riscului afacerii.

Daca vrem sa facem o analiza minutioasa a bilantului trebuie sa ne axam asupra calitatii activelor, marimii si prioritatii pasivelor, inclusiv asupra oricaror obligatii posibile, precum si asupra capacitatii societatii de a reactiona la fluctuatii neasteptate ale fluxurilor viitoare de numerar. Primul aspect asupra caruia trebuie sa ne axam este analiza ciclului de conversie a activelor care este determinat de structura activelor si de structura lor financiara. Ciclul de conversie al activelor este utilizat ca un cadru general pentru analiza si interpretarea riscurilor si oportunitatilor unei afaceri. Aceasta analiza include si elemente din ciclu care se confrunta cu volatilitate crescuta, precum si problemele intampinate de societate in finalizarea ciclului si conversia activelor in numerar.

2.4.1. Analiza ratelor de structura patrimoniala

Analiza structurii patrimoniale presupune investigarea elementelor bilantului atat in activul cat si in pasivul acestuia prin prisma dimensiunii si al ponderii acestora in pozitia financiara a societatii comerciale.

Asupra structurii financiare a intreprinderii actioneaza o serie de factori legati de:

natura activitatii ( intensitatea capitalizarii, durata de viata a imobilizarilor, viteza de depreciere a acestora ) ;

optiunile tactice si strategice ale unitatii;

relatiile cu partenerii externi ( practicile acestora in materie de livrari, conditii de plata);

marimea intreprinderii;

conjunctura economico-sociala si legislativa.

Ratele de structura se stabilesc ca raport dintre un post sau grupa de posturi din activele sau pasivele pozitiei financiare si totalul activelor, respectiv datoriilor si capitalurilor proprii.

Aceasta metoda furnizeaza informatii edificatoare privind pozitia financiara a societatii[1].

2.4.1.1. Analiza ratelor de structura patrimoniala ale activelor

A. Rata activelor imobilizate:

Reprezinta ponderea elementelor patrimoniale ce servesc unitatea in mod permanent;

Masoara gradul de investire al capitalului;

RI =

Unde:

AI-valoarea neta a activelor imobilizate;

ANP-active imobilizate necorporale;

ACP-active imobilizate corporale;

AF-active imobilizate financiare;

AT-activul total.

In anul 2005:   

RI =

In anul 2006:

RI =

In anul 2007 :

RI =

Tabelul nr.10.

Ratele de structura ale activelor imobilizate la S.C. EXIMAL S.R.L.

Sursa: Bilantul contabil al societatii S.C. EXIMAL S.R.L.

Activele imobilizate reprezinta bunuri si valori de orice natura, mobile sau imobile, corporale sau necorporale, achizitionate sau create de unitatea patrimoniala destinate sa serveasca o perioada indelungata in activitatea unitatii si care nu se consuma la prima utilizare.

Imobilizarile se impart in 3 categorii:

a) imobilizari necorporale (nemateriale) formate din :

cheltuieli de constituire;

cheltuieli de dezvoltare;

concesiuni, brevete, licente, marci comerciale si alte drepturi si valori similare;

fond comercial;

alte imobilizari necorporale.

Rata imobilizarilor necorporale este nesemnificativa ea se regaseste doar in anul 2006 in pondere de 0.1%.

b) imobilizari corporale (materiale) cuprind bunuri de folosinta indelungata in activitatea unitatii patrimoniale :

terenuri;

constructii;

instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii;

mobilier, aparatura birotica, echipamente de protectie a valorilor umane si materiale si alte active corporale.

Cu exceptia terenurilor, mijloacele fixe incadrate la active imobilizate sunt supuse amortizarii, respectiv procesului de constatare contabila a pierderii de valoare si includerea sa in costuri. In cazul in care bunurile materiale procurate sau create nu sunt terminate, sunt incluse in categoria imobilizarilor in curs.

Rata imobilizarilor corporale cunoaste o importanta crestere in anul 2006 fata de anul 2005, respectiv de la 48% la 80%, iar in anul 2007 are o usoara scadere fata de anul 2006 ajungand la 73%.

c) imobilizari financiare, denumite si investitii financiare, cuprind valorile financiare investite de intreprindere in patrimoniul altor societati sub forma:

titlurilor de participare detinute la filiale din cadrul grupului;

titlurilor de participare detinute la societati din afara grupului;

imobilizari financiare sub forma de interese de participare;

alte titluri imobilizate;

creante imobilizate;

varsaminte de efectuat pentru imobilizari financiare.

Ponderea activelor imobilizate a crescut de la 48% in anul 2005 1a 81% in anul 2006, a ajuns la 73% in anul 2007.

Rata imobilizarilor financiare este nematerializata deoarece societatea nu detine imobilizari financiare.

Tabelul nr.11

Evolutia ratelor de structura ale imobilizarilor

Sursa: Bilantul contabil al societatii S.C. EXIMAL S.R.L.

B. Rata activelor circulante :

reprezinta ponderea activelor circulante in totalul activelor societatii

reprezinta o parte relativ scazuta din pozitia financiara a unitatii.

RAC =

Unde:

AC = active circulante

AT = active totale

In anul 2005:

RAC =

In anul 2006:

RAC =

In anul 2007

RAC =

Tabelul nr.12

Ratele de structura ale activelor circulante

Sursa: Bilantul contabil al societatii S.C. EXIMAL S.R.L.

Rata stocurilor a avut o evolutie pozitiva, desi ca volum stocurile au crescut cu aproximativ 49% in anul 2006 fata de anul 2005 si in anul 2007 cu 42% fata de anul 2006, iar ratele au scazut in anul 2006 cu 190% fata de anul 2005 si in anul 2007 se observa o usoara crestere cu 13% fata de anul 2006. Aceasta se datoreaza cresterii semnificative a activelor totale ale societatii respectiv achizitionarea utilajelor necesare procesului de productie.

Celelalte rate sunt nesemnificative in anii 2005 si 2006, dar in anul 2007 are un procent mai mare rata creantelor care este influentata de vanzarea crescuta in luna decembrie iar o parte din creantele restante au fost recuperate de la terti in luna ianuarie 2007.

Din analiza ponderilor ratelor de structura ale activelor circulante se observa o scadere semnificativa in anul 2006 fata de anul 2005 si in anul 2007 inregistrandu-se o usoara crestere, mai ales la ratele de structura ale stocurilor.

2.4.1.2. Analiza ratelor de structura ale obligatiilor si capitalurilor proprii.

Ratele de structura ale pasivului permit aprecierea politicii financiare a firmei prin punerea in evidenta a unor aspecte privind stabilitatea si autonomia financiara a intreprinderii[2].

Pasivul prin compozitia sa evidentiaza modul de finantare a bunurilor economice si gradul de exigibilitate al surselor de finantare. Pentru procurarea bunurilor economice, o societate foloseste finantarea proprie si cea straina.. Finantarea proprie este facuta de titularul de patrimoniu prin contributia sa la capitalul social, prin autofinantare (capitalizarea profitului).

Finantarea straina a activului este asigurata prin credite bancare, credite comerciale, cumparari de obligatiuni si alte datorii in curs de decontare. Exigibilitatea surselor de finantare se refera la termenul lor de decontare. Acest termen in cazul capitalului propriu opereaza in momentul lichidarii patrimoniului (in cazul provizioanelor) pe o perioada mai mare de un an, iar pentru datorii, termenul de scadenta poate fi mai mare sau mai mic decat anul financiar.

A. Rata stabilitatii financiare:

reflecta legatura dintre capitalul permanent de care dispune firma si patrimoniul total.

RSF =

Unde:

CPM = capital propriu + provizioane pentru riscuri si cheltuieli + datorii pe termen lung.

PT = datorii totale + provizioane pentru riscuri si cheltuieli + venituri in avans + capitaluri proprii.

In anul 2005:    In anul 2007:

RF = RF =

In anul 2006:

RF =

Analizand indicatorul "rata stabilitatii financiare' observam o crestere cu 60% in anul 2006 fata de anul 2005, iar in anul 2007 cu 22% fata de anul 2006 cea ce inseamna ca a crescut capitalul permanent al firmei si ponderea lor in pasivele totale inregistreaza o crestere.

B. Rata autonomiei financiare:

exprima capacitatea unei societati de a face fata angajamentelor financiare. Ea imbraca mai multe forme:

- autonomia, financiara globala (Rag) ;

- rata de indatorare globala (Rgt);

- rata de indatorare la termen (Rgt) .

a) Autonomia financiara globala

Autonomia financiara globala depinde de doi factori:

stabilitatea financiara;

autonomia financiara la termen.

Rag =

In anul 2005:    In anul 2007:

Rag = Rag =

In anul 2006:

Rag =

Din analiza acestui indicator am observat o scadere a ratei autonomiei financiare globale in cei trei ani analizati, adica in anul 2006 are loc o scadere cu 28% fata de anul 2005, iar in anul 2007 acesta scade cu 22% fata de anul 2006.A avut loc o scadere a autonomiei financiare globale datorita cresterii datoriilor societatii.

b) Rata de indatorare globala

Aceasta rata caracterizeaza dependenta financiara a intreprinderii si gradul de risc al politicii sale financiare. Gradul de indatorare globala se determina ca raport procentual intre datoriile totale si pasivul total si semnifica ponderea pe care sursele de finantare o detin in totalul pasivului.

Rg =

In anul 2005:    In anul 2007:

Rg = Rg =

In anul 2006:

Rg =

Tinand cont ca, gradul de indatorare maxim este in jurul valorii de 66,66% iar societatea in anul 2006 si 2007 a depasit acest prag cu 5,74 unitati, respectiv cu 11,06 unitati, pentru societate ar trebui sa constituie un semnal de alarma. Pentru a se restabili, va trebui sa-si achite datoriile.

c) Gradul de indatorare la termen.

Aceasta rata se determina raportand imprumuturile pe termen lung la capitalul propriu si semnifica preponderenta uneia sau alteia la formarea capitalului permanent.

Consideram ca in masura in care gradul de indatorare la termen scade, cu atat creste autonomia financiara a societatii analizate, respectiv capacitatea acesteia de autofinantare.[3]

Rgt =

In anul 2005:    In anul 2007:

Rgt = Rgt =

In anul 2006:

Rgt =

Acest indicator a fost foarte bun in anul 2005, dar in anul 2006 a crescut aproape de 5 ori fata de limita normala, iar in anul 2007 datoriile pe termen lung sunt de 2,4 ori mai mari decat capitalurile proprii. Societatea va trebui sa faca eforturi pentru rambursarea acestor imprumuturi. Din analiza componentei datoriilor pe termen lung, a reiesit ca acestea se compun in proportie de 90% din imprumuturile depuse la dispozitia firmei de catre asociatul major fara a se stabili un termen limita de rambursare. Deci societatea este protejata pentru moment.

