Masa monetara si agregatele monetare

REZUMAT:

Masa monetara reprezinta stocul de moneda aflata la detinatorii nebancari si care apare in pasivul bancilor comerciale pe de o parte si ca moneda scripturala, in pasivul bancii centrale, pe de alta parte. Din punct de vedere statistic, pentru masurarea masei monetare se recurge la structurarea acesteia, ceea ce permite calcularea indicatorilor si a agregatelor monetare.

OBIECTIVE

Capitolul de fata isi propune abordarea notiunilor de definire a masei monetare, criteriile utilizate pentru delimitarea componentelor masei monetare din circulatie, ceea ce permite calcularea indicatorilor si a agregatelor monetare, criterii de clasificare a acestora, a vitezei de circulatie a monedei, precum si structura masei monetare din Romania.

Definirea masei monetare

Definitie: Masa monetara - reprezinta un indicator care desemneaza totalitatea mijloacelor banesti existente in economia unei tari, la un moment dat, sau ca medie pe o anumita perioada

este un indicator statistic, care se cuantifica pe baza bilantului centralizat al intregului sistem bancar dintr-o tara, dupa deducerea operatiilor duble dintre banci

Detinatorii de moneda apartin atat sectorului bancar, cat si celui nebancar. Sectorul bancar al economiei este reprezentat de bancile comerciale care detin rezerve in moneda bancii centrale (bilete si depozite in cont curent), iar sectorul nebancar al economiei este constituit din agentii economici si populatie, care detin bancnote, moneda metalica si depozite in conturile curente la bancile comerciale.

Rezulta ca masa monetara este constituita dintr-un stoc de creante asupra bancilor, creante aflate in posesia utilizatorilor de moneda. Pentru a determina nivelul masei monetare se iau in considerare mijloacele banesti existente in conturile clientilor, plus numerarul in circulatie, respectiv elementele din pasivul bancilor comerciale si cele ale bancii centrale.

Indicatori de structurare a masei monetare

Din punct de vedere statistic, pentru masurarea masei monetare se recurge la structurarea acesteia, ceea ce permite calcularea indicatorilor si a agregatelor monetare. Delimitarea componentelor masei monetare din circulatie se realizeaza dupa urmatoarele criterii, utilizate in statistica monetara internationala:

A.    sfera pe care o serveste masa monetara

B.     natura social-economica a detinatorilor de moneda

C.    rotatia si gradul diferitelor componente ale masei monetare

D.    gradul de lichiditate al diferitelor componente

A. Din punct de vedere al sferei, masa monetara poate fi analizata ca moneda scripturala (bani de cont) si numerar. Aceste sume apar ca solduri in conturile bancare sau asupra populatiei sau ca numerar in casieriile agentilor economici si ale institutiilor.

B. Din punct de vedere al detinatorilor, se disting:

- mijloace banesti (monede) ce apartin sectorului public

- mijloace banesti ale sectorului privat

C. Din punct de vedere al rotatiei si al importantei, se disting:

- mijloace banesti cu circulatie curenta

- mijloace banesti economisite

- alte mijloace banesti

D. Din punct de vedere al lichiditatii, se disting:

- lichiditati primare

- lichiditati secundare

- lichiditati tertiare

Indicatorii sau agregatele monetare sunt stabilite de catre autoritatile monetare, tinand seama de trei criterii principale:

eficacitatea agregatelor monetare

caracterul controlabil

disponibilitatea statistica

Eficacitatea agregatelor monetare se interpreteaza in functie de capacitatea acestora de a se constitui in obiective intermediare ale politicii monetare. Acestea trebuie sa ofere informatii complexe si sa atraga atentia asupra evolutiei comportamentului agentilor economici. Evolutia agregatelor monetare nu este influentata numai de comportamentul agentilor economici si al populatiei, ci si de modificarile reglementarilor in vigoare.

Caracterul controlabil al agregatelor monetare evidentiaza influenta pe care o poate exercita autoritatea monetara atunci cand se constata ca evolutia unui agregat nu este corespunzatoare si se incearca corijarea acestuia.

Disponibilitatea statistica desemneaza calitatea agregatului monetar de a fi rapid disponibil si in masura de a permite autoritatilor monetare o reactie rapida.

Exemplele urmatoare demonstreaza ca numarul agregatelor monetare difera in functie de obiectivele politicii monetare. Astfel, in SUA, in cadrul masei monetare, elementele sunt regrupate in cinci agregate:

-M1=numerar in circulatie (in afara sistemului bancar) si depozite la vedere

-M2=M1+depozite la termen la bancile comerciale

- M3=M2+ depozite la termen la bancile populare si la casele de economii

-M4=M3+ certificate de depozit negociabile

-M5=M4+ certificate de depozit de mare valoare

In Franta:

agregatul M1 regrupeaza toate mijloacele de plata efective si depunerile in conturi curente, deci toate mijloacele banesti cu circulatie curenta

agregatul M2 este mai cuprinzator si include in afara de M1 ansamblul plasamentelor la termen in vederea economisirii, posibil a fi transformate in lichiditati, intr-un anumit interval de timp

agregatul M3 include pe langa M2 active cu grade diferite de lichiditate, in structura carora se afla certificatele de depozit, bonurile de casa

Utilizarea agregatelor monetare ca obiective intermediare ale politicii monetare poate fi demonstrata in cazul Romaniei, in contextul situatiei monetare a anilor 1991-1994. In aceasta perioada, BNR a utilizat M2 ca obiectiv intermediar, urmarind prin program o crestere a cantitatii de moneda mai mica decat a PIB nominal, cu scopul de a comprima presiunile inflationiste.