CAPITOLUL 3. ANALIZA VITEZEI DE ROTATIE A ACTIVELOR LA S.C. EXIMAL S.R.L.

Ciclul de conversie al activelor este folosit ca un cadru necesar intelegerii si analizei riscurilor si oportunitatilor unei afaceri. Cheia eficientei unei afaceri este finalizarea in mod continuu a ciclurilor succesive de conversie a activelor. Urmatoarele elemente sunt factori determinanti pentru evaluarea eficientei cu care o societate isi administreaza stocurile, creantele si activele fixe, active care pot genera numerar pentru societate. Global, gestionarea activelor poate fi sintetizata prin evaluarea ratei de rotatie a activelor.

3.1. Analiza vitezei de rotatie a activelor ( vanzari / total active

3.1.1. Importanta si necesitatea analizei vitezei de rotatie a activelor.

Indicatorul se determina ca un raport intre totalul vanzarilor si totalul activelor.

Acest indicator indeplineste urmatoarele functii:

Masoara eficienta in generarea vanzarilor prin investitia in active: unitatea din vanzari generata de fiecare unitate investita in active;

Pentru fiecare unitate investita in active, firma obtine x unitati de vanzari;

Sintetizeaza partea stanga a bilantului, reprezentand investitia minima in stocuri, datorii si e pentru a genera vanzari maxime,fiind totodata un indicator al eficientei;

Masura a gradului de utilizare a capitalului, astfel o rotatie lenta a stocurilor semnifica o afacere cu capital intensiv, in timp ce o rotatie rapida, reciproca. Cu cat sunt mai mari investitiile in active imobilizate, cu atat va fi mai lenta rotatia, aceasta datorita faptului ca, de obicei, imobilizarile se inlocuiesc o data pe an. Gradul de angajare a capitalului poate compensa efectul unui ciclu scurt de productie sau de conversie a activelor, dar datorita volumului crescut de investitii de capital, viteza de rotatie a activelor va fi scazuta;

O viteza de rotatie sub medie aferenta unei activitati cu capital intensiv nu este neaparat considerata un efect negativ, pentru ca ar putea corespunde capacitatii conducerii de a stabili o rata a profitului mai mare decat cea a concurentilor;

Natura produselor firmei si strategia sa de piata sunt factori determinanti ai vitezei de rotatie a activelor. Seriozitatea si creativitatea de care conducerea da dovada in controlul activelor este vitala. Cand tehnologia de productie este similara printre competitori, modul de efectuare al controlului activelor este decisiv pentru succes si esec;

Controlul activelor circulante este un proces deosebit de important; daca ele reprezinta un procent mare din total activ, chiar si mici deficiente in managementul acestora pot afecta semnificativ finantele companiei;

Cand activele circulante variaza in aceeasi directie cu vanzarile, firma este atractiva pentru creditori. Ea isi creeaza singura lichiditatile necesare, in sensul ca modul in care banii sunt utilizati creeaza si sursa de rambursare a acestora;

S-ar putea deteriora pe termen scurt, daca compania inregistreaza un volum important de inlocuiri a mijloacelor amortizate cu echipament nou;

Pentru o anumita societate, viteza de rotatie a activelor depinde atat de durata ciclului de productie si de caracterul productiei, cat si de gradul de utilizare a capitalului. O firma cu ciclu scurt de productie ar trebui sa fie caracterizata de o rotatie mai rapida a activelor decat una cu ciclu lung de productie;

Daca produsul este perisabil, se presupune a se inregistra o viteza mai mare de rotatie a activelor;

Variatiile vitezei de rotatie a activelor trebuie analizate pentru fiecare componenta a gamei de active de care dispune o societate.

In anul 2005:

VRA = rotatii   

In anul 2006:

VRA = rotatii

In anul 2007:

VRA = rotatii

In anul 2005 societatea are o viteza de rotatie a activelor destul de buna, iar in anul 2006 scade de 3,3 ori datorita retehnologizarii firmei si inceperii unei noi activitati de productie care necesita un ciclu de productie mai lung iar produsele nu sunt perisabile. In anul 2007 are loc o crestere de 1,5 ori fata de anul 2006 aceasta se datoreaza si faptului ca vanzarile aproape s-au dublat in acest an.

In anul 2006 societatea s-a axat pe implementarea de noi modele de fabricatie competitive pe piata externa. Aceasta scadere a vitezei de rotatie in anul 2006 poate fi explicata si prin faptul ca firma urmareste imbunatatirea calitatii si nu a cantitatii produselor pe care le fabrica. Fiind o masura a gradului de utilizare a capitalului, o rotatie in scadere a stocurilor semnifica o afacere cu capital intensiv, o crestere a investitiilor in active imobilizate.

3.1.2. Analiza eficientei utilizarii activelor

Eficienta este definita ca obtinerea unui venit maxim din investitiile in active. In ceea ce priveste activele circulante, aceasta presupune mentinerea lor la un nivel cat mai scazut posibil dar care va permite atingerea unui anumit nivel al vanzarilor. Pentru activele circulante principala preocupare este lichiditatea acestora, cu alte cuvinte, cat de repede poate fi transformat un activ circulant in numerar. In evaluarea activelor imobilizate, este importanta examinarea eficientei cu care utilajele si echipamentele transforma materia prima in produse finite. In general, cu cat o companie imobilizeaza mai putine fonduri in activele necesare producerii unei anumite cantitati de bunuri si servicii si generarii de venituri si profit, cu atat ea isi gestioneaza mai eficient investitiile in active. Totusi, natura afacerii si a ciclului de conversie a activelor determina intr-o oarecare masura volumul investitiilor in active. De aceea, comensurarea eficientei utilizarii activelor are sens numai daca se tine cont de cerintele specifice industriei sau afacerii.

3.2. Analiza stocurilor

Stocurile joaca un rol important in profitul brut; evaluarea stocurilor determina volumul profitului obtinut intr-o anumita perioada. Din moment ce vandabilitatea stocurilor determina daca o activitate va functiona eficient in viitor sau daca stocurile vor fi sau nu transformate in numerar, din care sa fie platite obligatiile curente, calitatea acestora este de o importanta deosebita, chiar capitala, pentru o banca.

3.2.1. Metode de evaluare a stocurilor

Aproape mereu, cifra inscrisa in bilant la capitolul stocuri nu reflecta corect valoarea lor. Aceasta constatare face referire la faptul ca valoarea contabila este stabilita pornind de la concepte contabile, si nu de la valoarea de piata. Elementul fundamental in contabilizarea stocurilor este costul acestora, definit, in general, ca pretul la care un activ este cumparat. In cazul stocurilor, costul reprezinta suma cheltuielilor efectuate pentru aducerea unui activ in starea si locul actual. Metoda de evaluare a stocurilor pe baza costului acestora nu poate fi aplicata daca suma necesara achizitionarii bunurilor de pe piata este mai mica decat cea necesara obtinerii si producerii lor. De cele mai multe ori societatilor le este solicitata contabilizarea stocurilor la cea mai mica valoare dintre cost si valoarea de piata, ultima reprezentand costul actual de inlocuire. Alegerea unei metode de evaluare trebuie sa afecteze numai cheltuielile efectuate si venitul net obtinut intr-o perioada contabila. Contabilizarea stocurilor influenteaza dimensiunea veniturilor prin transformarea costurilor in cheltuieli, insa pe parcursul mai multor perioade contabile si nu numai in perioada in care costul a fost efectiv inregistrat (ex.costul bunurilor vandute este o cheltuiala ). Costul stocurilor poate fi determinat dupa mai multe metode, alegerea acestora avand ca scop minimizarea eficienta a datoriilor firmei privind taxele si impozitele: FIFO, LIFO si COSTUL MEDIU PONDERAT.

3.2.2. Analiza factoriala a vitezei de rotatie a stocurilor

(STOCURI/COBV) x Nr. de zile in an

Viteza de rotatie a stocurilor stabilita prin metoda directa a contului de profit si pierdere este mai mare decat prin metoda indirecta datorita faptului ca nu sunt incluse cheltuielile cu munca.

Arata numarul de zile in care stocurile sunt disponibile inainte de a fi vandute. Contureaza o imagine asupra perioadei de productie.

Rata ofera o vaga apreciere asupra rapiditatii rotatiei stocurilor.

O valoare mare indica detinerea de stocuri uzate moral sau nevandabile.

Evolutia vitezei de rotatie a stocurilor

Sursa: Contul de profit si pierdere al societatii S.C. EXIMAL S.R.L.

Din analiza vitezei de rotatie a stocurilor, conform analizei financiare, se observa ca in anul 2006 stocurile sunt disponibile 23,82 zile fata de 21,50 zile in anul 2005, iar in anul 2007 17,57 zile, ceea ce inseamna ca societatea incearca sa-si valorifice stocurile si nu detine stocuri moral uzate sau greu vandabile, care confirma inca o data politica de dezvoltare si de promovare a vanzarilor, societatea nedorind sa pastreze produsele in stoc. Cum viteza de rotatie este mai mare in anul 2007, daca presupunem ca baza de evaluare este costul istoric, atunci costul raportat va fi mai mare decat costul curent sau decat costul de inlocuire al acestora.

Pentru a analiza viteza de rotatie a stocurilor este suficient a evalua structura echipamentului de productie si a instalatiilor tehnologice, deoarece echipamentul de productie asigura mijloacele necesare obtinerii unor produse finite suficiente cantitativ si competitive calitativ care vor fi vandute si transformate in numerarul necesar achitarii obligatiilor societatii. De asemenea, echipamentul de productie asigura mijloc de productie, in mod suficient, a stocurilor, astfel incat costurile sa fie minimalizate si sa obtina profit.

In anul 2006 societatea detine echipamente tehnologice in valoare de 344000 lei fata de anul 2005 cand erau in valoare de 75000 lei, iar in anul 2007 au crescut la 473000 lei.

S.C. EXIMAL S.R.L evidentiaza viteza de rotatie a stocurilor in functie de cifra de afaceri si stocul mediu global reflectat in bilant.

Evolutia stocurilor la S.C. EXIMAL S.R.L.

Sursa : Bilantul contabil al societatii S.C. EXIMAL S.R.L.

Influenta veniturilor de exploatare a (CA)

∆DS_(CA)1= zile

∆DS_(CA)2= zile

Influenta modificarii stocurilor

∆DS_(S) =zile

∆DS_(S) zile

B1) Influenta stocului de materii prime:

DS_(MP) = zile

DS_(MP) = zile

B2) Influenta stocurilor de produse finite:

DS_(Pf) = zile

DS_(Pf) = zile

B3) Influenta stocului de marfuri:

DS_(Mf)= zile

DS_(Mf)= zile

Relatia de adevar este:

DS_(S) = ∆S_(Mp) + ∆S_(Pf) + ∆S_(Mf) = 4,31 + 8,38 - 4,51 = 8,18 zile

DS_(S) = ∆S_(Mp) + ∆S_(Pf) + ∆S_(Mf) = 0,92 + 1,63 + 3,22 = 5,77 zile

In perioada anului 2005 viteza de rotatie a stocurilor a scazut datorita dublarii cifrei de afaceri.

3.2.3. Analiza vitezei de rotatie a activelor fixe

Indicatorul se determina ca un raport intre vanzari si active fixe nete (vanzari/active fixe nete)

Indicatorul indeplineste urmatoarele functii:

Pentru fiecare unitate investita in echipamentul de productie si instalatiile tehnologice, societatea genereaza un anumit numar de vanzari.

Analiza vitezei de rotatie a activelor fixe ajuta la stabilirea proportionalitatii investitiilor in echipamentul de productie si instalatii tehnologice.

Reflecta gradul de angajare a capitalului in afacere.

Variatiile in timp ale ratei ofera informatii asupra eficientei cu care conducerea utilizeaza activele fixe.

Daca rata este mai mica decat standardul pe industrie, societatea fie foloseste capitalul mai intensiv decat concurentii sai, fie da dovada de ineficienta in utilizarea activelor fixe.

Dimensiunea fabricii si valoarea echipamentelor absolut necesare functionarii societatii depind in ultima instanta, de tipul bunurilor produse, de gradul prelucrarii lor sau de marimea serviciilor folosite.

In general intre mijloacele fixe si valoarea adaugata exista o relatie directa; exceptia apare in cazul in care compania inchiriaza toate sau o parte importanta din mijloacele sale fixe.

Din moment ce valoarea bunurilor inchiriate si obligatiile ce decurg din inchirierea lor nu apar in bilantul companiei, chiar daca sunt leasing-uri de exploatare sau financiare, trebuie examinat cu atentie mare contul activelor fixe, inainte de evaluarea eficientei cu care compania foloseste aceste mijloace fixe.

In anul 2005:

Viteza de rotatie a activelor fixe = rotatii

In anul 2006:

Viteza de rotatie a activelor fixe = rotatii

In anul 2007:

Viteza de rotatie a activelor fixe = rotatii

Chiar daca viteza de rotatie in anul 2006 a scazut cu 12,92 unitati fata de anul 2005, iar in anul 2007 a crescut cu 1,71 unitati, nu se poate vorbi de o folosire ineficienta a capitalului fix deoarece vanzarile au crescut considerabil, dar achizitionand o linie tehnologica de fabricatie moderna nu a reusit sa-l foloseasca intensiv. In anul 2007 a inceput sa isi revina si viteza de rotatie a crescut, adica s-a dublat fata de anul 2006.

3.2.4. Analiza perioadei de incasare a creantelor

Conform analizei financiare, indicatorul se determina ca un raport intre soldul creantelor si volumul vanzarilor, raport ponderat cu numarul de zile dintr-un an, dupa relatia:

CREANTE COMERCIALE/VANZARI x NR. ZILE IN AN

Indicatorul indeplineste urmatoarele functii:

Ilustreaza numarul aproximativ de zile pana la incasarea creantelor, aratand efectul conditiilor de vanzare si efectul politicii de incasare.

Indica valoarea medie a vanzarilor, exprimata in zile, blocata in creante.

Reflecta modul in care societatea isi gestioneaza creantele; presupunand o dispersare uniforma a vanzarilor in an, rata va indica eficienta incasarii datoriilor.

In cazul in care este vorba de un numar mare de zile, sume prea mari raman blocate in creante, iar eforturile depuse pentru incasarea lor s-au micsorat sau este necesara o libertate a politicii de acordare a creditelor comerciale pentru generarea vanzarilor.

In cazul in care este posibil, se recomanda vanzarile pe credit in locul celor directe, dat fiind faptul ca numai primele induc inregistrarea creantelor.

Comparatia dintre perioada medie de incasare si conditiile de vanzare practicate poate in mod frecvent conduce la aprecieri asupra calitatii creantelor.

Daca este mai mare decat conditiile de vanzare inseamna ca activitatea de incasare nu este suficient de agresiva, iar societatea inregistreaza clienti mai greu de recuperat, care vor trebui stersi si considerati datorii neperformante. Cresterea vanzarilor cu putin timp inainte de data intocmirii bilantului, indica faptul ca o mare parte a creantelor sunt sume curente. Includerea in contul de creante comerciale si a altor tipuri de sume de incasat, precum cele de la salariati, includerea in creante a unor vanzari in rate cu termene diferite de cele standard, pe termen scurt

O perioada scurta de incasare indica o buna gestiune a incasarilor, o scadere brusca a vanzarilor inainte de data bilantului contabil, cea mai mare parte a activitatii fiind condusa dupa principiul numerarului, transformarea creantelor in numerar printr-o institutie de factoring.

Factorii de influenta ai indicatorului pot fi sintetizati astfel:

Platile intarziate efectuate de clienti,

Modificarea conditiilor de vanzare.

Modificarea structurii clientilor.

Variatia momentului perioadei de varf a vanzarilor sezoniere in raport cu data intocmirii bilantului

Schimbari semnificative in valoare unitatii monetare a vanzarilor.

In anul 2005:

Perioada de incasare a creantelor = zile

In anul 2006:

Perioada de incasare a creantelor = zile

In anul 2007:

Perioada de incasare a creantelor = zile

Din aceasta analiza a perioadei de incasare a creantelor putem deduce ca S.C. EXIMAL S.R.L. a crescut intervalul de timp intre doua incasari succesive cu 2,62 zile in 2006 fata de anul 2005 si cu 4,08 zile in anul 2007 fata de anul 2006, aspect negativ al firmei intrucat intre momentul vanzarii produselor catre clienti si momentul incasarii lor este un timp mai lung, timp in care firma nu se poate folosi de banii pe care ar trebui sa ii primeasca si pe care i-ar investi in mijloace fixe cu scopul obtinerii de profit, sau i-ar investi in fondul de rulment.

Fiind vorba de sume mari de incasat de la clienti, sume care pentru moment raman blocate in creante, se recomanda ca firma in viitor sa practice vanzarile pe credit in locul celor directe, pentru ca, astfel, ea poate utiliza dobanda pe care o incaseaza de la aceste credite, in scopul obtinerii de profit. Acest numar mare de zile pana la incasarea creantelor nu este doar o vina a politicii de promovare de firma, ci se datoreaza si faptului ca unii clienti din motive de moment amana plata sau se afla intr-o situatie dificila, chiar falimenteaza, caz in care trec din categoria clientilor buni platnici in cea a celor rau platnici.

3.3 Analiza ciclului de exploatare

In conformitate cu analiza financiara, ciclul de exploatare se determina ca o suma intre perioada de incasare si viteza de rotatie a stocurilor.

Ciclul de exploatare dureaza de la achizitia materiei prime pana la incasarea sumelor de bani de la cumparatori.

Cu cat durata ciclului este mai scurta cu atat compania este expusa unui risc mai mic si activele sale sunt mai lichide.

Intelegerea riscului afacerii si a ciclului afacerii sunt de ajutor in evaluarea deciziilor de investitii pe termen lung pe care o companie trebuie sa le ia.

Un ciclu de conversie a activelor perfect sincronizat temporar este finantat in intregime din datorii comerciale si cheltuieli acumulate. El reprezinta o sursa de finantare spontana.

Majoritatea societatilor prezinta o corelare temporara imperfecta a ciclului de conversie a activelor, comensurata prin intermediul deficitului de finantare.

Un ciclu lung implica Mai multe investitii in mijloace fixe: 45%, 50%; Mai multe fonduri necesare: datorii/capital propriu; Valoare adaugata mai mare, deci un risc aferent fortei de munca mai mare; Beneficii mai mari solicitate de actionari, pentru a acoperi riscul mai mare, deci nevoia de marje mai mari de profit

Un ciclu de conversie a activelor imperfect sincronizat poate fi cauzat de mai multe motive, care contribuie la prelungirea ciclului:

Durata procesului de productie poate fi mai mare decat perioada in care se asigura finantarea spontana;

Majoritatea companiilor mentin un stoc minim pentru a preintampina lipsa marfurilor acumuland mai multe stocuri decat poate sa vanda imediat;

Dificultati in vanzarea produselor finite;

Incasarea creantelor.

In anul 2005 :

Perioada de incasare a creantelor = 3,62 zile Viteza de rotatie a stocurilor =21,50 zile

Ciclul de exploatare= 3,62 + 21,50 =25,12 zile

In anul 2006 :

Perioada de incasare a creantelor zile Viteza de rotatie a stocurilor = 23,82 zile

Ciclul de exploatare = 6,5 +23,82 = 30,32 zile

In anul 2007 :

Perioada de incasare a creantelor = 10,58 zile

Viteza de rotatie a stocurilor = 17,57 zile

Ciclul de exploatare = 10,58+17,57 = 28,15 zile

∆₁Cexpl. = 30,32-25,12 = 5,20 zile

Cexpl. = 28,15-30,32 = -2,17 zile

Din aceasta analiza observam ca in anul 2006 societatea a inregistrat un ciclu de exploatare mai lung decat in anul 2005 cu 5,2 zile, iar in anul 2007 ciclul de exploatare se reduce cu 2,17 zile ceea ce inseamna ca firma este mai putin expusa riscurilor, iar activele sunt mai lichide.

In anul 2006 ciclul de exploatare a crescut cu 5,2 zile datorita inceperii noi activitati de productie unde este necesar ca durata acestuia sa fie mai mare.

3.4. Analiza corelatiei creante-obligatii la S.C. EXIMAL S.R.L.

Pentru activitatea financiara a intreprinderii este importanta cunoasterea evolutiei corelatiei dintre creante si obligatii pentru ca acestea influenteaza capacitatea de plata.

Creantele reprezinta anumite drepturi banesti realizabile in termene diferite pentru intreprindere, acestea reprezentand o imobilizare de fonduri care incetineste viteza de rotatie a activelor si micsoreaza lichiditatea financiara. Obiectivele gestiunii creantelor sunt minimalizarea sumelor acestora, a termenului de acordare precum si a riscului de nerecuperare.

Obligatiile includ datoriile pe termen scurt ale firmei catre terte persoane fizice sau juridice, inclusiv obligatiile fiscale. Ele reprezinta o mobilizare de fonduri, adica o finantare pe seama resurselor atrase.

Analiza corelatiei creante obligatii are ca obiective cercetarea evolutiei creantelor si obligatiilor in raport cu cifra de afaceri, pentru a pune in evidenta raportul dintre imobilizarea capitalului firmei si cel care priveste folosirea surselor atrase, precum si determinarea duratei de imobilizare a creantelor, respectiv de folosire a surselor atrase.