Masa monetara in Romania

In cazul Romaniei, analiza masei monetare este realizata prin utilizarea urmatoarelor agregate:

a)      masa monetara in sens larg (M2)

b)      masa monetara in sens restrans (M1) care cuprinde:

numerar in afara sistemului bancar

disponibilitati la vedere

c)      cvasi-bani, in structura carora se includ:

economiile populatiei

depozitele in lei

depozitele in valuta

Tot pentru analiza masei monetare se determina si indicatorul baza monetara, calculat ca medie zilnica si la sfarsitul perioadei, in structura caruia sunt incluse urmatoarele elemente:

numerar in casieriile bancilor

numerar in afara sistemului bancar

disponibilitati ale bancilor la BNR

Un alt aspect ce trebuie evidentiat cu privire la masa monetara este faptul ca stocul de moneda nu este constant; acesta se reinnoieste continuu prin procesul de creare si distrugere a monedei. Cresterea nivelului masei monetare reflecta sporirea dimensiunilor economice si monetare ale activitatii. Pentru a evidentia importanta acestui indicator, masa monetara trebuie corelata cu PIB (ca indicator care reflecta evolutia tranzactiilor).

Astfel, se masoara un raport PIB/Mm ( in care Mm reprezinta media cantitatii de moneda din fiecare luna ) si care este denumit generic viteza de circulatie a monedei. Cresterea acestui raport semnifica o accelerare a vitezei de circulatie a monedei.

Lichiditatea monetara a economiei sporeste atunci cand se manifesta o crestere economica, iar preturile cunosc o anumita stabilitate. In perioadele de inflatie, fiecare detinator de moneda incearca sa o transforme in active reale, oferind o cantitate sporita de moneda pentru a achizitiona un anumit bun. In acest mod se alimenteaza cresterea preturilor, viteza de circulatie a monedei creste, iar gradul de lichiditate a economiei scade.

Contrapartidele masei monetare

Masa monetara reprezinta stocul de moneda aflata la detinatorii nebancari si care apare in pasivul bancilor comerciale pe de o parte, ca moneda scripturala, si in pasivul Bancii Centrale, sub forma de bilete de banca (numerar).

In acest mod, banii reprezinta titluri de creanta ale posesorilor lor asupra bancilor emitente. Contrapartidele masei monetare care figureaza in pasivul bilanturilor bancilor emitente sunt reprezentate de elementele de activ din bilantul acestora.

Statisticienii, preocupati de regruparea in categorii semnificative a contrapartidelor, considera esentiale:

A)    contrapartida exterioara

B)    creditele interne

A.        Contrapartida exterioara reprezinta expresia contabila a influentei relatiilor internationale asupra masei monetare. Un import de marfuri antreneaza o diminuare a incasarilor in moneda nationala, intrucat intreprinzatorul care realizeaza operatiunea transforma aceasta moneda in valuta. Exportul conduce la cresterea incasarilor in valuta, intrucat sumele incasate in valuta sunt convertite in moneda nationala. In acest mod se poate explica influenta pe care deficitul sau excedentul balantei de plati o exercita asupra masei monetare si asupra lichiditatii interne. Astfel, rezulta modul in care contrapartida exterioara constituie "traducerea monetara" a soldului balantei de plata. Variatia masei monetare este insotita de o variatie de aceeasi marime a detinerilor de aur si devize ale Bancii Centrale.

B.Contrapartida-credite interne

Sub aceasta denumire sunt regrupate:

creditele acordate statului (sub forma achizitiei de titluri publice si care reflecta creantele trezoreriei)

creditele interne acordate economiei (sub forma creditelor acordate agentilor economici si a obligatiunilor emise de intreprinderi si detinute de banci)

Atunci cand o banca acorda credit unui client, se produce o sporire a dimensiunilor sumelor in activul si pasivul bilantului. Astfel, bancile indeplinesc un rol monetar atunci cand acorda credite, intrucat la volumul existent al masei monetare se adauga o noua cantitate.

In cazul in care bancile acorda credite pe baza fondurilor proprii sau pe baza celor atrase de pe piata sau in cadrul imprumuturilor obligatare, nu se produce finantare monetara si, prin urmare, nu sporeste cantitatea de masa monetara. FMI utilizeaza conceptul de "credit interior total" pentru a desemna ansamblul mijloacelor de finantare puse la dispozitia agentilor economici si a populatiei intr-o tara determinata.

In concluzie, masa monetara inteleasa ca totalitatea mijloacelor de plata din sectorul nebancar are acoperire in metale pretioase, valute si devize, creante asupra trezoreriei si credite acordate economiei.