Durata de imobilizare a creantelor, respectiv durata de folosire a obligatiilor, se determina pe baza relatiei:

Dz = creante(obligatii)/CA x 360

Tabelul nr. 15

Situatia creantelor si obligatiilor la S.C. EXIMAL S.R.L. lei

Sursa: Bilantul si contul de profit si pierdere al S.C EXIMAL S.R.L.

In anul 2005: In anul 2007:

Dcreante = zile Dcreante = zile

Dobligatii = zile Dobligatii = zile

In anul 2006:

Dcreante = zile

Dobligatii = zile

Din aceasta analiza se observa ca atat creantele cat si obligatiile au crescut in anul 2006 si 2007 fata de anul 2005. In anul 2006, durata de imobilizare a creantelor a crescut cu 2,88 zile fata de anul 2005, iar durata de imobilizare a obligatiilor a crescut cu 43,78 zile, respectiv in anul 2007 durata de imobilizare a creantelor a crescut cu 4,08 zile, iar durata de imobilizare a obligatiilor a scazut cu 44,93 zile fata de anul 2006, influentand nefavorabil fluxul de disponibilitati, dar in acest caz se poate spune ca durata de imobilizare a creantelor si datoriilor a crescut proportional cu cresterea volumului acestora.

Raportul dintre creante si obligatii este subunitar pe durata celor 3 ani, ceea ce inseamna ca durata de imobilizare a creantelor este mai mica decat cea a datoriilor, lucru favorabil pentru firma, creste durata de folosire a surselor atrase care nu au cost.

Gestiunea optima a creantelor si obligatiilor implica respectarea unei conditii, si anume :

DCr < DOB1, unde :

DCr - durata de imobilizare a creantelor

DOB1 -durata de imobilizare a surselor atrase.

Analiza corelatiei creante-obligatii se impune a fi efectuata in functie de gradul de vechime, intervalele de vechime fiind diferite, respectiv pana la 30 de zile, intre 30 si 90 de zile si peste 90 de zile. Durata de imobilizare a creantelor a crescut in anul 2006 fata de anul 2005 si in anul 2007 fata de anul 2006 odata cu cresterea valorii nominale a creantelor. In anul 2007 durata de imobilizare a datoriilor a scazut ceea ce inseamna ca firma isi poate achita datoriile devenite exigibile intr-un timp mai scurt fata de ceilalti 2 ani.

CAPITOLUL 4. ANALIZA LICHIDITATII SI SOLVABILITATII FINANCIARE LA S.C. EXIMAL S.R.L.

Analiza lichiditatii si solvabilitatii financiare are in vedere urmatorii indicatori:

lichiditatea pe termen scurt;

solvabilitatea pe termen lung;

structura capitalului societatii;

masurarea lichiditatii pe termen scurt.

A. Lichiditatea pe termen scurt.

Exprima capacitatea societatii de a-si indeplini obligatiile curente din numerar sau din echivalente de numerar disponibile. Lichiditatea pe termen scurt este foarte importanta, mai ales in situatia in care banca acorda un imprumut, care devine rambursabil in viitorul apropiat. Existenta unor probleme de lichiditate indica o pozitie financiara slaba care, de asemenea poate afecta capacitatea societatii de a genera numerar pe termen lung.

Aceasta lichiditate se masoara prin rate de lichiditate.

B. Solvabilitatea pe termen lung.

Exprima capacitatea societatii de a efectua plata dobanzilor si rambursarea creditelor pe termen lung sau a altor obligatii similare pe masura ce devin scadente. Daca platile nu pot fi efectuate, societatea devine insolvabila si va trebui sa fie reorganizata sau lichidata. Pentru a ramane solvabila, este esential ca societatea sa abordeze cu prudenta dependenta de fonduri externe.

Aceasta solvabilitate se masoara prin rate de levier.

C. Structura capitalului societatii.

Depinde direct de activele sale, performantele de exploatare si de structura costurilor, si nu in ultimul rand, de ciclul de conversie a activelor. Nivelul datoriilor sau al levierului considerat ca fiind acceptabil variaza de la societate la societate si de la industrie la industrie, si este o functie a riscului de afacere al societatii.

D. Masurarea lichiditatii pe termen scurt.

Un factor esential al modului in care o societate isi achita datoriile este lichiditatea activelor sale. Un activ este lichid daca poate fi convertit rapid in numerar, in timp ce o obligatie este lichida daca poate fi rambursata in viitorul apropiat. Lichiditatea depinde de structura activelor si pasivelor curente si de gradul in care nevoia de numerar poate fi din sursele interne de numerar, inclusiv liniile de credit pe termen scurt neutilizate, care depind de productia in curs, care este foarte putin lichida data fiind durata procesului de productie, si de creantele comerciale pentru care pot fi acordate prelungiri de credite de pana la trei ani. Este riscanta finantarea activelor nelichide, pentru ca obligatiile vor deveni scadente inainte ca activele sa genereze destul numerar pentru a le plati. O societate care coreleaza incorect scadenta activelor si a obligatiilor sale, trebuie sa-si restranga activitatea sau sa se refinanteze, angajand noi obligatii pentru a evita insolvabilitatea. Stabilirea celei mai bune scadente si tip de finantare trebuie sa inceapa printr-o evaluare a lichiditatii activelor a riscurilor de afacere inerente naturii activitatii si a performantelor de profit ale societatii.

Modalitati de masurare: utilizarea capitalului circulant, a ratei curente si a ratei lichiditatii imediate.

Capitalul circulant(wc) = active curente-pasive curente

. Este indicatorul fundamental al capacitatii unei firme de a satisface cererile creditorilor curenti prin conversia activelor curente in numerar. Atata timp cat o societate poate satisface aceste obligatii la scadenta, este improbabil ca ea sa intre in lichidare sau faliment.

. Reprezinta excedentul de active lichide sau circulante fata de obligatiile scadente intr-un an. Reprezinta o marja de protectie pentru creditorii curenti. Activele curente se pot diminua fata de valoarea contabila cu valoarea capitalului circulant inainte ca societatea sa nu-si mai poata plati obligatiile curente din active curente.

4.1. Analiza lichiditatii financiare la S.C. EXIMAL S.R.L.

Analiza lichiditatii este foarte complexa si a condus la conturarea a doua curente de opinie privind raportul si sfera de cuprindere dintre conceptele de lichiditate si solvabilitate.

Prima categorie de analisti considera lichiditatea ca o componenta a starii de solvabilitate, intelegand prin lichiditate capacitatea societatii de a face fata platilor scadente, iar prin solvabilitate, capacitatea societatii de a rambursa si achita la scadenta toate obligatiile pe care aceasta le are fata de creditori indiferent de perioada de angajare a acestor obligatii pe termen scurt sau lung.

Cealalta categorie de analisti considera solvabilitatea ca o componenta sau sub stare a lichiditatii totale, aceasta avand in vedere capacitatea societatii de a transforma partea materiala a capitalului concretizat in stocuri si disponibilitati banesti in termen de circa 90 de zile, pentru a face fata platilor devenite scadente in aceasta perioada.

Deci conceptul de lichiditate se refera la proprietatea elementelor patrimoniale de a se transforma in bani, aceasta constituind si un criteriu de grupare a posturilor in activul bilantier.

Conceptul de exigibilitate se refera la proprietatea elementelor din pasivul bilantier de a ajunge la scadenta. Starea de lichiditate financiara a unei societati poate fi determinata cu al unui sistem de indicatori ai lichiditatii. Cei mai utilizati indicatori sunt :

1.Lichiditatea globala;

2.Lichiditatea redusa sau intermediara;

3.Lichiditatea imediata;

4.Lichiditatea totala utilizata in situatii prefalimentare.

4.1.1. Rata lichiditatii generale

Aceasta rata reprezinta un mod relativ de exprimare a fondului de rulment financiar. Lichiditatea generala reflecta posibilitatea componentelor patrimoniale de a se transforma intr-un termen scurt in lichiditati pentru a satisface obligatiile de plata exigibile.

Lichiditatea globala se apreciaza favorabil atunci cand rata lichiditatii generale are o marime supraunitara, cuprinsa intre 2 si 2,5.

Rlg = active cu lichiditate sub un an/pasive cu lichiditate sub un an sau Rlg = active circulante/datorii exigibile pe termen scurt

Valoarea supraunitara a ratei dovedeste ca cel putin pe termen scurt, intreprinderea are capacitatea de a-si achita datoriile exigibile. Rata lichiditatii generale compara ansamblul lichiditatilor potentiale (active transformabile in moneda pe termen scurt ). Daca lichiditatile sunt mai mici decat exigibilitatile potentiale (Rgl<1), inseamna ca datoriile exigibile pe termen scurt nu sunt acoperite in principiu, de capitalurile circulante, astfel ca fondul de rulment a devenit negativ. Aceasta situatie semnifica faptul ca intreprinderea a imobilizat o parte din fondurile provenite din creditele bancare pe termen scurt, ceea ce contravine regulilor de finantare.

Valoarea subunitara a raportului nu prezinta pericol, in conditiile in care gradul de
lichiditate al activelor circulante este mai mare decat cel de exigibilitate al datoriilor pe
termen scurt. Aceasta inseamna ca stocurile se reduc treptat pentru a putea achita datoriile
exigibile pe termen scurt, fara a stanjeni continuitatea productiei, iar datoriile se reinnoiesc in mod constant.

In ceea ce priveste analiza evolutiei lichiditatii, nu este suficient ca raportul sa fie supraunitar, ci este necesar ca sensul acesteia sa fie crescator.

O evolutie descendenta a lichiditatii ilustreaza o activitate in declin, creditorii trebuind sa fie circumspecti in acordarea de noi imprumuturi.

Lg = AC/DTS

Activele circulante sunt legate de ciclul de exploatare si au in continutul lor atat elemente lichide cat si elemente mai putin lichide (stocuri, creante si disponibilitati ).

Datoriile pe termen scurt sunt formate din credite bancare, obligatii fata de furnizori si alti creditori, cu exigibilitate mai mica de 1 an.

Evolutia lichiditatii globale la S.C EXIMAL S.R.L.

Sursa: Bilantul contabil al S.C. EXIMAL S.R.L.

In anul 2005:    In anul 2007:

Lg = unitati    Lg = unitati

In anul 2006:

Lg = unitati

Modificarea absoluta a indicatorului, precum si determinarea influentei factorilor, se va face prin procedeul bilantier relativ. Modificarea absoluta a lichiditatii globale:

In anul 2006 :

∆Lg = 0,44-0,86 = -0,42 unitati

In anul 2007 :

∆Lg = 1,08-0,44= 0,64 unitati

l. Influenta modificarii datoriilor pe termen scurt asupra lichiditatii globale:

In anul 2006

∆Lg_(DTS)= - unitati

In anul 2007:

Lg_(DTS)= unitati

Influenta modificarii creditelor pe termen scurt.

In anul 2006:

∆Lg_(CRt) =-0,36 = - 0,30 unitati.

In anul 2007:

∆Lg_(CRt) =- 0,43 = 0,19 unitati.

2. Influenta activelor circulante

In anul 2005:

∆Lg_(Ob) = unitati

In anul 2006:

∆Lg_(AC) = unitati

2.1. Influenta modificarii stocurilor

In anul 2006:

∆Lg_(S) = unitati

In anul 2007:

∆Lg_(S) = unitati

2.2. Influenta modificarii stocurilor

In anul 2006:

∆Lg_(Cr) = unitati

In anul 2007:

∆Lg_(Cr) = unitati

2.3. Influenta modificarii disponibilitatilor banesti:

In anul 2006:

∆Lg_(Db) = unitati

In anul 2007:

∆Lg_(Db) = unitati

Relatia de adevar:

In anul 2006:

∆Lg(DTS) = ∆Lg(CRt) + ∆Lg(Ob) = -0,30 + (-0,30) = 0,60 unitati

In anul 2007:

∆Lg(DTS) = ∆Lg(CRt) + ∆Lg(Ob) = 0,19 + 0,58 = 0,18 unitati

In anul 2006:

∆Lg(AC) = ∆Lg(S) + ∆Lg(Cr) + ∆Lg(Db) = 0,11 + 0,05 + 0,0038 = 0,16 unitati

In anul 2007:

∆Lg(AC) = ∆Lg(S) + ∆Lg(CR) + ∆Lg(DB) = 0,20 + 0,25 - 0,0004 = 0,45 unitati

Din aceasta analiza se observa ca lichiditatea cunoaste o evolutie descendenta in anul 2006 cu 0,42 unitati fata de anul 2005 si nu se incadreaza in intervalul optim de siguranta financiara 2-2,5, iar in anul 2007 lichiditatea creste cu 0,64 unitati in intervalul optim de siguranta, ceea ce are o influenta negativa asupra societatii comerciale analizate. Deasemenea s-a inregistrat un volum mai mare al obligatiilor pe termen scurt si cresterea activelor circulante este inferioara ritmului de crestere al datoriilor pe termen scurt.

Cresterea datoriilor totale ale societatii in anul 2006 cu 423% fata de anul 2005 are o influenta negativa asupra lichiditatii generale.

Unul din factorii hotaratori care determina evolutia descrescatoare a lichiditatii globale,ar putea fi si scaderea activelor, deoarece lichiditatea generala reflecta posibilitatea activelor curente de a se transforma intr-un termen scurt in lichiditati, pentru a satisface obligatiile de plata. In cazul analizat activele curente au crescut cu 161% in anul 2006 fata de anul 2005, iar in anul 2007 cu 173% fata de anul 2006, deci factorul hotarator a ramas cresterea datoriilor. In anul 2006 societatea a apelat la o linie de credit pentru a face fata obligatiilor curente.

4.1.2. Rata lichiditatii reduse (Rlr) - sau intermediara

Aceasta rata exprima capacitatea intreprinderii de a-si onora datoriile pe termen scurt cum ar fi: creditele de trezorerie si obligatiile, doar din creante si disponibilitati banesti.

Rlr = AC - Stocuri/DTS→1 sau Rlr = Cr + Db/DTS→1

Valoarea supraunitara a ratei evidentiaza faptul ca stocurile nu sunt finantate prin datoriile pe termen scurt, ci cel mult prin avansuri si aconturi primite de la clienti. In general, raportul este subunitar. In teoria economica sunt pareri conform carora o rata cuprinsa intre 0,8 si 1 ar reprezenta situatia optima, iar daca indicele este peste 0,5 se apreciaza ca este o lichiditate redusa, relativ buna.

In anul 2005 :    In anul 2007 :

Rlr = unitati    Rlr = unitati

In anul 2006 :

Rlr = unitati

Lichiditatea redusa inregistreaza o evolutie descendenta in anul 2006 si o evolutie ascendenta in anul 2007, dar valorile nu sunt bune in nici unul dintre ani.

Firma nu-si poate onora datoriile pe termen scurt din mijloacele circulante disponibile.

4.1.3. Rata lichiditatii imediate (Rli)

Indicatorul mai poarta denumirea de rata lichiditatii efective sau a capacitatii de plata imediata. Indicatorul caracterizeaza capacitatea de rambursare instantanee a datoriilor tinand cont de disponibilitatile banesti.

Rli = Trezoreria/DTS

Trezoreria = numerar in casa + disponibilitati banesti + plasamente pe termen scurt.

Aceasta rata asigura interfata elementelor celor mai lichide ale activului cu obligatiile imediate exigibile ale pasivului.

Teoria economica apreciaza corespunzatoare o rata a lichiditatii imediate supraunitara. Lichiditatea imediata trebuie sa tinda si ea catre o marime unitara. Daca societatea este obligata sa-si achite datoriile pe termen scurt, in acel moment T₀ sau T₁ trebuie sa dispuna de lichiditati care sa acopere intreaga datorie. Desi o rata ridicata indica o lichiditate ridicata, ea poate avea si alte semnificatii, cum ar fi, folosirea neeficienta a resurselor disponibile .

O valoare ridicata nu poate fi o garantie a solvabilitatii, daca restul activelor circulante au un grad redus de lichiditate. O valoare redusa a indicatorului poate fi compatibila cu mentinerea echilibrului financiar, daca intreprinderea minimizeaza valoarea incasarilor sale, detinand in schimb valori de plasament, creante, stocuri usor lichidabile in concordanta cu exigibilitatea obligatiilor imediate.

Rata lichiditatii imediate este un indicator putin relevant datorita instabilitatii incasarilor.

In anul 2005 :    In anul 2007 :

Rli = unitati    Rli = unitati

In anul 2006 :

Rli = unitati

Pe parcursul celor trei ani rata lichiditatii imediate inregistreaza o evolutie descrescatoare, abia in anul 2007 tinde usor sa creasca. Deci societatea nu dispune de lichiditati imediate, ea nu ar putea face fata in cazul in care ar trebui sa achite obligatiile curente intr-un timp foarte scurt.

Concluziile desprinse din aceasta analiza a lichiditatii sunt ca societatea comerciala EXIMAL S.R.L. se afla in dezechilibru financiar.

4.2. Analiza solvabilitatii financiare

In conformitate cu reglementarile financiare in vigoare, solvabilitatea se determina ca un raport intre :

Solvabilitatea pe termen lung si Finantarea adecvata a nevoilor pe termen lung

O societate isi poate finanta activele prin mijloace interne sau prin creditori. In cazul unei firme profitabile, aceasta fie va produce din exploatare suficient capital, fie va putea sa obtina capitalul necesar de la creditori si actionari. Solvabilitatea pe termen lung se refera la solicitarea unei firme de a achita la scadenta dobanda, creditul, precum si alte obligatii Cea mai buna masura o reprezinta capacitatea firmei de a obtine profituri in numerar de-a lungul unei perioade de timp. Levierul financiar reprezinta un indicator al gradului in care societatea depinde de creditori pentru finantarea continua a activelor sale ; el ofera un mijloc de evaluare a solvabilitatii pe termen lung. O societate isi majoreaza levierul financiar daca creste raportul dintre datoria si capitalul propriu utilizat pentru finantarea activitatii. Ramura activitatii societatii si activele sale influenteaza levierul financiar pe care ea il poate analiza. Provocarea pe care notiunea de levier financiar o lanseaza este obtinerea unui echilibru prudent intre beneficiile aferente finantarii prin datorii si costurile acesteia.

4.2.1. Analiza solvabilitatii financiare cu ajutorul ratelor de levier

Unul dintre indicatori este levierul financiar sau levierul activ.

Levierul financiar sau levierul activ se determina ca un raport intre total active si capital propriu

Levierul financiar sintetizeaza partea dreapta a bilantului. Este reprezentat de datoriile totale utilizate pentru finantarea activelor, fiind o functie a structurii activelor si a increderii creditorilor in capacitatea societatii de a produce fonduri necesare rambursarii imprumuturilor. Este un indicator global al modului in care societatea isi finanteaza activele, ce arata proportia activelor finantate de actionari. Deoarece capitalul propriu constituie o protectie antirisc, cu cat este mai mare riscul diminuarii activelor, cu atat este mai mare capitalul propriu ce trebuie constituit.

Situatiile cu levier inalt sunt,de obicei,cele mai vulnerabile la aparitia de dificultati.

In anul 2005:    In anul 2007:

Lf = unitati    Lf = unitati

In anul 2006:

Lf = unitati

Se observa o crestere a levierului financiar pe parcursul celor 3 ani ceea ce inseamna ca proportia activelor finantate de actionari este mare, iar increderea creditorilor in capacitatea societatii de a produce fonduri necesare rambursarii imprumuturilor creste, avand in vedere cresterea activelor totale in anul 2006 si 2007, ceea ce inseamna ca activitatea firmei este mai profitabila.

O alta rata de levier financiar este indicele capitalurilor proprii care se determina ca un raport intre capital propriu si total activ

Acest indice reflecta contributia proprietarilor la structura globala a bilantului, respectiv procentul in care fondurile proprii sunt utilizate pentru finantarea societatii. El ilustreaza protectia societatii impotriva riscului (levier, afacere si piata). Cu cat este mai mare riscul societatii (cu atat este mai mica bonitatea), cu atat mai mare trebuie sa fie acest indice.

In anul 2005: Icp = unitati

In anul 2006:    In anul 2007:

Icp = unitati    Icp = unitati

Se observa o scadere a indicelui capitalului propriu,ceea ce inseamna ca, riscul societatii este mai mic.

O alta rata de levier este indicele capitalurilor proprii tangibile, care se determina astfel: (capitaluri proprii-active intangibile )/total active. Acest indice ilustreaza efectul asupra "marjei de protectie' dupa deducerea tuturor activelor intangibile (in special a goodwill-ului), deoarece acestea nu au o valoare reala.

O alta rata de levier financiar este indicele datoriilor fata de capitalurile proprii, re se calculeaza astfel: total datorii/capitaluri proprii.

Acest indicator arata relatia dintre finantarea externa si cea, interna. El arata suma datorata creditorilor externi pentru fiecare unitate monetara de finantare interna.

Un principiu fundamental al evaluarii structurii financiare a unei societati consta in faptul ca riscul de afacere ar trebui acoperit integral de asociatii sai; pentru o firma cu risc de afacere mare, este ideal sa aiba un nivel al capitalurilor proprii mai mare decat cel al unei firme cu risc scazut. Nivelul levierului considerat acceptabil depinde si de stabilitatea castigurilor firmei. In general, cu cat sunt mai stabile castigurile, cu atat firma isi permite un levier mai mare.