Circulatia monetara

Importanta monedei in economie este data de masura in care aceasta circula si finanteaza tranzactiile economice. Potrivit relatiei lui Irving Fisher, ecuatia cantitativa a monedei permite masurarea cererii de moneda din economie: MV=PQ, in care:

M=masa monetara

V=viteza de circulatie a monedei

P=nivelul preturilor

Q=volumul bunurilor si serviciilor

Din aceasta relatie rezulta ca viteza de circulatie a monedei, V, depinde de volumul tranzactiilor si nivelul masei monetare.

Potrivit autorului, variatiile masei monetare se rezolva printr-o variatie temporara a vitezei de circulatie, pana in momentul in care se realizeaza un echilibru. Desi scopul acestei ecuatii a fost acela de a dimensiona volumul masei monetare, in conditii de echilibru, pe baza ei s-au putut realiza analize ale fluctuatiilor stocurilor de moneda, gradul de activitate al acestuia si variatiile in timp.

Astfel, viteza de circulatie a monedei se stabileste in functie de numarul de acte de vanzare-cumparare pe care le mijloceste un semn banesc, de o anumita valoare, intr-o anumita perioada de timp.

Viteza de circulatie micsoreaza sau amplifica volumul masei monetare, dupa cum aceasta cunoaste o accelerare sau incetinire. Spre deosebire de marfuri, care se afla in sfera circulatiei un interval foarte scurt de timp, cantitatea de moneda stationeaza in sfera circulatiei o perioada mai indelungata de timp, mijlocind mai multe acte de vanzare-cumparare in decursul unui an.

In practica este dificil sa se masoare cu exactitate numarul circuitelor efectuate de moneda, din acest motiv calculandu-se un alt indicator, viteza de rotatie.

Aceasta arata frecventa cu care banii se reintorc la banca si poate sa fie determinat sub forma de coeficient sau in numar de zile.

Sub forma de coeficient, viteza de rotatie arata numarul de rotatii pe care le realizeaza masa monetara pentru a servi un anumit numar de acte de vanzare-cumparare. Pentru a cuantifica operatiunile de vanzare-cumparare, se calculeaza rulajul banesc, respectiv incasarile si platile realizate in decursul unei perioade.

Relatia vitezei de rotatie devine astfel:

Vr=Rulaj banesc/masa monetara=R/Mm

Numitorul fractiei reprezinta masa monetara calculata ca medie trimestriala sau anuala. Cu cat rulajul banesc este mai mare, cu atat un semn banesc efectueaza mai multe rotatii.

Ca durata in zile, viteza de rotatie se poate exprima astfel:

Dz=Dp/Vr=MmxDp/R, in care:

Dp=durata perioadei de analiza (90 zile sau 360 de zile)

Vr=viteza de rotatie sub forma de coeficient

Atunci cand viteza de rotatie creste, durata in zile a unei rotatii se diminueaza.

Pentru determinarea vitezei de rotatie a monedei se calculeaza indicatori pentru diferitele componente ale masei monetare, astfel:

miscarea bancnotelor - este masurata prin analiza varsamintelor si retragerilor efectuate la ghiseele Bancii Centrale

rata de rotatie a depozitelor la vedere - se calculeaza ca sold mediu al conturilor la vedere, pentru o anumita perioada de timp

rata de rotatie - se determina gradul de variabilitate al diferitelor mijloace a altor forme de moneda

Analiza depozitelor la vedere ale agentilor economici si ale populatiei evidentiaza ca viteza de rotatie este mai redusa in cazul agentilor economici, ceea ce demonstreaza preocuparea acestora pentru gestionarea rationala a disponibilitatilor. Asupra vitezei de rotatie a monedei pot actiona anumiti factori, diferiti in functie de forma de existenta a masei monetare ca numerar sau bani de cont. In cazul numerarului aflat in circulatie, factorii de influenta directa pot fi enumerati astfel:

pe masura ce veniturile populatiei cresc, se inregistreaza o diminuare a vitezei de rotatie

cu cat frecventa obtinerii veniturilor este mai mare, cu atat viteza de rotatie sporeste

existenta unui decalaj de timp mai mare intre momentul obtinerii veniturilor si al cheltuielilor diminueaza viteza de rotatie

esalonarea platii salariilor conduce la mentinerea unei viteze de rotatie constante

increderea sau neincrederea in moneda nationala influenteaza viteza de rotatie, in sensul ca se renunta mai greu sau mai usor la moneda respectiva

TEST DE AUTOEVALUARE NR.3

Ce reprezinta masa monetara? (1 punct)

Care sunt cele patru criterii utilizate pentru delimitarea componentelor masei monetare? (3 puncte)

Ce evidentiaza caracterul controlabil al agregatelor monetare? (2 puncte)

Ce reprezinta contrapartida exterioara?(1 punct)

Care sunt agregatele utilizate pentru analiza masei monetare in Romania?( 1 punct)

Cum se stabileste viteza de circulatie a monedei?(1 punct)

Care sunt indicatorii utilizati pentru determinarea vitezei de rotatie a monedei? (1 punct)

Total puncte: posibil 10/realizate

Timp de lucru: 10 minute