Povara financiara suportata de o companie ca urmare, a utilizarii finantarii externe, depinde nu atat de volumul obligatiilor de plata comparativ cu activele sau capitalurile proprii, cat de capacitatea societatii, de a onora, din profiturile obtinute, platile anuale de numerar aferente datoriilor contractate.

O alta rata de levier financiar este gradul de acoperire a activelor fixe care este egal cu: (capital propriu+datorii pe termen lung ) / active fixe

Acest indicator ilustreaza modul in care calitatea structurii datoriilor se reflecta asupra activelor fixe daca activele fixe sunt finantate integral din fonduri pe termen lung.

Valoarea acestui indicator peste 1 arata ca activele fixe sunt acoperite integral de capitalul permanent, dar ideal este sa fie acoperite integral numai de capitaluri proprii.

In anul 2005:

Capital propriu = 53596 lei

Datorii pe termen lung = 0 lei

Active fixe = 74715 lei

Gradul de acoperire a activelor fixe =

In anul 2006:

Capital propriu = 182009 lei

Datorii pe termen lung = 190642 lei

Active fixe = 550645 lei

Gradul de acoperire a activelor fixe =

In anul 2007:

Capital propriu = 183358 lei

Datorii pe termen lung = 444353 lei

Active fixe = 614845 lei

Gradul de acoperire a activelor fixe =

Din analiza acestui indicator se observa ca in anul 2005 activele fixe sunt acoperite numai din capitaluri proprii, firma neavand datorii pe termen lung iar gradul de acoperire fiind subunitar 71,73 %, in anul 2006 cresc capitalurile permanente cu 319055 lei dar cresc foarte mult si activele fixe cu 475931 lei, iar gradul de acoperire este subunitar 67,67 % ceea ce inseamna ca unitatea a folosit si alte resurse pentru achizitionarea activelor fixe in afara capitalului permanent. In anul 2007 valoarea indicatorului este supraunitara ceea ce inseamna ca activele ei sunt acoperite din capitalul permanent al firmei.

4.3. Analiza solvabilitatii patrimoniale si generale la

S.C. EXIMAL S.R.L

Starea de solvabilitate se poate cuantifica conform analizei financiare cu ajutorul unui sistem de indicatori care pentru a avea o semnificatie economica mai importanta sunt determinati pe baza unor rate sau raporturi.

Principalii indicatori de solvabilitate sunt:

1. Solvabilitatea patrimoniala;

2. Solvabilitatea generala.

4.3.1. Solvabilitatea patrimoniala

Solvabilitatea patrimoniala reprezinta gradul in care poate face fata obligatiilor de plata fiind determinata ca un raport procentual intre capitalurile proprii (CP) si pasivul total. Se apreciaza ca indicatorul are o valoare buna daca ponderea surselor proprii in totalul pasivului depasesc 30 %.

Tabelul nr.17

Evolutia solvabilitatii patrimoniale la S.C. EXIMAL S.R.L.    lei

Sursa: Bilantul contabil al societatii S.C. EXIMAL S.R.L.

Sp = CP/PxlOO

Sp - solvabilitatea patrimoniala

CP - capitaluri proprii

P - pasivul total

In anul 2005:    In anul 2007:

Sp = Sp =

In anul 2006:

Sp = ∆Sp1 = 26,62 - 34,16 = -7,54%

∆Sp2 = 21,71 - 26,62 = -4,91%

1. Influenta modificarii pasivului asupra solvabilitatii patrimoniale:

∆Sp(PT)1 = (∆PTxCP0)/(PT1xPT0)x100 =

∆Sp(PT)2= (∆PTxCP1)/(PT2xPT1)x100 =

Influenta modificarii capitalurilor proprii asupra solvabilitatii patrimoniale:

Sp(CP)1 = ∆CP/PT1x100 =

Sp(CP)2= ∆CP/PT2x100 =

Relatia de adevar este:

∆Sp₁ = -∆Sp(PT) + ∆Sp(Cp) = -26,33 + 18,79 = -7,54%

∆Sp₂ = -∆Sp(PT) + ∆Sp(Cp) = -5,07 + 0,16 = -4,91%

Se inregistreaza o scadere a solvabilitatii patrimoniale cu -7.54% in anul 2006 fata de 2005, aceasta datorandu-se cresterii ponderii capitalului strain in pasivul bilantului si capitalurilor proprii. Tot o scadere a solvabilitatii se inregistreaza si in anul 2007 fata de 2006 cu -4,91% aceasta datorandu-se cresterii capitalului strain in total pasiv. In anul 2005 solvabilitatea inregistreaza valoarea optima fiind mai mare de 30%, dar in urmatorii 2 ani a scazut sub valoarea optima, ceea ce inseamna ca societatea nu poate face fata obligatiilor de plata la scadenta.

4.3.2. Solvabilitatea generala

Solvabilitatea generala sau rata autonomiei financiare, evidentiaza raportul existent intre capitalul strain si capitalul propriu. Acest indicator exprima intr-o forma simplificata structura financiara a societatii care reflecta ponderea finantarii pe baza resurselor imprumutate fata de resursele proprii . In mod normal capitalul propriu ar trebui sa aiba ponderea principala in finantarea afacerilor derulate de o societate. Totusi, activitatea practica a demonstrat ca in cazul in care rentabilitatea economica este superioara ratei dobanzii, apare un efect pozitiv al indatorarii in sensul, devine mai eficienta utilizarea surselor straine pentru finantarea activitatii economice.

In concluzie nu se poate determina o valoare normativa care sa fie considerata optima, trebuind sa se tina cont atat de rentabilitatea scontata, cat si de costul capitalurilor utilizate.

Datele necesare analizei solvabilitatii

Sursa :Bilantul contabil al S.C. EXIMAL S.R.L.

Sg = capital strain/capital propriu

Sg = solvabilitatea generala

Modifcarea absoluta:

∆Sg = CS1/CP1 - CS0/CP0 = 2,72-1,76 = 0,96 unitati

∆Sg = CS2/CP2 - CS1/CP1 = 3,58-2,72 = 0,86 unitati

Influenta modificarii capitalului propriu asupra Sg:

∆Sg(CP) = ∆CPxCS0/CP1xCP0 = unitati

∆Sg(CP) = ∆CPxCS1/CP2xCP1 = unitati

Influenta modificarii capitalurilor straine:

∆Sg(CP) = ∆CS/CP = unitati

∆Sg(CS) = ∆CS/CP = unitati

4.3.2.1. Influenta modificarii imprumuturilor pe termen lung:

∆Sg(ITL) = ∆ITL/CP1 = unitati

∆Sg(ITL) = ∆ITL/CP2 = unitati

4.3.2.2. Influenta modificarii imprumuturilor pe termen scurt

∆Sg(ITS) = ∆ITS/CP1 = unitati

∆Sg(ITS) = ∆ITS/CP2 = unitati

4.3.2.3 Influenta obligatiilor:

∆Sg(Ob) = ∆Ob/CP1 = unitati

∆Sg(Ob) = ∆Ob/CP2 = - unitati

Relatiile de adevar sunt:

∆Sg = ∆Sg(CS) + ∆Sg(CP) = 2,19 - 1,25 = 0,96 unitati

∆Sg = ∆Sg(CS) + ∆Sg(CP) = 0,88 - 0,02 = 0,86 unitati

∆Sg(CS) = ∆Sg(ITL) + ∆Sg(ITS) + ∆Sg(Ob) = 1,05 + 0,71 + 0,43 = 2,19 unitati

∆Sg(CS) = ∆Sg(ITL) + ∆Sg(ITS) + ∆Sg(Ob) = 1,385 + 0 - 0,5 = 0,88 unitati

Ponderea principala in modificarea raportului dintre capitalul strain si cel propriu o detin imprumuturile pe termen scurt si obligatiile curente. In conditiile in care rata dobanzii bancare pentru creditele contractate de S.C. EXIMAL S.R.L. a fost superioara rentabilitatii financiare, cresterea datoriilor totale in pasivul total poate crea in viitor dificultati in onorarea si achitarea la termen a ratelor la credite, respectiv a dobanzilor aferente.

Cresterea solvabilitatii generale este un aspect negativ pentru firma, deoarece creste capitalul strain in totalul pasivului societatii, ceea ce inseamna ca societatea trebuie sa apeleze la imprumuturi pentru a-si putea achita obligatiile fata de furnizori, sursele proprii nefiind suficiente pentru achitarea acestora . In anul 2006 fata de 2005 solvabilitatea generala a crescut cu 0.96 unitati, aceasta se datoreaza faptului ca desi in 2006 capitalul propriu a crescut cu 1284132 lei, capitalul strain a crescut cu mult mai mult cu 4003329 lei. In anul 2007 fata de anul 2006 solvabilitatea generala a crescut cu 0,86 unitati datorita cresterii capitalului strain cu 1613723 lei .

CAPITOLUL 5. ANALIZA FLUXULUI DE NUMERAR

Raportul fluxului de numerar asigura legatura dintre bilantul si contul de profit si pierdere, intocmite pentru doua perioade consecutive si permite analistului sa stabileasca volumul de numerar generat intr-o perioada si utilizarea acestuia. Cifra fluxului de numerar trebuie sa fie identica cu variatia numerarului inregistrata in perioada respectiva.

Fluxul de numerar ofera informatii utilizate de analisti in :

1. Evaluarea efectului pe care desfasurarea activitatii il are asupra lichiditatii.

2. Evaluarea relatiilor dintre fluxul de numerar din exploatare, cel din activitati de finantare si cel din activitati de investitii.

Analiza fluxului de numerar porneste de la legatura existenta intre resursele finite de numerar si utilizarile infinite ale acestuia. Cu cat este mai mare diferenta dintre sursele si utilizarile de numerar ale unei companii, cu atat este mai mare nevoia de finantari externe, de exemplu prin credite bancare, actiuni, obligatiuni. Analiza fluxului de numerar determina daca finantarea externa compenseaza diferenta existenta intre sursele si utilizarile de fonduri, mentinand totodata un nivel prudent al datoriilor.

Analiza investitiilor in active, analiza structurii financiare cat si analiza profitabilitatii, sunt dependente direct de fluxul de numerar al societatii Investitiile in active realizate de o societate, nivelul investitiilor in capital circulant si al cheltuielilor aferente functionarii societatii reprezinta de cele mai multe ori utilizari de numerar.

Veniturile si cheltuielile raportate in contul de profit si pierdere pentru o anumita perioada nu se suprapun cu incasarile si platile din acea perioada,ca urmare a doua elemente principale:

Dat fiind caracterul contabilitatii:: recunoasterea veniturilor ce urmeaza a fi incasate nu coincide cu incasarea lor efectiva, la fel cum nici recunoasterea cheltuielilor nu coincide neaparat cu plata lor efectiva catre furnizori, angajati sau alti creditori.

Exista si alte activitati de investitii sau financiare care genereaza sau utilizeaza, numerar, ca de exemplu,cazul in care compania primeste numerar din surse care nu au o legatura directa cu activitatea de exploatare, cum ar fi: emiterea de actiuni sau obligatiuni.Similar compania are aceleasi tipuri de cheltuieli, cum ar fi: plata dividendelor si achizitionarea unor echipamente care nu sunt relationate direct cu activitatea de exploatare din perioada curenta.

5.1. Elementele componente ale fluxului de numerar

5.1.1. Activitati de exploatare

Tranzactiile si operatiunile implicate in furnizarea de bunuri si servicii catre clienti, cu alte cuvinte, derularea activitatii cotidiene, sunt in general, denumite activitati de exploatare. Acestea includ principalele activitati generatoare de venituri ale intreprinderii, dar si alte activitati care nu au caracter investitional sau financiar. In termeni generali, fluxul de numerar din exploatare reprezinta intrarea numerarului din vanzari, mai putin iesirea de numerar aferenta cumpararilor.

Volumul fluxului de numerar provenit din exploatare este un indicator cheie al modului in care aceste activitati au generat suficient numerar pentru restituirea imprumuturilor, mentinerea capacitatii de exploatare, plata dividendelor, fara a apela la surse externe de finantare.

Fluxul de numerar din exploatare este principala sursa de rambursare a imprumuturilor pe termen scurt si lung, fiind in acelasi timp si cel mai relevant indicator al esecului. Daca este negativ pe o perioada mai mare de timp (2 - 3ani ), el este un semn clar de alarma. Analiza fluxului de numerar din exploatare stabileste capacitatea societatii de a se dezvolta din resursele proprii (prin ciclul afacerii) si capacitatea societatii de a evita contractarea unor obligatii suplimentare prin noi imprumuturi sau prin emisiuni de actiuni. Analizat pe mai multe perioade, fluxul de numerar de exploatare indica masura in care activitatile de exploatare au generat mai mult numerar de exploatare indica masura in care activitatile de exploatare au generat mai mult numerar decat au utilizat. Fluxul de numerar depinde de natura activitatilor societatii, de produsele sale si de gradul de dezvoltare a industriei in care aceasta opereaza :

O firma abia infiintata nu este inca profitabila pe plan operational si este caracterizata de acumulari de creante si stocuri; aceasta firma depinde mult de surse externe de numerar pentru finantarea activitatii sale.

O firma in dezvoltare inregistreaza activitati profitabile, dar nu destul de suficient valoric pentru finantarea investitiilor sale, deci inca necesita finantare.

O firma dezvoltata si stabila genereaza suficient flux de numerar din exploatare pentru a acoperi operatiunile de investitii. Excedentul de numerar este utilizat pentru rambursarea finantarilor angajate in perioadele anterioare.

O firma in primele etape ale declinului raporteaza o diminuare a fluxului de numerar din exploatare, acesta ramane inca pozitiv ca urmare a reducerii creantelor si stocurilor, scadere a investitiilor, data fiind declinul industriei; utilizeaza excedentul de numerar pentru rambursarea finantarilor din sold, suma ramasa fiind disponibila pentru investitii in noi produse si industrii.

Activitati de investitii

Aceste fluxuri de numerar reprezinta gradul in care au fost efectuate cheltuieli destinate generarii unor viitoare venituri si fluxuri de numerar. Activitatile de investitii se refera la tranzactii care implica achizitia, transferul si casarea bunurilor imobiliare, sau a altor active productive. Acestea sunt definite ca acele active de la care se asteapta sa genereze venituri pe o perioada lunga de timp si pot include imobilizari necorporale.

5.1.3. Activitati de finantare

Activitatile de finantare sunt cele rezultate din modificarea volumului si structurii aferente capitalului propriu si datoriilor contractate de societate. Fluxul de numerar din finantare rezulta din plati sau incasari catre sau de la furnizorii externi de fonduri si se refera numai la rata curenta.

5.2. Analiza fluxului de numerar

Pentru analiza fluxului de numerar trebuie evaluate urmatoarele 4 elemente :

1. Capacitatea societatii de a genera numerar si nevoile de utilizare a acestora pentru derularea operatiunilor, plata obligatiilor, asigurarea beneficiului pentru investitori;

2. Evaluarea fluctuatiilor in active nete ale societatii, a structurii financiare, inclusiv lichiditatea si solvabilitatea sa, precum si capacitatea societatii de a ajusta valoarea si momentul aparitiei fluxurilor de numerar, astfel incat sa se adapteze circumstantelor si oportunitatilor.

3. Evaluarea surselor si utilizarii numerarului : stabilirea momentului de aparitie si a certitudinii fluxului de numerar. Pentru o anumita perioada, trebuie identificate principalele surse de numerar si care au fost principalele lor utilizari. Trebuie verificat daca sursa principala a provenit din exploatare sau ea provine ca urmare a unei perioade extraordinar de buna a companiei si este posibil ca in perioadele urmatoare ea sa se diminueze.

4. Evaluarea efectului fiecarei activitati (de exploatare, de investitii, de finantare) asupra pozitiei financiare a societatii si asupra sumelor de numerar si echivalente de numerar.

5.2.1. Elemente de analizat

Pentru evaluarea de baza pentru o societate performanta din punct de vedere al numerarului, ecuatia de baza a fluxului de numerar din exploatare presupune ca (profitul net+ amortizare-alte cheltuieli nemonetare) sa fie mai mare decat (platile financiare-dobanda si rata curenta a datoriilor pe termen lung + costul de intretinere + variatiile activelor curente de la o perioada la alta).

Creditorii sunt interesati in primul rand de capacitatea societatii de a efectua plata dobanzilor si rambursarea creditelor. Un flux de numerar negativ indica necesitatea unei finantari, care pentru banca este o oportunitate pe termen scurt, dar este o sursa de risc daca fluxul de numerar negativ se prelungeste pe o perioada mai lunga de timp. In conditii normale lipsa de numerar din exploatare este un indicator al dificultatilor financiare, exceptie face cazul in care este sustinuta de o crestere constanta si profitabila. Daca mai mult de 1 an din ultimii 3 ani, prezinta un flux de numerar din exploatare negativ_, este un semnal clar de deteriorare a situatiei financiare a companiei.

Pentru analiza capitalului circulant, evaluarea este critica,in special a activelor care trebuie gestionate, cum ar fi : stocurile, creditorii si debitorii, si care necesita la fel ca activele fixe, administrare efectiva si finantare. Analiza fluxului de numerar ofera un indiciu asupra modului efectiv de administrare a acestora, ca si asupra veniturilor aduse de activele pe termen lung. Orice crestere a capitalului circulant presupune finantare cum ar fi de exemplu o crestere a creantelor si stocurilor fara intrari de numerar sau vanzari pe credit.

In analiza fluxului de numerar trebuie identificat si riscul inerent societatii. Bazandu-se pe riscul de afacere al societatii, se procedeaza la cuantificarea gradului probabilitatii de aparitie a urmatoarelor evenimente,care pot afecta fluxul de numerar: (Productie, furnizori, cumparatori si concurenta)

5.2.2. Ratele fluxului de numerar

Aceste rate ne asigura intelegerea modului in care obligatiile sunt acoperite si investitorii remunerati, asigura calitatea venitului, capacitatea de finantare a investitiilor si beneficiile in numerar de pe urma investitiilor. Analiza evolutiei este importanta deoarece ratele fluxului de numerar calculate pentru o singura perioada pot fi distorsionate, fie in favoarea firmei, ca rezultat a unei infuzii anormale de numerar, fie in defavoarea firmei, in cazul unei dezvoltari intense.

a. Acoperirea dobanzilor din fluxul de numerar.

Flux de numerar din exploatare /cheltuieli cu dobanzi

Aceasta rata arata de cate ori fluxul de numerar din exploatare acopera platile de dobanzi bancare.

Cheltuiala bruta cu dobanda bancara trebuie folosita prin comparatie cu cheltuiala neta cu dobanda, pentru a evita subestimarea necesarului real de numerar.

In anul 2005 :

Flux de numerar din exploatare = 1.171.324 lei

Cheltuieli cu dobanda = 6.237 lei

Acoperirea dobanzilor din fluxul de numerar =187,79 unitati

In anul 2006 :

Flux de numerar din exploatare = 1.539.300 lei

Cheltuieli cu dobanda = 13.758 lei

Acoperirea dobanzilor din fluxul de numerar = 111,88 unitati

In anul 2007 :

Flux de numerar din exploatare = 3.065.189 lei

Cheltuieli cu dobanda = 43.740 lei

Acoperirea dobanzilor din flux de numerar = 70,07 unitati

Se observa o scadere a gradului de acoperire a dobanzilor din flux de numerar de exploatare in anul 2006 fata de 2005 cu 75,91 unitati si in anul 2007 fata de 2006 cu 41,81 unitati, ceea ce inseamna ca numerarul din exploatare nu poate sa acopere toate cheltuielile cu dobanda, avand in vedere faptul ca fluxul de numerar din exploatare creste, dar cresc foarte mult si cheltuielile cu dobanzile, in conditiile in care rata dobanzii pentru creditul contractat de S.C. EXIMAL S.R.L. a fost superioara rentabilitatii financiare.

b. Serviciul datoriei din fluxul de numerar

Flux de numerar din exploatare/(cheltuieli cu dobanzile +rata curenta la creditul pe termen lung + plati la contracte de leasing )

Aceasta rata arata de cate ori fluxul de numerar din exploatare acopera toate platile aferente datoriei pe termen scurt.

In anul 2005 :

Flux de numerar din exploatare = 1.171.324 lei

Cheltuieli cu dobanda = 6.237 lei

Rata curenta la creditul pe termen lung = 0 unitati

Plati la contracte de leasing = 3.800 lei

Serviciul datoriei din fluxul de numerar = 116,69 unitati

In anul 2006 :

Flux de numerar din exploatare = 1.539.300 lei Cheltuieli cu dobanda = 17.139 lei

Rata curenta la credite pe termen lung = 0 unitati Plati la contracte de leasing = 45.600 lei

Serviciul datoriei din fluxul de exploatare= 24,53 unitati

In anul 2007 :

Flux de numerar din exploatare = 3.065.189 iei

Cheltuieli cu dobanda = 43.740 lei

Rata curenta la creditul pe termen lung=0 unitati

Plati la contracte de leasing=57.600 lei

Serviciul datoriei din fluxul de exploatare= 30,25 unitati

Se observa o descrestere a serviciului datoriei din fluxul de numerar in anul 2006 fata de anul 2005 cu 92,16 unitati, ceea ce se explica prin faptul ca numerarul generat nu poate acoperi toate platile obligatiilor pe termen scurt, deoarece rata dobanzii bancare la creditul contractat este cu mult mai mare fata de anul 2005, cu 11000 lei, dar si valoarea creditului a crescut pentru a acoperi nevoia de fond de rulment a intreprinderii. In anul 2007 se observa o usoara crestere fata de anul 2006 cu 5,72 unitati deoarece desi rata dobanzii este mult mai mare fata de 2006, cu 27000 lei si platile la contractele de leasing au crescut cu 12000 lei, firma a contractat noi credite pentru a acoperi nevoia de fond de rulment .

PUNCTE FORTE, PUNCTE SLABE, OPORTUNITATI

Analiza starii financiar - patrimoniale la S.C. EXIMAL S.R.L CEHU SILVANIEI, prezentata in aceasta lucrare, a fost realizata pe baza informatiilor publicate de catre societate in bilantul contabil si contul de profit si pierdere.

Din datele rezultate in urma analizei starii financiar patrimoniale a firmei se pot desprinde o serie de concluzii generale cu privire la eficienta gestiunii patrimoniului societatii.

Contributia semnificativa a rezultatului exploatarii a avut-o rentabilitatea veniturilor si randamentul mijloacelor fixe. Este necesar ca in previzionarea veniturilor sa se ia in considerare cresterea vanzarilor produselor fabricate si diminuarea stocurilor.

In urma analizei efectuate rezulta urmatoarele:

PUNCTE FORTE:

in anul 2006 asistam la o scadere a marjei profitului fata de anul 2005, adica firma a inregistrat pierdere in valoare de 41.587 lei, aceasta se datoreaza folosirii metodei de amortizare accelerata la utilajele achizitionate si introducerii de noi produse in fabricatie fara a cunoaste bine procesul de fabricatie, iar in anul 2007 marja profitului creste cu 28,10% fata de anul 2006, crestere ce confirma calitatea produselor si politica de promovare a vanzarilor pe care o aplica firma.

scaderea vitezei de rotatie a activelor in anul 2006, ca si numar de rotatii fata de anul 2005 se explica prin aceea ca societatea a achizitionat un volum mare de mijloace fixe necesare procesului de productie, prin aceasta au crescut mult ca volum activele totale ale societatii, iar in anul 2007 are loc o crestere a numarului de rotatii cu 1,01 unitati fata de anul 2006, datorita dublarii cifrei de afaceri nete fata de anul 2006. Asistam deci la un proces de dezvoltare si de extindere a firmei incepand cu anul

analizind ratele de structura ale activelor am constatat ca ponderea cea mai mare in totalul activelor societatii o au activele imobilizate ceea ce este specific unitatilor de productie;

raportul dintre creante si obligatii este subunitar pe durata celor trei ani,ceea ce inseamna ca durata de imobilizare a creantelor este mai mica decat cea a datoriilor, lucru favorabil pentru firma, creste durata de folosire a surselor atrase care nu au cost;

in anul 2006 serviciul datoriei publice scade cu 92,16 unitati fata de anul 2005, ceea ce explica ca numerarul generat nu poate acoperi toate platile obligatiilor pe termen scurt, deoarece rata dobanzii bancare la creditul contractat este cu mult mai mare fata de primul an, dar si valoarea creditului a crescut pentru a acoperi nevoia de fond de rulment al intreprinderii.

PUNCTE SLABE

perioada de incasare a creantelor a crescut in anul 2006 cu 2,62 zile fata de anul 2005 si cu 4,08 zile in anul 2007 fata de anul 2006 aspect negativ al firmei, intrucat intre momentul vanzarii produselor catre clienti si momentul incasarii lor este un timp mai lung, timp in care firma nu se poate folosi de banii pe care ar trebui sa ii primeasca si pe care i-ar investi in mijloace fixe cu scopul obtinerii de profit, s-au i-ar investi in fondul de rulment;

in anul 2006 societatea a avut un ciclu de exploatare mai lung cu 5,2 zile fata anul 2005 datorita inceperii noi activitati de productie care necesita o durata mai mare a acestuia,iar in anul 2007 acest indicator se reduce cu 2,17 zile.

se constata o scadere a lichiditatii globale in anul 2006 fata de anul 2005 cu 0,42 unitati si nu se incadreaza in intervalul optim de siguranta financiara 2-2,5, iar in anul 2007 lichiditatea generala creste cu 0,64 unitati, ceea ce inseamna ca societatea nu are capacitatea de a-si achita datoriile exigibile pe baza fluxurilor de numerar, acest lucru nu constituie un grad de siguranta pentru banca in acordarea unor credite;

scaderea solvabilitatii patrimoniale datorata cresterii ponderii capitalului strain in pasivul total al societatii, in anul 2005, solvabilitatea patrimoniala inregistreaza valoarea optima, fiind mai mare de 30%, dar in urmatorii doi ani a scazut sub valoarea optima,ceea ce inseamna ca societatea nu poate face fata obligatiilor de plata la scadenta.;

scaderea gradului de acoperire a dobanzilor bancare din fluxul de numerar, inseamna ca numerarul din exploatare nu poate sa acopere toate cheltuielile cu dobanda bancara,chiar daca fluxul de numerar din exploatare a crescut,au crescut foarte mult si cheltuielile cu dobanzile bancare.

Consideram ca societatea comerciala EXIMAL S.R.L. poate fi competitiva pe piata prin calitatea produselor vandute, dar pentru a nu ajunge in incapacitate de plata trebuie sa-si incaseze la timp creantele si sa-si achite obligatiile restante.

OPORTUNITATI

Daca firma in activitatea sa, va respecta cateva conditii esentiale si anume:

sa se apropie cat mai mult de client pentru a intelege cat mai bine nevoile acestuia, oferindu-i produse de calitate, care sa satisfaca preferintele unui segment bine definit al clientelei;

in cadrul firmei sa se realizeze o autonomie si descentralizare in luarea deciziilor, astfel incat activitatea sa fie organizata pe compartimente cu putere de decizie operativa;

conducerea firmei sa fie simpla si bazata pe valori denumita de americani KISS (Keep is Short and Simple) adica a pastra lucrurile simple;

firma sa inceapa sa si urmareasca interesele din aproape in aproape pentru realizarea scopului propus;

efectuarea de controale riguroase pe fiecare faza a activitatii desfasurate in cadrul firmei;

va avea asigurat succesul in afaceri, va putea evita falimentul iar produsele sale vor fi competitive pe piata europeana

BIBLIOGRAFIE

Batrancea I. si altii - Analiza diagnostic si evaluarea societatilor comerciale, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1998

Batrancea I. - Diagnosticul si evaluarea intreprinderii, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2003

Batrancea M. - Risc si faliment, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2003

Batrancea M. - Analiza financiar-monetara, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2000

Batrancea M., Batrancea I., Barb A., Todea N. - Diagnosticul economic al firmei, Resvista Tribuna Economica nr. 15, Bucuresti, 1999

Batrancea M., Batrancea L., - Analaiza financiara a Intreprinderii; Editura RISOPRINT Cluj-Napoca, 2005

Cristea H., Stefanescu N. - Gestiunea financiara a intreprinderii, Timisoara, 1996

Coteanu I., s.c. - DEX, Editura Univers Enciclopedic, Bucuresti, 1998

Deaconu A. - Diagnosticul si evaluarea intreprinderii, Editia a 2-a, Editura Intelcredo, Deva 1997

Dumbrava P., Pop A. - Contabilitate de gestiune in industrie, Editura Intelcredo, Deva, 1997

Florea C. - Analiza economicio-financiara, Editura Newali, Cluj-Napoca, 2002

Georgescu B. - Analiza bilantului contabil, Editura Economica, Bucuresti 1999

Giurgiu A.I. - Finantele firmei, Editura Presa Clujeana Universitara, 2000

Giurgiu A.I. - Mecanismul financiar al intreprinzatorului, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1995

Hada T. - Finantele agentilor economici din Romania, Editura Intelcredo, Deva, 1999

Manolescu Gh. - Management financiar, Editura Economica, Bucuresti, 1995

Margulescu D. - Diagnostic economic-financiar, Concepte-metode-Tehnici, Editura Romcart, Bucuresti, 1994

Malcomete P., s.c. - Concepte, metode si tehnici de microeconomie, Editura Junimea, Ia si, 1984

Mihai I., coordonator - Analiza situatiei financiare a agentilor economici, Editura Mirton, Timisoara, 1997

Neagoe A., - Metode de evaluare a riscurilor de faliment, Tribuna Economica, Bucuresti, 2001

Petrescu S., Mironiuc M. - Analiza economico-financiara. Teorie si aplicatii, Editura Tiparul, Iasi, 2002

Pop A. - Contabilitatea financiara romaneasca armonizata cu directivele contabile europene, Standardele internationale de contabilitate, Editura Intelcredo, Deva 2002

Radu F., - Metode si tehnici de analiza economico-financiara, Editura Scrisul Romanesc, Craiova, 1999

Stancu I. - Gestiune financiara, Editura Economica, Bucuresti, 1994

Stancu I. - Finante, Editura Economia, Bucuresti, 2002

Toma M. - Finante si gestiune financiara, Editura Didactica si Pedagogica RA, Bucuresti, 1994

xxx - Legea nr.31 din 16.11.1990 privind societatile comerciale, publicat in M. OF. Nr. 126-127 din 17.11.1990, republicata in M. OF. nr. 33 din 29.01.1998

xxx - Legea contabilitatii nr.82/1991

xxx - O.M.F.P. nr.94 din 29.01.2001, pentru aprobarea Reglementarilor Contabile Armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate, publicat in M.OF. nr. 85 din 20.02.2001

xxx - O.M.F.P. nr. 306 din 30.02.2002 pentru aprobarea Reglementarilor Contabile Simplificate, armonizate cu Directivele Europene, publicat in M.OF. nr.279 din 25.04.2002

xxx - O.M.F.P nr. 596 din 28.03.1995, de aprobarea a Normelor Metodologice privind intocmirea bugetului de venituri si cheltuieli de catre regiile autonome si societatile comerciale cu capital de stat, M.OF. nr. 70 din 18.04.1995

xxx - Normele B.N.R. nr. 3 din 24.03.1994 privind clasificarea creditelor si constituirea provizioanelor specificie de risc, publicate in M.O.F. nr. 72 din 22.03.1994

xxx - Standardele Internationale de Contabilitate 2001, Editura Economica, Bucuresti, 2001.

xxx O.M.F.P. NR.1752 din 17.11.2005, privind Reglemetarile Contabile conforme cu Directivele Europene